Traducere după ,,La Muse vénale'' de Charles Baudelaire
O muza mea preascumpă, care iubeşti palate,
O să ai tu, când vântu-n Ianuarie va sufla,
Când negre griji, la iarnă, în seri, te-or vizita,
Un foc, să-ţi încălzească picioarele-ngheţate?
Vor învia-ai tăi umeri de marmuri nepătate
La razele nocturne pătrunse prin perdea?
În punga mai uscată ca însăşi gura ta,
O să culegi tu aur din bolţile înalte?
În moarte doar voi mai găsi izbândă:
Cerșește prin desert cel drept din fire,
Cel laș primește laurii dobandă,
Credința pură - doar nefericire,
Onoarea se hrănește cu rușine,
E-un lucru grav Virtutea la fecioare,
Perfecțiunea zace în ruine,
Iar Forța nu se ține pe picioare,
Își face cuib corupția în Artă,
Nebunu-i șef peste-nțelepți o mie,
Un Adevăr prea simplu nu se poartă,
Un vierme sub un pantof cu toc de Gherasim Luca- Text Inedit
Textul-caligramă anexat este inedit. Este transcripția unui original găsit cu ocazia
unei vizite la familia Gore în Kiriat Ono-Israel. Defunctul doctor Gore a fost nepotul lui Gherasim Luca
scriitor de avangardă bucureștean, contemporan și prieten cu Tzara, Sașa Pană, Geo Bogza, Gellu Naum, pictorii Perahim, Victor Brauner.
Când vei aprinde-n ochii tăi disprețul,
Pentru ce sunt sau ce am fost cândva
Și-ai să mă vinzi, voi asculta județul,
Încuvințând tăcut minciuna ta.
Am să m-acuz eu însumi, fi’ndcă mi-este
Păcatul de-a iubi prea-cunoscut
Și n-am să spun de tine vreo poveste
Cu ce greșeli ascuse ai făcut.
Îngenunchindu-mi gândul de izbavă,
Din ura ta, iubire am s-adun;
Pieirea mea îți va aduce slavă,
Comentarii aleatorii