poezie generală

imaginea utilizatorului dan petrut camui

ai râs

cuvintele întorc viaţa
seamănă cu profilul iubitei
tulburate de trecerea mea
prin suflet

călătoresc mereu
descopăr umbre în ochiul apei
absorb întunericul
cu degete de sârmă frica
simte sfârşitul travestit în
femeie

nu vreau să-mi uzi florile
ştiu că ai râs

imaginea utilizatorului aliz

trembling

mă mut din om în om
dintr-un dumnezeu în altul
asta îmi menţine pielea incandescentă
cioburile într-un perfect melanj
rănile cauterizate
zâmbesc blând şi iubesc cu violenţă bărbatul care
îngenunchează simplu îmi desface nasturii cusuţi pe stern
şi zideşte o lume nouă înăuntru

imaginea utilizatorului celestin

Ziua când nimeni nu vorbește

uneori deschidem fereasta
ca niște oameni plictisiți de rutină
nimeni nu mai citește scrisori
îmbătrânim pe treptele caselor așteptările
umbrele se mișcă mai încet decât la oraș

în ce direcție cade apusul
cu ochii încercuim vrăbii strânse între aripi
apoi privim în gol tinerii cu inimile întredeschise
care nu au nevoie de cuvinte la prima întălnire

imaginea utilizatorului aziza ruhy

ninsoarea nu e decât o iluzie a cuvintelor reci

oricât aș da din mâini nu zbor
iese atâta amar de cenușă că timpul se închină în fața mea
doar eu și timpul ne suntem propriul oxigen
creaturi cu lacrimi făcute din nasturi
noi facem și dealuri din lacrimi și plângem
când un nasture se descoase
plângem când tremuratul mâinilor anunță ploaia cu nasturi
doar copiii au gură și strigă și coboară în strigătul lor
acolo unde locuiește unicul cerșetor al lumii
el ronțăie nori, din nori copiii cresc, din nori se fac mai târziu
stările de agonie

imaginea utilizatorului yester

balada ploilor pierdute 2

bacoviană

și trec ca o gheață pe râu
sunt singur cu ochii zdrobiți
mașinilor tot mai murdare
le zic: să trăiți!

un pat obosit becul spart
îmi intră în suflet comod
iar tu te apropii a sfoară
la capăt cu nod

eu nu sunt iubit nici urât
hârtiile arse o spun
doar trec printre semeni aiurea
cu ochi de nebun

mormane de nori mă lovesc
orașul e astăzi posac
sub tălpi mă împinge iubito
ca pe un gândac

Pagini

Subscribe to poezie generală