imi plac textele fara pretentie scrise cu detasare si cu gindul la detinuti. remarcabil versul "Dumnezeu se află într-un pahar cu vin la sfârșit de octombrie". unvers pentru care invidiez autorul
maitre, mi-a fost intotdeauna urat de omul ipocrit si actorul cabotin. Stefan Iordache este un minunat, un adevarat. recunosc ca l-am avut si pe el in minte cand am scris. dar mai mult pe cei de langa. ti se pare siropos poemul? multumesc ...
al doilea vers nu se potriveste cam deloc in text, e o formulare anosta, nu stiu, altfel poate ar da mai bine. spre final ai niste idei mai tari, dar mereu am impresia ca bati pasul pe loc. poti mai mult si mai bine! queen ella
multumesc pentru penită. a trecut ceva timp de cand n-am mai scris insă două evenimente majore au punctat acest răstimp: mi-am sustinut teza de doctorat si am publicat primul meu volum de poezie, intitulat ,, Pe umbra mea o cheamă Joline''. un an nou incrustat cu gânduri bune!
iarnă și eminescu ~ am scris textul acesta pe 15 Ianuarie anul acesta și acum cîteva zile mi-am dat seama și m-am speriat puțin de subtila premoniție. Am urmărit și eu din cînd în cînd la România International și nu vă invidiez. Cred că am să scriu ceva despre un paradox pe care l-am observat într-o emisiune.
Să încerc și o înlocuire a celor două cuvinte-imagini: 1. "doamne voalate" 2. "dansul din turn" (merge cu "învârt cheița", iar în loc de "piesă de antichitate" trebuie găsit altceva; ce-ar fi: "balet surd. prăfuit și inutil"?) ... dar... scuze, deja mi-am permis prea multe modificări.
text interesant. desi foloseste unele imagini uzitate totusi se poate spune ca are un anumit contur mai ales prin unele metafore enuntate cu o anumita raceala
paul, da, ai dreptate, n-a fost un razboi, ci un fel de executie publica. iar comparatia cu polemici de genul
Hasdeu-Maiorescu, Hasdeu-Dobrogeanu-Gherea nu-si are rostul. te rog sa nu te superi, stii ca apreciez scriitura ta. iar pe d-l Caragea nu-l cunosc si nici nu ma dau în vânt dupa genul de poezie pe care-l scrie.
nu cunosc nici dedesubturile atacurilor reciproce -la un moment dat-( vorba aceea "pamflet sa fie, dac-o cer interesele ..., dar sa-l stim si noi"!). chestia a fost în regula atâta timp cât s-a derulat doar între voi doi. când au aparut si ceilalti tragând din toate pozitiile si cu tot armamentul din dotare într-un om, bine înarmat si el, desigur, dar singur, chestia a început sa semene a "macel". eu cred ca vei lua parerea mea asa cum este, ca pe ceva subiectiv, dar cât se poate de pertinent. un gând (si mai) bun.
și de data aceasta îndemnul este spre a lua moartea în râs. amestec de angoasă și umor. strofa a doua se desprinde într-un altceva decât umorul negru din celelalte două. interesantă starea zacerii din ultima strofă - topire. până aici mirosea un pic a sorescu. finalul merge spre strofa a doua. se șterge umorul reîncepe angoasa.
dragă Sixtus, chiar că nu înțeleg reacția ta. Alma ți-a remarcat un text, a făcut și niște observații pe el. Nu înțeleg de ce ai reacționat așa. Să înțeleg că nu mai vrei să îți comenteze cineva textele?
Splendidă această metamorfoză aș numi-o circulară deși dinamica yin/yang e mai potrivită. Adevărat că ultimele versuri par distonante și că poemul își pierde oarecum din suflu însă întorsătura din condei a valențelor semantice este interesantă - până acolo părea a fi doar un alt poem de dragoste.
Ma gandeam dimineata, cand am vrut sa iti las prima data comm aici, cat de greu ne este sa intelegem obsesiile celorlalti. Uite, observ prezenta aproape constanta a garilor, a trenului, in poezia ta. Asa ca trebuie sa ma aplec eu sa imi dau seama ce-i :-) Cred ca e poezia in care, un pic haotic, reusesti sa transmiti cel mai bine, dar intr-adevar mai este de lucru la forma. Haosul stii trebuie lucrat un pic :-) Virgil a fost mult mai curpinzator decat as fi putut fi eu, n-ar avea sens sa repet cam aceleasi observatii. Doar atat in plus: ce-i cu scrisorile acolo (nu le mai aminti, e o referinta mult prea concreta), si, in astfel de texte amalgam, ori incearca sa pui spatiile de respiratie acolo unde este cazul, ori scrie cap-coada fara, intelegi? cred ca ar fi iesit mai bine.
Stefan, in opinia mea textul e putin ambiguu. Inca de la inceput, mi s-a indus o stare de confuzie, pentru ca nu am stiut daca e vorba despre o definitie ori daca te adresezi direct Alionei. Urmeaza un moment de claritate " aș vrea să fiu din sticlă știu că alionei îi e teamă așa că vreau să nu vadă nimic privindu-mă deci să mă iubească fie și târziu" dupa care se strica tot echilibrul cu furculitele ascunse in cariile dulci. Finalul e foarte bun, insa cred ca multe din poemele tale, ca si acesta, sunt metaforizate excesiv, mult ermetizate intr-un stil minimalist care lasa cititorul fara posiiblitate de interpretare. Pe de alta parte, eu-ca cititor, sunt adeptul sinceritatii, prefer sa se spuna lucrurilor pe nume, de ce nu, sa mi se dea mura-n gura, pentru ca mi se ofera prea putin ca sa pot trage o concluzie cu privire la ce-a vrut sa zica autorul. Oricum, punctul tau forte e atmosfera pe care reusesti s-o creezi in texte, o dezinvoltura calda, urmata de o retragere brusca, un joc al apropierii si departarii care te prinde bine.
Și NU, Cristina, n-ai cum să mă superi. Oricum, am specificat mai sus, că nici măcar nu se numără printre textele mele cele mai bune(pt. mine cel puțin), deci este perfectibil.
se pare că melancolia a cuprins iremediabil moldova acestor zile. simt galben ușor cald la amiază. cred că a fost excelent că apare și topîrceanu acolo mai ales că de fapt apare de a bun început. dar e un omagiu frumos. fără tromboanele care se mai bulucesc uneori prin texte din astea. ai talent adrian.
maitre, viata mea s-a schimbat de cand am descoperit ca in baraca de alaturi s-a mutat Gerard Butler. :) cel mai cool este ca, neavand dusuri, ne spalam unul pe altul cu apa de ploaie din galetile de pe santier. i-a placut cum mi-ai decorat habitatul. vrea si el una de-aia cu margarina. el zice ca margarina e mult mai slaba ca untul si vrea sa intre la cura.
pupam si asteptam hollywoodul
iti mut penita aici sau o las la cabinet?
cui prodest?. înțeleg că cineva a vrut să scrie despre iad. mi se pare o intreprindere foarte grea de vreme ce nimeni nu cred că la văzut. sau dacă l-a văzut mă îndoiesc că este membru Hermeneia. în orice caz a scrie din cauza iadului mi s-ar părea o chestie ceva mai interesantă estetico-filosofic. dacă cineva încearcă să scrie despre iad ca să îi sperie pe oameni ca să își găsească salvator și să nu ajungă acolo mi se pare și amuzant și de prost gust. ceva cam în genul scrierii unui poem despre pericolul curentuui electric și importanța folosirii izolației la toate sculele cu care atingi firele care transportă curent electric. evident, se poate scrie poezește și despre asta. însă cîtă valoare literară ar avea așa ceva este greu de crezut. textul de față este o nulitate din punct de vedere estetic iar emfaza dogmatico-retorică cu care este scris nu face decît să descumpănească. asta ca să nu mai spun că 90% din cei ce îl citesc habar nu au ce este efa și sînt pe deasupra convinși că în gura ursului grizzly, ca de altfel în gura oricărui mamifer este o temperatură undeva între 30 și 40 de grade Celsius.
astfel că citind acest text mă întreb și eu ca autorul în titlu: cui prodest?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
imi plac textele fara pretentie scrise cu detasare si cu gindul la detinuti. remarcabil versul "Dumnezeu se află într-un pahar cu vin la sfârșit de octombrie". unvers pentru care invidiez autorul
pentru textul : corespondență de septembrie depoezia ta mi s-a parut desprinsa din "magicianul"
pentru textul : tabloul cu scoici ▒ demaitre, mi-a fost intotdeauna urat de omul ipocrit si actorul cabotin. Stefan Iordache este un minunat, un adevarat. recunosc ca l-am avut si pe el in minte cand am scris. dar mai mult pe cei de langa. ti se pare siropos poemul? multumesc ...
pentru textul : vine iarna, bătrâne ! deal doilea vers nu se potriveste cam deloc in text, e o formulare anosta, nu stiu, altfel poate ar da mai bine. spre final ai niste idei mai tari, dar mereu am impresia ca bati pasul pe loc. poti mai mult si mai bine! queen ella
pentru textul : plânsul crucii demultumesc pentru penită. a trecut ceva timp de cand n-am mai scris insă două evenimente majore au punctat acest răstimp: mi-am sustinut teza de doctorat si am publicat primul meu volum de poezie, intitulat ,, Pe umbra mea o cheamă Joline''. un an nou incrustat cu gânduri bune!
pentru textul : colindul cămășii albastre deDomnul meu, sunt surprins si fara cuvinte. ma rasfatati.
pentru textul : „Apocalipsa după Vaslui” (Humanitas, 2009) a lui Dorin Cozan – o parodie imensă. desilvia, doamna..
iarnă și eminescu ~ am scris textul acesta pe 15 Ianuarie anul acesta și acum cîteva zile mi-am dat seama și m-am speriat puțin de subtila premoniție. Am urmărit și eu din cînd în cînd la România International și nu vă invidiez. Cred că am să scriu ceva despre un paradox pe care l-am observat într-o emisiune.
pentru textul : Ultima întâlnire cu sinele deSă încerc și o înlocuire a celor două cuvinte-imagini: 1. "doamne voalate" 2. "dansul din turn" (merge cu "învârt cheița", iar în loc de "piesă de antichitate" trebuie găsit altceva; ce-ar fi: "balet surd. prăfuit și inutil"?) ... dar... scuze, deja mi-am permis prea multe modificări.
pentru textul : Tango deaş fi adăugat un motiv pentru vărsarea paharelor de vin şi
pentru textul : luna în faze defăcută separarea de ideea precedentă.
text interesant. desi foloseste unele imagini uzitate totusi se poate spune ca are un anumit contur mai ales prin unele metafore enuntate cu o anumita raceala
pentru textul : lumină în jurul meu deCristina, multumesc...:)
Calin, mare dreptate ai.
pentru textul : înmugureşti depaul, da, ai dreptate, n-a fost un razboi, ci un fel de executie publica. iar comparatia cu polemici de genul
pentru textul : autumn music 2 deHasdeu-Maiorescu, Hasdeu-Dobrogeanu-Gherea nu-si are rostul. te rog sa nu te superi, stii ca apreciez scriitura ta. iar pe d-l Caragea nu-l cunosc si nici nu ma dau în vânt dupa genul de poezie pe care-l scrie.
nu cunosc nici dedesubturile atacurilor reciproce -la un moment dat-( vorba aceea "pamflet sa fie, dac-o cer interesele ..., dar sa-l stim si noi"!). chestia a fost în regula atâta timp cât s-a derulat doar între voi doi. când au aparut si ceilalti tragând din toate pozitiile si cu tot armamentul din dotare într-un om, bine înarmat si el, desigur, dar singur, chestia a început sa semene a "macel". eu cred ca vei lua parerea mea asa cum este, ca pe ceva subiectiv, dar cât se poate de pertinent. un gând (si mai) bun.
și de data aceasta îndemnul este spre a lua moartea în râs. amestec de angoasă și umor. strofa a doua se desprinde într-un altceva decât umorul negru din celelalte două. interesantă starea zacerii din ultima strofă - topire. până aici mirosea un pic a sorescu. finalul merge spre strofa a doua. se șterge umorul reîncepe angoasa.
pentru textul : mi-e frică să dorm deorice asemanare cu personaje si fapte reale e intentionat adevarata
pentru textul : pe sub flori mă legănai dedragă Sixtus, chiar că nu înțeleg reacția ta. Alma ți-a remarcat un text, a făcut și niște observații pe el. Nu înțeleg de ce ai reacționat așa. Să înțeleg că nu mai vrei să îți comenteze cineva textele?
pentru textul : Innebunim, adesea, fix la sase dee libera pagina a 2-a? as avea si eu un text...! :D
pentru textul : coming soon desă vedem ce o să facă neamțul dar e clar că eu încă o dată am avut dreptate.
pentru textul : scrisoarea a doua către români deSplendidă această metamorfoză aș numi-o circulară deși dinamica yin/yang e mai potrivită. Adevărat că ultimele versuri par distonante și că poemul își pierde oarecum din suflu însă întorsătura din condei a valențelor semantice este interesantă - până acolo părea a fi doar un alt poem de dragoste.
pentru textul : Inscripție pe o frunte deMa gandeam dimineata, cand am vrut sa iti las prima data comm aici, cat de greu ne este sa intelegem obsesiile celorlalti. Uite, observ prezenta aproape constanta a garilor, a trenului, in poezia ta. Asa ca trebuie sa ma aplec eu sa imi dau seama ce-i :-) Cred ca e poezia in care, un pic haotic, reusesti sa transmiti cel mai bine, dar intr-adevar mai este de lucru la forma. Haosul stii trebuie lucrat un pic :-) Virgil a fost mult mai curpinzator decat as fi putut fi eu, n-ar avea sens sa repet cam aceleasi observatii. Doar atat in plus: ce-i cu scrisorile acolo (nu le mai aminti, e o referinta mult prea concreta), si, in astfel de texte amalgam, ori incearca sa pui spatiile de respiratie acolo unde este cazul, ori scrie cap-coada fara, intelegi? cred ca ar fi iesit mai bine.
pentru textul : Într-o gară de sticlă deStefan, in opinia mea textul e putin ambiguu. Inca de la inceput, mi s-a indus o stare de confuzie, pentru ca nu am stiut daca e vorba despre o definitie ori daca te adresezi direct Alionei. Urmeaza un moment de claritate " aș vrea să fiu din sticlă știu că alionei îi e teamă așa că vreau să nu vadă nimic privindu-mă deci să mă iubească fie și târziu" dupa care se strica tot echilibrul cu furculitele ascunse in cariile dulci. Finalul e foarte bun, insa cred ca multe din poemele tale, ca si acesta, sunt metaforizate excesiv, mult ermetizate intr-un stil minimalist care lasa cititorul fara posiiblitate de interpretare. Pe de alta parte, eu-ca cititor, sunt adeptul sinceritatii, prefer sa se spuna lucrurilor pe nume, de ce nu, sa mi se dea mura-n gura, pentru ca mi se ofera prea putin ca sa pot trage o concluzie cu privire la ce-a vrut sa zica autorul. Oricum, punctul tau forte e atmosfera pe care reusesti s-o creezi in texte, o dezinvoltura calda, urmata de o retragere brusca, un joc al apropierii si departarii care te prinde bine.
pentru textul : culoarea numărului unu din viață deyak! nu merită comentarii.
pentru textul : Isus vs. Radet deȘi NU, Cristina, n-ai cum să mă superi. Oricum, am specificat mai sus, că nici măcar nu se numără printre textele mele cele mai bune(pt. mine cel puțin), deci este perfectibil.
pentru textul : Umbra. dese pare că melancolia a cuprins iremediabil moldova acestor zile. simt galben ușor cald la amiază. cred că a fost excelent că apare și topîrceanu acolo mai ales că de fapt apare de a bun început. dar e un omagiu frumos. fără tromboanele care se mai bulucesc uneori prin texte din astea. ai talent adrian.
pentru textul : Lunea se moare uniform demaitre, viata mea s-a schimbat de cand am descoperit ca in baraca de alaturi s-a mutat Gerard Butler. :) cel mai cool este ca, neavand dusuri, ne spalam unul pe altul cu apa de ploaie din galetile de pe santier. i-a placut cum mi-ai decorat habitatul. vrea si el una de-aia cu margarina. el zice ca margarina e mult mai slaba ca untul si vrea sa intre la cura.
pentru textul : la baraca depupam si asteptam hollywoodul
iti mut penita aici sau o las la cabinet?
slabut textul si cam diluat spre sfirsit
pentru textul : la o cafea decui prodest?. înțeleg că cineva a vrut să scrie despre iad. mi se pare o intreprindere foarte grea de vreme ce nimeni nu cred că la văzut. sau dacă l-a văzut mă îndoiesc că este membru Hermeneia. în orice caz a scrie din cauza iadului mi s-ar părea o chestie ceva mai interesantă estetico-filosofic. dacă cineva încearcă să scrie despre iad ca să îi sperie pe oameni ca să își găsească salvator și să nu ajungă acolo mi se pare și amuzant și de prost gust. ceva cam în genul scrierii unui poem despre pericolul curentuui electric și importanța folosirii izolației la toate sculele cu care atingi firele care transportă curent electric. evident, se poate scrie poezește și despre asta. însă cîtă valoare literară ar avea așa ceva este greu de crezut. textul de față este o nulitate din punct de vedere estetic iar emfaza dogmatico-retorică cu care este scris nu face decît să descumpănească. asta ca să nu mai spun că 90% din cei ce îl citesc habar nu au ce este efa și sînt pe deasupra convinși că în gura ursului grizzly, ca de altfel în gura oricărui mamifer este o temperatură undeva între 30 și 40 de grade Celsius.
pentru textul : cui prodest deastfel că citind acest text mă întreb și eu ca autorul în titlu: cui prodest?
neglijenţa în publicare mai ales în contextul cînd extistă opţiunea "concept" este de neacceptat
pentru textul : Meandre deEi, mă bucur. Încerc și eu tot felul de lucruri.
pentru textul : se strică toate deîmi cer scuze dar țin să fac o remarcă și cu riscul unui offtopic: eu nu pot fi găsit decât aici.
pentru textul : Timbru demulțumesc pentru lectură și comentariu.
pentru textul : grădini suspendate dePagini