traducere

imaginea utilizatorului cvasiliu

Sonet CXXXVII de William Shakespeare

traducere/adaptare

Iubire oarbă, ochii mi-i înveți
Că-i o minciună tot ceea ce văd
În jurul meu – prinos de frumuseți
Sub raza lor se schimbă în prăpăd.
De ce-acostez mereu pe-același dig
Lâng-alte bărci și ochiul meu corupt
Și slab s-a prins de-a pururea-n cârlig,
Iar cugetu-mi de suflet nu s-a rupt?
De ce mai cred că-s singurul stăpân
Și exilat pe-ndepărtatul mal
Și pe-ochii mei minciunile rămân

Lingua: 
imaginea utilizatorului Aranca

The night of the hippogriph III

tout sauf ton coeur

the wind blew in the orchard of golden apples
and fell sick before sunrise


only a grain of sand was enough
to make the unicorn invisible
except for its heart


the eyes of the archaeopteryx
always reflect the mundane image
of seas from the sky
while the hippogryph
tired of being alone
sleeps with wings unfolded ahead


every night lifts sand dunes

Lingua: 
imaginea utilizatorului cvasiliu

Sonet CXVI de William Shakespeare

traducere/adaptare

Nu-i stavilă-ntre inimi devotate!…
Iubirea nu-i iubire de-o ispită
Îi schimbă cursul fără greutate
Și-alungă trădătorii. Neclintită,
Ea stălucește ca un far prin norii
Furtunii, stând de veghe, la distanță,
Ea-i steaua ce îndrumă călătorii
Și-i fără preț, deși n-are substanță.
Ea nu-i bufonul timpului! Chiar dacă
Se vor zbârci treptat obrajii moi,
Ea nu se stinge-n veci și nu se pleacă

Lingua: 
imaginea utilizatorului navigare

Prinţesa de nisip (Călin Sămărghiţan)

Fardad

Iubitul meu, tu sapi în tot acest deşert
fără încetare fântâni,
din palmele tale arse
cresc
visele mele
de argint,
când ochii tăi ascund
flori de siliciu firáve
în somnul viselor tale
mă alint.

Iubitul meu, deşertul mă strânge,
în pântece o sete
cumplit stă să lovească,
dar vin
să-ţi bucur
visatele câmpii,
tu ştii că n-am să plec
aşa cum alunecă vântul
şi nici când apa

Lingua: 
imaginea utilizatorului navigare

Metamorfosi nell'urna del santo (Salvatore Quasimodo)

...

I morti maturano,
il mio cuore con essi.
Pietà di sé
nell'ultimo umore ha la terra.

Muove nei vetri dell'urna
una luce d'alberi lacustri;
mi devasta oscura mutazione,
santo ignoto: gemono al seme sparso
larve verdi:
il mio volto è loro primavera.

Nasce una memoria di buio
in fondo a pozzi murati,
un'eco di timpani sepolti:

sono la tua reliquia
patita.

Lingua: 

Pagini

Subscribe to traducere