Aida, penita sigur ai vrut sa mi-o dai mie? Vad ca vorbesti de Emilia. Oricine ar fi ea, multumesc oricum. Bobadil, Cristian Ovidiu Pal e fratele meu, fost bucatar la un restaurant din londra, actualmente self employed si probabil viitor necalificat in constructii. :)
Ioane, eu acord o penita acestui text, pentru filosofia profunda, transformata intr-un lirism autentic. Tot ceea ce impresioneaza aici e ideea, ceea ce nu e putin. M-ai dus cu gandul la filosofii germani, la dasein-ul acela complex imaginat de Heidegger. Nu pot decat sa te felicit si sustin concluzia din final, un adevar pe cat se poate de trist. felicitari petre
Am citit acest poem de la prima sa apariție, cred că l-am întâmpinat în tăcere prima, și uimire. pentru smerenia care degajă și pentru un poetic ce se susține prin autenticitatea ideatică, a trăirii, a trecerii prin interioare greu de parcurs, unde amintirile nestatornice, plânsul și mirosul de mânz sunt repere - cruci de lumină. Nu atât depășirea revoltei și a neputinței din "am început și eu să lovesc cu pumnul în masă" este tulburătoare, cât plasarea într-un loc geometric - spațiu sfânt în care viața devine singura versiune posibilă prin însăși intensitatea durerii din ea. "ia o pauză de la moarte stai de vorbă cu mine" a reverberat în mine încă de sâmbătă și așa va rămâne un timp, poate în mai. Primăvara asta pare mai desfășurată în pântecul luminii, până la capătul acela în care fiul își descoperă Tatăl plângând. E o altfel de ploaie, iar poezia aceasta ne-o va aminti. Admirația mea simplă pentru o poezie de excepție - din punctul meu de vedere.
Virgil, desigur că nu este din tehnica site-ului, știam asta, nici nu am spus așa ceva. Era doar un efect care apărea vizibil la acea dimensiune. Mulțumesc pentru ajutorul acordat. Și că ai lăsat semn aici. Sper ca viitoarea să fie mai reușită. Aștept părerea ta pe textele mele fiindcă ai priceperea și ochiul binevăzător. Hanny, da, e un dublu: curcubeul din mare și răsărit. E ca un continuum. Și mereu răsărindul. Mulțumesc. Alma, am ales special aceste nuanțe fiindcă ele sunt ușor umbrite, iar acesta este și mesajul dorit. Combinația de nuanțe este cea la care țin deosebit și amplasarea textului cu italice în partea unde se află marea. Știu că poate nu e o realizare estetică desăvârșită, nu asta am intenționat, ci o anume armonie între stări-mesaj-culoare-timpuri-trăiri. Și pe monitorul meu se văd nuanțele cu un anume tandru-luminos. Mulțumesc. Ela Ela
Hanny - nici măcar pentru o structură fixă și minimală precum e sonetul nu se poate pune problema priorității unui anume subiect. Mult mai importantă mi se pare transmiterea unor stări. Cât privește consacrarea, cine ar putea-o măsura în termeni reali ? O consacrare pe " hermeneia " ? Spațiul ar fi cam restrâns. O consacrare în general ? Cine știe, poate odată cu apariția următorului meu volum de sonete, din acest an.
"cred ca este o mare gafa in general sa confunzi fiorul (sau inefabilul poetic) cu cel religios (sau spiritual)." - excelentă observaţia asta. Această confuzie a făcut-o "poetă" şi pe Zorica Latcu, o tanti aproxiamtiv anti - talent.
Domnilor, acest atac furibund asupra unui membru al site-ului, care semnalează un eveniment cultural, este demn de o cauză mai bună. Consternat, al dumneavoastră, un alt membru al site-ului
cred ca ma pot desparti de 'ea' si poate si de 'e' dar definitely not de 'inapoi': am gasit acolo o balanta S&M ce da sens intregii poezii.:) da, am vrut-o cu spark care daca l-as fi lungit s-ar fi stins, din pacate...pe viitor poate un foc de tabara, who knows...:) cheers
Absolut încântat de noul (vechiul) meu statut unic şi autoreferenţial pe de-asupra. Precum identitatea picioarelor unei găini (mai ales dreptul).
Bay the way (şi nu Pink Floyd), ce dracului e „litHera” aia unde nu e prima dată că mă inviţi? O fi fo’ varintă nouă a Hermeneiei roasă de cancer de n-a mai rămas decât „H” din ea?
Asta nu mai e polemică ci doar, aşa, o întrebare nevinovată.
prea mult "cer" pentru o singura zi...nu crezi? "împart cerul în patru două atrii două ventricule întorcând cerul în ferestrele ce bat perfect aceleași răni (...) cerul trece prin mine și desparte din carne o nouă mână ce-ți trezește diminețile din somn (...) în fiecare dimineață aranjez icoanele sub pielea cerului - o încăpere părăsită unde toate zidurile au mirosul pieptului tău" referitor la ultimul fragment citat...ori vezi cerul ca pe un trup (pielea cerului) ori ca pe o incapere. apoi, un loc comun cat toate cerurile la un loc: "uneori pare atât de ușor să mori și să te naști din nou" ce mi-a placut: "cerul trece prin mine și desparte din carne o nouă mână ce-ți trezește diminețile din somn"...desi as fi renuntat la adjectivul "noua". fireste, toate astea sunt opinii de cititor, subiective, carevasazica. :)
Chiar mi-a placut. Primele doua strofe le simt destul de puternice ancorate in planul fizic, muritor plin de iluzii, nefericit si pierdut. A treia strofa o vad ca pe o transcendere, o calatorie spre subconstientul colectiv, un film ce se deruleaza invers pana in timpul picturilor rupestre. In strofa a patra dai filmul inainte dupa ce ai corectat o greseala si asezi ca pe o piesa de muzeu in fata noastra - firescul. Felicitari.
Aleks, lucrurile pot fi spuse de mai multe ori, sub diverse forme, pina la saturatie. ceea ce este important, e ca receptorul (in cazul acesta, destinatarul, respectiv acel "barbat de niciunde" - caruia ii apartin "si tu viens pour rester, dit-elle, ne parle pas" - sa reactioneze, ceea ce de altfel, s-a si intimplat, motiv pentru care sint fericita). poate pare banal, dar suna, nu stiu cum, nu stiu de ce, bine, in varianta ei originala, in franceza. (Cineva imi povestea ca la o editura a fost depus un manuscris al carui text nu era altul decit al celebrei Marguerite Duras, sub un alt nume. Manuscrisul a fost respins cu niste comentarii critice, nu mai spun! c'est la vie!)
În grabă - o cacofonie în al treilea vers.
Nu se mai acceptă linkuri către youtube lângă poeme. Doar poemul... în singurătatea lui frumoasă :)
Revin pentru lectură aprofundată. E de empatizat aici... și e și regăsire.
pentru povestea in care m-am regasit si eu si pentru -Doar că în seara trecută, cineva veni şi îmi spuse, la fel ca pe vremuri: "Ce visezi, să strângi în braţe" - de parcă ar fi ştiut că aceste cuvinte sunt codul secret al ferestrei către o lume sferică, locuită de fiinţe mici, subţiri, cu părul ondulat, lung până la genunchi, o proiecţie mai ştearsă a Paşilor Pierduţi din dealul Copoului- un gand bun!
Soarta acestui suveran al pădurilor carpatine pare atît de strîns legată de cea a oamenilor acestor locuri. Prin valurile timpului din ambele specii au răzbit însă prea puține exemplare autentice. E vremea cînd pădurile mor, doar rădăcinile ne mai unesc, rădăcinile adînc împletite sub pămînt. Nu știu dacă măiastra ta poveste s-a dorit a fi neapărat un mesaj în acest sens, dar eu așa l-am perceput. Ca pe un mesaj vital într-un moment de răscruce al devenirii noastre. Ce bine ar fi dacă am înțelege împrejurările prin care trecem acum noi și urșii noștri :), dacă am dovedi că am învățat ceva din istorie înfruntînd cu luciditate această nouă viitură. Am citit de cîteva ori povestea și am aflat alte și alte valențe. Dovedești îndemînare în arta povestirii. Umorul dialogurilor detensionează atmosfera atenuînd șăgalnic gravitatea evenimentelor, cursivitatea și dulceața limbajului sînt menite să facă cititorul să se simtă ca și cum ar aparține, ca și cum ar fi acasă.
paul, chiar ma intrebam daca ma mai citesti. e ca in razboi: nu atat sa castigi, cat sa mentii pozitia; asta e un castig in sine. cat despre victoria finala, sa auzim de bine! nicholas, m-am gandit ca titlul poate facilita decodarea unor simboluri din text, in special de la finalul acestuia. de ex, unu, doi, trei, pot fi planoarele, numaratul lor. de asemenea, pot trimite la sf treime pentru ca, in final, dzeu pe cruce (Fiul), dzeu cu barba alba (Tatal) si zborul planoarelor de sub fruntea divina (Sf Duh) pot creiona respectiva imagine crestina. daca ma intrebi, prefer prima interpretare: copilul care numara niste planoare cu capul dat pe spate. mircea, multumesc oricum. important e sa placa, acesta e testul pe care il trec, chiar si acum, dupa atata timp, cu emotie multumesc
Sunt greseli care imi scapa pana si la a zecea corectura. Mai am mult de lucrat, stiu. Asa ca-ti multumesc pentru ca mi-ai atras atentia si sper s-o faci si pe viitor. Mai am pana ajung departe, dar macar daca tot ajung (cine stie) s-o fac cu pasi trainici.:)
Adrian, este de datoria mea să reamintesc Regulamentul site-ului Hermeneia acolo unde este cazul. Am înțeles că între timp s-a remediat problema. Aștept să vă citesc în continuare, cu aceeași considerație ca și până acum.
acest autor are imaginatie, asta este calitatea lui numarul 1. Se vede deasemenea ca este si citit, este un barometru al societatii in acest text. Mintea ii zboara repede de la o idee de parca ar fi drogat, dar el pastreaza luciditatea, ideea, pastreaza un ludic caustic, zambiti va rog, zambim. Bunul cetatean, o varianta americana a lui ...the white man from the town regizata de marele domn cu ochelari sau o varianta plina de reverenta a clovnului cu suras diabolic. Dar si peisajele autohtone, Sorescu era cu locomitivele, Bogza cu campurile petrolifere, fiecare suntem marcati cumva de ceva, in copacul de plastic canta o pasare de plastic, caii se invart in carusel, bibelourile danseaza in vitrina, este deosebit ca nu numai ai imaginatie dar nu dai raspuns, provoci si cititorul deezvolta.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Aida, penita sigur ai vrut sa mi-o dai mie? Vad ca vorbesti de Emilia. Oricine ar fi ea, multumesc oricum. Bobadil, Cristian Ovidiu Pal e fratele meu, fost bucatar la un restaurant din londra, actualmente self employed si probabil viitor necalificat in constructii. :)
pentru textul : smog deOana, mă bucură confesiunea ta.
Silvia, ai mare dreptate. mulțumesc frumos de popas, în numele Adrianei!
Raluca, merită! ibidem la mulțumiri!
Andrei... ți-l voi trimite eu prin Adi, toamna asta... dar știu că ești mai descurcăreț. Ia legătura cu Adriana prin mail.
Vlad, mi-e drag sufletul tău! Mulțumesc pentru excelenta ilustrare a acestor note ramolite!
pentru textul : Adriana Lisandru - despre ea, niciodată deIoane, eu acord o penita acestui text, pentru filosofia profunda, transformata intr-un lirism autentic. Tot ceea ce impresioneaza aici e ideea, ceea ce nu e putin. M-ai dus cu gandul la filosofii germani, la dasein-ul acela complex imaginat de Heidegger. Nu pot decat sa te felicit si sustin concluzia din final, un adevar pe cat se poate de trist. felicitari petre
pentru textul : necesitatea deAm citit acest poem de la prima sa apariție, cred că l-am întâmpinat în tăcere prima, și uimire. pentru smerenia care degajă și pentru un poetic ce se susține prin autenticitatea ideatică, a trăirii, a trecerii prin interioare greu de parcurs, unde amintirile nestatornice, plânsul și mirosul de mânz sunt repere - cruci de lumină. Nu atât depășirea revoltei și a neputinței din "am început și eu să lovesc cu pumnul în masă" este tulburătoare, cât plasarea într-un loc geometric - spațiu sfânt în care viața devine singura versiune posibilă prin însăși intensitatea durerii din ea. "ia o pauză de la moarte stai de vorbă cu mine" a reverberat în mine încă de sâmbătă și așa va rămâne un timp, poate în mai. Primăvara asta pare mai desfășurată în pântecul luminii, până la capătul acela în care fiul își descoperă Tatăl plângând. E o altfel de ploaie, iar poezia aceasta ne-o va aminti. Admirația mea simplă pentru o poezie de excepție - din punctul meu de vedere.
pentru textul : această dureroasă variantă a învierii deVirgil, desigur că nu este din tehnica site-ului, știam asta, nici nu am spus așa ceva. Era doar un efect care apărea vizibil la acea dimensiune. Mulțumesc pentru ajutorul acordat. Și că ai lăsat semn aici. Sper ca viitoarea să fie mai reușită. Aștept părerea ta pe textele mele fiindcă ai priceperea și ochiul binevăzător. Hanny, da, e un dublu: curcubeul din mare și răsărit. E ca un continuum. Și mereu răsărindul. Mulțumesc. Alma, am ales special aceste nuanțe fiindcă ele sunt ușor umbrite, iar acesta este și mesajul dorit. Combinația de nuanțe este cea la care țin deosebit și amplasarea textului cu italice în partea unde se află marea. Știu că poate nu e o realizare estetică desăvârșită, nu asta am intenționat, ci o anume armonie între stări-mesaj-culoare-timpuri-trăiri. Și pe monitorul meu se văd nuanțele cu un anume tandru-luminos. Mulțumesc. Ela Ela
pentru textul : Renaștere deiti multumesc de trecere si pt semn, eu inclin sa cred ca toate patru sunt Haik-uri. cu stima
pentru textul : Haiku-uri deHanny - nici măcar pentru o structură fixă și minimală precum e sonetul nu se poate pune problema priorității unui anume subiect. Mult mai importantă mi se pare transmiterea unor stări. Cât privește consacrarea, cine ar putea-o măsura în termeni reali ? O consacrare pe " hermeneia " ? Spațiul ar fi cam restrâns. O consacrare în general ? Cine știe, poate odată cu apariția următorului meu volum de sonete, din acest an.
pentru textul : Un tânăr pin a sângerat în ploaie de"cred ca este o mare gafa in general sa confunzi fiorul (sau inefabilul poetic) cu cel religios (sau spiritual)." - excelentă observaţia asta. Această confuzie a făcut-o "poetă" şi pe Zorica Latcu, o tanti aproxiamtiv anti - talent.
pentru textul : răscruce deUn text sferic, cu metafore antologice. Un text care emotioneaza profund. Un text pe care ma oftic pentru ca nu l-am scris eu.
pentru textul : tourniquet deDomnilor, acest atac furibund asupra unui membru al site-ului, care semnalează un eveniment cultural, este demn de o cauză mai bună. Consternat, al dumneavoastră, un alt membru al site-ului
pentru textul : zilele universitatii desi totusi, trebuie
pentru textul : Livada ușilor deschise denu
pentru textul : weed room decred ca ma pot desparti de 'ea' si poate si de 'e' dar definitely not de 'inapoi': am gasit acolo o balanta S&M ce da sens intregii poezii.:) da, am vrut-o cu spark care daca l-as fi lungit s-ar fi stins, din pacate...pe viitor poate un foc de tabara, who knows...:) cheers
pentru textul : Red deAbsolut încântat de noul (vechiul) meu statut unic şi autoreferenţial pe de-asupra. Precum identitatea picioarelor unei găini (mai ales dreptul).
Bay the way (şi nu Pink Floyd), ce dracului e „litHera” aia unde nu e prima dată că mă inviţi? O fi fo’ varintă nouă a Hermeneiei roasă de cancer de n-a mai rămas decât „H” din ea?
Asta nu mai e polemică ci doar, aşa, o întrebare nevinovată.
pentru textul : octopus deprea mult "cer" pentru o singura zi...nu crezi? "împart cerul în patru două atrii două ventricule întorcând cerul în ferestrele ce bat perfect aceleași răni (...) cerul trece prin mine și desparte din carne o nouă mână ce-ți trezește diminețile din somn (...) în fiecare dimineață aranjez icoanele sub pielea cerului - o încăpere părăsită unde toate zidurile au mirosul pieptului tău" referitor la ultimul fragment citat...ori vezi cerul ca pe un trup (pielea cerului) ori ca pe o incapere. apoi, un loc comun cat toate cerurile la un loc: "uneori pare atât de ușor să mori și să te naști din nou" ce mi-a placut: "cerul trece prin mine și desparte din carne o nouă mână ce-ți trezește diminețile din somn"...desi as fi renuntat la adjectivul "noua". fireste, toate astea sunt opinii de cititor, subiective, carevasazica. :)
pentru textul : vineri deChiar mi-a placut. Primele doua strofe le simt destul de puternice ancorate in planul fizic, muritor plin de iluzii, nefericit si pierdut. A treia strofa o vad ca pe o transcendere, o calatorie spre subconstientul colectiv, un film ce se deruleaza invers pana in timpul picturilor rupestre. In strofa a patra dai filmul inainte dupa ce ai corectat o greseala si asezi ca pe o piesa de muzeu in fata noastra - firescul. Felicitari.
pentru textul : jurnal deAleks, lucrurile pot fi spuse de mai multe ori, sub diverse forme, pina la saturatie. ceea ce este important, e ca receptorul (in cazul acesta, destinatarul, respectiv acel "barbat de niciunde" - caruia ii apartin "si tu viens pour rester, dit-elle, ne parle pas" - sa reactioneze, ceea ce de altfel, s-a si intimplat, motiv pentru care sint fericita). poate pare banal, dar suna, nu stiu cum, nu stiu de ce, bine, in varianta ei originala, in franceza. (Cineva imi povestea ca la o editura a fost depus un manuscris al carui text nu era altul decit al celebrei Marguerite Duras, sub un alt nume. Manuscrisul a fost respins cu niste comentarii critice, nu mai spun! c'est la vie!)
pentru textul : și cînd mi-e somn deÎn grabă - o cacofonie în al treilea vers.
pentru textul : Cantata în mi minor deNu se mai acceptă linkuri către youtube lângă poeme. Doar poemul... în singurătatea lui frumoasă :)
Revin pentru lectură aprofundată. E de empatizat aici... și e și regăsire.
pentru povestea in care m-am regasit si eu si pentru -Doar că în seara trecută, cineva veni şi îmi spuse, la fel ca pe vremuri: "Ce visezi, să strângi în braţe" - de parcă ar fi ştiut că aceste cuvinte sunt codul secret al ferestrei către o lume sferică, locuită de fiinţe mici, subţiri, cu părul ondulat, lung până la genunchi, o proiecţie mai ştearsă a Paşilor Pierduţi din dealul Copoului- un gand bun!
pentru textul : Irina deSoarta acestui suveran al pădurilor carpatine pare atît de strîns legată de cea a oamenilor acestor locuri. Prin valurile timpului din ambele specii au răzbit însă prea puține exemplare autentice. E vremea cînd pădurile mor, doar rădăcinile ne mai unesc, rădăcinile adînc împletite sub pămînt. Nu știu dacă măiastra ta poveste s-a dorit a fi neapărat un mesaj în acest sens, dar eu așa l-am perceput. Ca pe un mesaj vital într-un moment de răscruce al devenirii noastre. Ce bine ar fi dacă am înțelege împrejurările prin care trecem acum noi și urșii noștri :), dacă am dovedi că am învățat ceva din istorie înfruntînd cu luciditate această nouă viitură. Am citit de cîteva ori povestea și am aflat alte și alte valențe. Dovedești îndemînare în arta povestirii. Umorul dialogurilor detensionează atmosfera atenuînd șăgalnic gravitatea evenimentelor, cursivitatea și dulceața limbajului sînt menite să facă cititorul să se simtă ca și cum ar aparține, ca și cum ar fi acasă.
pentru textul : Fiarele (I) depaul, chiar ma intrebam daca ma mai citesti. e ca in razboi: nu atat sa castigi, cat sa mentii pozitia; asta e un castig in sine. cat despre victoria finala, sa auzim de bine! nicholas, m-am gandit ca titlul poate facilita decodarea unor simboluri din text, in special de la finalul acestuia. de ex, unu, doi, trei, pot fi planoarele, numaratul lor. de asemenea, pot trimite la sf treime pentru ca, in final, dzeu pe cruce (Fiul), dzeu cu barba alba (Tatal) si zborul planoarelor de sub fruntea divina (Sf Duh) pot creiona respectiva imagine crestina. daca ma intrebi, prefer prima interpretare: copilul care numara niste planoare cu capul dat pe spate. mircea, multumesc oricum. important e sa placa, acesta e testul pe care il trec, chiar si acum, dupa atata timp, cu emotie multumesc
pentru textul : Uuunu, dooooi, tei! deSunt greseli care imi scapa pana si la a zecea corectura. Mai am mult de lucrat, stiu. Asa ca-ti multumesc pentru ca mi-ai atras atentia si sper s-o faci si pe viitor. Mai am pana ajung departe, dar macar daca tot ajung (cine stie) s-o fac cu pasi trainici.:)
pentru textul : Between the bars demultumesc pentru aprecieri, madim! trecerea ta este o mangaiere pentru mine.
pentru textul : Poem despre o vrajă deAdrian, este de datoria mea să reamintesc Regulamentul site-ului Hermeneia acolo unde este cazul. Am înțeles că între timp s-a remediat problema. Aștept să vă citesc în continuare, cu aceeași considerație ca și până acum.
pentru textul : După Pompei deMulțumesc, Virgil. Conversațiile din mijloacele de transport bucureștene sunt eterna mea sursă de inspirație :)
pentru textul : tuberoză deacest autor are imaginatie, asta este calitatea lui numarul 1. Se vede deasemenea ca este si citit, este un barometru al societatii in acest text. Mintea ii zboara repede de la o idee de parca ar fi drogat, dar el pastreaza luciditatea, ideea, pastreaza un ludic caustic, zambiti va rog, zambim. Bunul cetatean, o varianta americana a lui ...the white man from the town regizata de marele domn cu ochelari sau o varianta plina de reverenta a clovnului cu suras diabolic. Dar si peisajele autohtone, Sorescu era cu locomitivele, Bogza cu campurile petrolifere, fiecare suntem marcati cumva de ceva, in copacul de plastic canta o pasare de plastic, caii se invart in carusel, bibelourile danseaza in vitrina, este deosebit ca nu numai ai imaginatie dar nu dai raspuns, provoci si cititorul deezvolta.
pentru textul : zâmbete curg din gura femeii gonflabile deŞarjă prietenească
Să-l citeşti pe A.A.A.
Metaforă vie
Ei, nici chiar aşa! Mai bine:
Să-l citeşti pe A.A.A.
A căra apă cu ciurul
Sau, şi mai bine:
Să-l citeşti pe A.A.A.
pentru textul : Conjunctiv deA.A.A.!
depinde oana, poate și inconștiență:)
pentru textul : se pare că sunt psalm deîți mulțumesc mult de semnul tău frumos!
încercare de a ma desprinde de un lirism siropos...râs cu plâns ,vorba ta... conditia feminina,un combat pour moi !!!!
pentru textul : Série grise ou noire deSinceritatea barbatului dupa ablutiune este dezarmanta... "murit-a ce-i frumos" dar presimt ca va invia... cu sau fara stimulente de expresie ;)
pentru textul : Așa cum sunt dePagini