sinceritatea face parte din recuzită
în viaţa mea mi-au plăcut direcţii
oamenii aceia dintr-o bucată
pentru care munca este muncă şi gluma glumă
pentru care să iubeşti este să laşi dracului politica
alegerile la întâmplare vorbele curtate de vânt
programele făcute de alţii
şi să te înfunzi într-un trup care
ştie să mişte înainte lucrurile să te facă să exclami
cât de bine e în casa asta românia
sub cerul ăsta pe care apare curcubeul r o m â n i a
în mirosul ăsta de grâu românia
cu democraţia asta made in românia
mama își aștepta singură moartea într-un spital, într-o cameră numerotată, cu fereastră veche, înaltă, aproape solemnă precum un înger de veghe țintuit acolo demult lăsând se audă trecându-i ușor pe sub aripi primăvara care venea nu știu de unde venea și tot venea și nu se mai oprea din venit
era o noapte banală mă gândeam la diferenţa dintre spirit şi materie
la norii interstelari la faptul că apa nu se poate fără foc
sau focul fără apă
la structura cristalină a rocilor şi interstiţiile din rinichi
durerea îmi aluneca pe şira spinării mă gândeam că e un noroc
să fiu o scânteie pe coridorul măturat de vânt
într-o lume de-a dreptul frumoasă unde vine primăvara
cu gustul ei acrişor de livadă de corcoduşi
am o rană perfect rotundă în palma stângă cât să încapă soarele în ea
şi dacă strâng pumnul plouă
mi se face uneori dor
de chipuri pe care le-am văzut cândva
la vreo nuntă între două coșulețe de flori
sprijinite de o carafă de vin și o floare imensă albă
mi-e poftă să beau o bere într-o speluncă
de la bariera orașului
la o masă cu mușamaua tăiată
cu bricegele a 24 de amereuri
să știu dacă domnul Simion de la 3
mai trăiește
dacă mai joacă tenis cu piciorul
în parcarea din spatele blocului
traif în linie lungă
striga el doct
închide ochii îţi spun şi imaginează-ţi
cea mai frumoasă poezie de dragoste
ştiu ştiu aceasta nu s-a scris încă
pentru că poeţii se pierd în cuvinte
şi nu stiu să se oprească la timp
înainte de a scrie o poezie de dragoste
un poet trebuie să înveţe să tacă
hai să vedem dacă el, poetul
ar putea să descrie o dragoste mare cât china
sau mersul cu bicicleta printr-un câmp de lavandă
cu siguranţă s-ar pierde în detalii inutile
ba mânat de o logică poetică s-ar întreba de ce china
Comentarii aleatorii