va tăcea așteptând soarele
uite
dacă tu mergi în dreapta eu voi lua partea stângă
dacă tu dormi bine pe stânga eu voi întinde
mâna dreaptă
apei care întotdeuna desparte
așa am făcut ultimei zile
o căprioară îndepărtată de lei pentru cină
una dintre ființele albe mi-a zis
taie și mănâncă din fum
nu puteam să mișc picioarele
aripile zăceau risipite
eram singur
aveam timp să schimb ordinea în care
mureau ploile în cutii de zestre
se anunţă cod galben de ninsori zic să ies aiurea pe străzi un câine
de o culoare incertă merge în cerc nu ajunge nicăieri cum şi timpul
îndesat între patru pereţi ai fi în stare să-l arunci la tomberon
pun haina uşoară ca o nea neatinsă dimineaţa în lumina felinarelor fâşâie
mă asigur că am încuiat şi plec să colind oraşul fără oameni
fumurile curg înspre mare fac nod la podul midiei unde câţiva pesăruşi îl duc între aripi ca pe un deţinut până-ntr-un val cu gură de rechin
o iau spre răsărit îmi aud inima ca într-o iesle
în ochii plini de nisip
pescărușii și-au făcut cuiburi
așteptându-te
de la o clipă la alta
sunt prea reci locurile de unde ai plecat peste noapte
închis între acești pereți loviți
simt albul despre care nu ți-am vorbit
fiecare avem un loc al nostru de iederă
unde liniștea ne compară cu ceva firesc umbrelor
fiecare ne scriem jurnalul în stil diferit
uneori ne-mpiedicăm de buturugi simple
alteori şi în culoarea gutuii căutăm defecte
curând o să-mi pensionez călimara
e timpul să las munţii să coboare la mare
ceasului cu pendulă să-i dau libertatea
ca unui şnauzer pe care-l dezlegi şi-l
laşi să alerge cum vrea
cuvintele îşi au şi ele războaiele lor
prin guri
prin creioane
prin şcoli
pe cîmpul de luptă
uneori şi ele dau în orbul găinii
Comentarii aleatorii