am urmărit ani de zile felul în care faci critică. Ce am remarcat şi mi-a plăcut este felul spumos de exprimare, ironia frizând uneori cinismul ce-i drept, comparaţiile surprinzătoare care trădează un spirit histrionic dar şi lecturi solide şi bine însuşite.
Ce m-a frapat însă este faptul că nu pot nici acum să înţeleg criteriile, standardele după care faci aprecierile. Este bine că ai adus în discuţie nota cea mai mare pe care mi-ai dat-o în concurs. Asta dovedeşte ori că eu scriu când mai slab sau mai bine ori tu ai zile mai bune sau mai proaste când mă critici. :)
- nu este vorba de norme morale in societate aici. (apropo, aceasta este manipulare - a pune cuvinte în gura altuia este manipulare). deci, aici este vorba de niște cerințe pe care le impune Hermeneia prin regulament și la care și eugen și alina și mariana și eu am subscris. diferența este ca (nu alina, și nu eugen) (ci) mariana decide asupra respectării acestui lucru. dacă nu vă place, sorry, dar asta este. dacă mă întrebați pe mine vă pot spune că mariana... a greșit... fiindcă și-a pierdut timpul să vă ofere explicații. pe viitor o rog să nu le mai dea. nu se merită. arunci prăjituri la cine nu apreciază. nu vă faceți iluzii, regula nu se schimbă. și nu încercați să dați cu capul în zid că... nu se sparge. zidul.
Da, Virgil, întocmai, nu este vorba de norme morale, ci de poezie. Normele pe care le-a adus în discuție Mariana - un gest fără noimă.
„apropo, aceasta este manipulare - a pune cuvinte în gura altuia este manipulare” -
aș vrea să aud ce cuvinte consideri tu, că am pus eu în gura altuia.
Pe lângă asta, viața m-a învățat o chestie: să mă feresc ,ca de ciumă, de oamenii obișnuiți să vorbească în numele unui număr mare de oameni, chestie care după cum observasem ceva mai târziu, ajunge să frizeze impostura.
„deci, aici este vorba de niște cerințe pe care le impune Hermeneia prin regulament și la care și eugen și alina și mariana și eu am subscris. ”
Virgil, nu e nevoie să-mi aduci regulamentul în față. Îl cunosc destul de bine, dovadă că n-a fost nevoie până acum să-mi reproșezi vreodată ceva în legătură cu vreo încălcare. am venit cu exemplificări din dex. Cuvântul „cur” nu este un cuvânt obscen sau vulgar. Faptul că textul a fost trimis de către un editor la texte inacceptabile, este un abuz, lucru evident, pe care tu nu ai ochi ca să-l vezi. Și nu cred că e cazul să aduci în comentariul tău cuvinte stridente, gen „a da cu capul în zid”, sau „poemul care începe din cur și cam ... tot acolo rămâne”. pentru că te descalifici singur cu chestii din ăstea - îmi reproșezi mie ceea ce faci tu singur, adică - încerci să jignești. Dar stai liniștit, că nu reușești să o faci, cel puțin nu cu mine. Sînt destul de lămurit în legătură cu foarte multe lucruri.
Iar faptul că eu mi-am permis să-i zic Marianei că scrie prost - este o părere și nu o jignire, tot așa cum ea consideră că textul meu se încadrează în „moda teribilismului lexical”. Oare de ce? Pentru că acolo există cuvântul „cur”?
„Despre text. Nu e neparat prost. Dar e simpluț și cam logoreic. Prea multe cuvinte într-o înșiruire banală care nu reușeșete să spună mai nimic. Mai ales în prima parte.
De fapt mie mi-a plăcut expresia
„Stăm în fund
pe treptele unei biserici
şi ne uităm la lună;” ”
Virgil, eu exact pe asta am mizat, scriind acest text: pe simplitate. De ce un poem trebuie să fie complicat? Ok, am înțeles părerea ta, deși felul în care ai exprimat-o, e destul de tendențios. Pe de altă parte, crede-mă, știu destul de bine cât valorează ceea ce scriu. Iar cuvântul „Letargie”, mi se pare mai nimerit în legătură cu alte lucruri decât cele pe care vrei tu să pui accentul, dar despre asta prefer să tac, cel puțin acum. Sînt convins că o să se ivească și alte momente mai propice pentru asemenea contre. (Abia aștept să vină...).
„Dacă toată miza acstui text a ajuns să se sprijine doar pe elementul de rezistență al cuvîntului „cur”, atunci e chiar trist.”
„Altfel e doar un text care începe... din cur. Și... cam tot acolo rămîne.”
Virgil, dacă doar atât ai înțeles din acest text, atunci, sincer, ești de compătimit, nu alta. Îmi pare rău pentru tine, zău. Ca autor, ești ok, nu scrii extraordinar de bine, dar scrii binișor ... În ce privește omul, am să las câteva puncte de suspensie...
Cât despre polemica pe care ai început-o în ultimul pasaj.mie mi se pare absolut inutilă.
Daniela, Matei, ma bucur ca v-a placut textul. L-am citit si recitit de mai multe ori sa vad pe unde am litere mancate si nu-mi dau seama unde am. cand am scris textul acesta terminasem de mancat si nu mi-era foame. Matei, revino cu aratare de deget.
Daniela, as vrea o sugestie la vertebrele mele fierbinti. fraza are cel putin doua trimiteri. una este contrastul dintre raceala ei si caldura mea, alta este ca ea fusese luata din coasta mea si nu invers.
efort se susţine cu oameni, orice treabă de calitate se susţine prin oameni de calitate, prin comunicare, prin întreţinere, menţinere, observare, acordare de gir, depăşire a situaţiilor critice etc.
admir intenţia ta, Andu. am recitit acest mai degrabă apel la prezenţă a poeţilor care cândva şi-au manifestat abilităţile literare pe acest site. deşi de curând aflată aici, cunosc vreo 80% dintre aceşti oameni talentaţi pentru că i-am citit şi îi citesc în continuare în alte spaţii virtuale. şi sunt, într-adevăr, demni nu de o listă de nume (vezi că pe dd marin l-ai semnalat de 2 ori), ci de aprecieri fără măsură.
felul în care ai pus tu problema este, însă, cam morbid.
gândeşte-te că înainte de a fi poet, inginer, frezor, profesor, economist etc., omul este om. el are o viaţă, o familie, un rost care să-i permită să trăiască. sau dacă nu le are, atunci se confruntă cu diverse probleme de ordin social, emoţional... poate că are alte priorităţi! oamenii ăştia nu au murit nici fizic, nici literar (asta este extensia fiinţei lor, refugiul, cuminecătura, zi-i cum vrei fiindcă poate fi numită în oriccare cel mai bun sens posibil!)
absenţa lor de aici poate avea o cauză alta decât una legată strict de site-ul în discuţie, dacă asta ai vrut să insinuezi.
în orice caz, cu sau fără aceşti oameni minunaţi pe care i-ai enumerat, site-ul, dacă doreşte asta, trebuie să meargă înainte cu aceia care sunt (şi nu mi se pare loial să declari nume în felul acela insidios), cu cei care vor mai veni. ar fi aiurea să credem că valorile literare (româneşti şi de pretutindeni) se opresc într-un punct.
eu aş face apel la mai multă implicare din partea tuturor. fiindcă este nespus de comod doar să postezi şi eventual, dacă s-ar putea, să fii şi cel mai comentat, adulat... (din start exclud persoana I şi a II-a singular).
deci, aprecieri ţie, Andu, cât şi celor care contribuie, într-un fel sau altul, la funcţionarea acestui site!
cât priveşte strict textul, el nu poate fi decât un experiment.
mulţumesc frumos Ioana pentru vizită, atenţie, timp.
am fost nevoită, era la roşu :)
sincer, mă bucură comentariul tău, era un poem mai mare, din care am tăiat, mai mult nu pot să-ţi spun.
cu drag
I'm very fond of saxophones, I think because I love jazz so much... I can almost see the two lovers walking on the streets of new orleans in a past time... memory is strange, you know, it makes you wonder how you can still have those feelings, when they're gone for so long. Hmm, "mom" does not fit in here, even if you're a mind-traveller :) I hope you can see the picture :)
boba cel zis și dilicăcade-n cap și se ridică (sau era altfel, totuna), văd că am atins un punct sensibil și știu că e ăla cu frustrarea. nu te înțeleg, dar mulți dezaxați nu am înțeles eu, după cum nu m-am străduit să pricep nici tulburările de personalitate & nici nu mi-am propus să socializez cu tomberoanele. astfel, am decis să îți las în subsol o replică de nivelul tău. tu, de la un timp ai ceva probleme serioase și te compătimesc atât cât poți compătimi un clown care nici de asta nu mai e bun. scrii aiureli și comentarii idioate, ca să citez pe cineva care ți-a tot dat șanse.
(așaaaa... să disecăm: expirat yester? nu ie boba dilică!; într-o balegă literară? nu ie ; spirit rigid? nu ie; handicapat? nu ie; suma per total: 4 nuie de la yester pentru boba dilică:)
Un poem o marturisire vie, n-as folosi termenul de "realist" pentru ca as risca sa produc o confuzie cu un curent literar prea legat de o anumita epoca, demult apusa vorba fie intre noi. Si tot intre noi fie vorba pe "realismul" douamiist nu a reusit sa-l reinventeze deocamdata nimeni, cam tot ce se face este la nivelul unei relatari jurnalistice uneori chiar exagerate a unor realitati la limita. Sunt unii, cum e de exemplu Liviu Nanu cu ciclul "Carciuma lui Bicuta" care bat, inteligent, la poarta acestui realism hai sa il numesc asa, de dragul conversatiei "modern" si oricum, fundamental acceptabil, onest... lui ii reuseste partial aceasta tentativa pentru ca Liviu are un farmec doar al lui pe care l-a folosit, ca pe un ingredient secret, in toate scrierile sale. Deci nu neaparat scrierea aceea realista i-a iesit, ci poate doar tot viziunea lui poetica imbracata in haina aceea de proza care se vrea moderna. Dar asta e deja o divagatie, nu insa desprinsa de tot de context, pentru ca am observat si la tine Carmen tendinta de a impinge in frust, in real textul si cel putin asa cum arata acum e o tendinta pe fondul unei putinte exclusiv descriptive. Oricum, textul acesta este un text care merita sa traiasca in anul de gratie 2008, adica nu are clisee, nu doarme in pantaloni, nu e bun de citit domnisoarelor de pension si mai ales, nu se poate canta pe o chitara. Deci primul pas l-ai facut. Mai raman ceilalti 999... dar stii ca alde ca mine avem rabdare surato! Cu placerea lecturii ca sa citez clasici in viata, Andu
Virgile, nu înțeleg, chiar nu putem avea păreri divergente pe acest site fără ca tu însuți să încalci regulamentul? Nu puteai să dai replica fără să te referi la comentariul meu? Ți se pare că eu aș fi un aplaudac pe Hermeneia? Eu am argumentat în commul meu de zece ori mai mult decât ai făcut tu în al tău care seamană mai degrabă cu o flegmă pe obrazul autorului decât cu o părere de luat în seamă. Come on...
Îți recomand cu prietenie să te comporți prin texte și prin comentarii ca un membru Hermeneia așa cum ai spus prin multe comentarii că ești și nu ca 'patronul site-ului'.
Nu de altceva, dar te faci de râs și nu e cazul la un om de statura ta.
Mai multă responsabilitate face bine la 'both worlds'...
Andu
de cate ori scriem ceva nou, sondam o parte neexplorata din noi pe care incercam sa o scoatem la lumina cum ne pricepem mai bine, bucuria vine nu doar in urma actului de creatie dar mai ales atunci cand cel care citeste, rezoneaza cu noi, cand ne intalnim de-a lungul aceleasi unde.
acest poem l-am scris sub impulsul unei tristeti reale de care voiam sa ma eliberez, tristete pe care m-am bucurat (paradoxal) ca am reusit sa o transmit la cotele ei reale.
multumesc Adrian pentru comentariul tau, (am tinut cont de observatiile tale) si de atentia cu care te-ai aplecat peste textele mele, multumesc si pentru semnul luminos.
Otilia, multumesc de empatie si de semnul de lectura, observ ca rezonam bine la tristete... felicitari si tie!
Vlad, multumesc! cu bucurie pentru aprecierea ta!
Sapphire, am facut corectarile necesare.Incerc sa-mi sintetiez mai bine ideile. Petre, ce sa spun?Surprinsa pozitiv. Younger, ai savurat pe indelete poezia.Ai patruns aceea zona, sa zicem crepusculara, a poeziei. multumesc tuturor.
Numai daca sunt ale aceluiasi, simultane si in locuri diferite (ca electronii aia de n-au auzit de Arisrotel). Ca tot a venit vorba: mai putin cunoscut e ca tot Aristotel este si parintele logicii modale, in care intervine "posibilitatea" - ca tert inclus - si viitorul (contingent daca nu ma-nsel; cine e curios se poate duce pe wikipedia la 'logica modala"). Ori logica asta modala, scoasa azi de la naftalina, a devenit foarte la moda. Si s-au apunat unii s-o aplice pentru a cerceta daca, d.p.d.v. logic este posibil sa se cerceteze daca cumva exista ceea ce se numeste "constiinta" (pana la Dumnezeu n-au ajuns inca). Si toate astea se petrec in asa numita "stiinta a cognitiei"; care, spre deosebire de "filosofia mentalului" care se ocupa si ea de "constiinta" (umana), prima, fiind "aplicativa" vrea - nici mai mult, nici mai putin - sa "inzestreze" robotii cu "constiinta" (evident, artificiala). Multa lume-i amarata. Da' o duce bine!
Sapphire... ssst... adevarurile mari se spun la ureche, sruti cum ar zice orientalul, ori deloc... nu stiu ce iti veni sa strigi in gura mare pe aici :)
am citit poezia ta de mai multe ori si cred ca mi-am dat seama. cred ca poeziile tale sunt deosebite prin faptul ca stii sa stimulezi cititorul sa cladeasca in jurul vorbelor tale.
eu șase ani frate-miu patru stăm în poarta bisericii ca niște sfinți născuți prematur pe deget verigheta lucește ca un bănuț pe fundul apei pumnul tău în pumnul iubitului frământat ca o bucată de pâine creierul e un mușuroi proaspăt cu mii de furnici tragem aer în piept ca și cum am trage benzina cu furtunul din rezervor ca să spun tot ce simt ar trebui ca toți porii să aibă câte o limbă flesh/urile tale sunt pline de patima, de suferinta, de dragoste de viata. Am selectat ce mi/a placut in mod deosebit. Nu comentez ce nu mi/a placut.
nu prea înțeleg în ce fel a aterizat Nichita Stănescu în capul acestei liste, poetul care a trecut în neființă acum 27 de ani daca socotesc eu bine și nu 20 de ani despre care e vorba aici. Apoi următoarele nume sunt ilustre necunoscute inclusiv Djamal Mahmoud, mie personal mi-ar fi rusine sa fac asa ceva. In rest nu stiu, cartea o fi ceva. Dar Nichita ar trebui scos de acolo macar din respect, desi stiu cat e de greu pentru unii oameni care n-au nimic sfânt sa exercite acest sentiment.
regret, Vlad, nu-mi place cum ar arata poezia in urma schimbarilor sugerate de tine.
o lasam asa, sa nu se supere autorul. multumesc de efort si de citire.
"adulmec pe Dumnezeu tainuit în femeie ca un parfum" suna frumos dar stii tu bine ca ideea asta a cam inceput sa se repete la tine. siropul de migdale mi se pare o introducere cam simpluta iar "oaza de singe" mi se pare o gaselnita fortata primele doua versuri din strofa a doua insa sint remarcabile: "umbra câinelui meu mă urmează cu vertebrele smulse până când mirosul iute al deșertului ne acoperă urmele" deci ma lasi cu "mixed feelings"
alma, alma, ce iti plac tie proclamatiile... just kiddin'. merci de trecere. aranca, interesant, alma zicea ca e echilibru, tu zici ca e depasire ("dezechilibru"). interpretarea este deci monopolul fiecaruia pentru sine lucian, da, e multa constientizare aici. si cind te gindesti ca dragostea de fapt te cam face inconstient...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
am urmărit ani de zile felul în care faci critică. Ce am remarcat şi mi-a plăcut este felul spumos de exprimare, ironia frizând uneori cinismul ce-i drept, comparaţiile surprinzătoare care trădează un spirit histrionic dar şi lecturi solide şi bine însuşite.
Ce m-a frapat însă este faptul că nu pot nici acum să înţeleg criteriile, standardele după care faci aprecierile. Este bine că ai adus în discuţie nota cea mai mare pe care mi-ai dat-o în concurs. Asta dovedeşte ori că eu scriu când mai slab sau mai bine ori tu ai zile mai bune sau mai proaste când mă critici. :)
Pe curând,
cu simpatie nedisimulată
pentru textul : placebo de- nu este vorba de norme morale in societate aici. (apropo, aceasta este manipulare - a pune cuvinte în gura altuia este manipulare). deci, aici este vorba de niște cerințe pe care le impune Hermeneia prin regulament și la care și eugen și alina și mariana și eu am subscris. diferența este ca (nu alina, și nu eugen) (ci) mariana decide asupra respectării acestui lucru. dacă nu vă place, sorry, dar asta este. dacă mă întrebați pe mine vă pot spune că mariana... a greșit... fiindcă și-a pierdut timpul să vă ofere explicații. pe viitor o rog să nu le mai dea. nu se merită. arunci prăjituri la cine nu apreciază. nu vă faceți iluzii, regula nu se schimbă. și nu încercați să dați cu capul în zid că... nu se sparge. zidul.
Da, Virgil, întocmai, nu este vorba de norme morale, ci de poezie. Normele pe care le-a adus în discuție Mariana - un gest fără noimă.
„apropo, aceasta este manipulare - a pune cuvinte în gura altuia este manipulare” -
aș vrea să aud ce cuvinte consideri tu, că am pus eu în gura altuia.
Pe lângă asta, viața m-a învățat o chestie: să mă feresc ,ca de ciumă, de oamenii obișnuiți să vorbească în numele unui număr mare de oameni, chestie care după cum observasem ceva mai târziu, ajunge să frizeze impostura.
„deci, aici este vorba de niște cerințe pe care le impune Hermeneia prin regulament și la care și eugen și alina și mariana și eu am subscris. ”
Virgil, nu e nevoie să-mi aduci regulamentul în față. Îl cunosc destul de bine, dovadă că n-a fost nevoie până acum să-mi reproșezi vreodată ceva în legătură cu vreo încălcare. am venit cu exemplificări din dex. Cuvântul „cur” nu este un cuvânt obscen sau vulgar. Faptul că textul a fost trimis de către un editor la texte inacceptabile, este un abuz, lucru evident, pe care tu nu ai ochi ca să-l vezi. Și nu cred că e cazul să aduci în comentariul tău cuvinte stridente, gen „a da cu capul în zid”, sau „poemul care începe din cur și cam ... tot acolo rămâne”. pentru că te descalifici singur cu chestii din ăstea - îmi reproșezi mie ceea ce faci tu singur, adică - încerci să jignești. Dar stai liniștit, că nu reușești să o faci, cel puțin nu cu mine. Sînt destul de lămurit în legătură cu foarte multe lucruri.
Iar faptul că eu mi-am permis să-i zic Marianei că scrie prost - este o părere și nu o jignire, tot așa cum ea consideră că textul meu se încadrează în „moda teribilismului lexical”. Oare de ce? Pentru că acolo există cuvântul „cur”?
„Despre text. Nu e neparat prost. Dar e simpluț și cam logoreic. Prea multe cuvinte într-o înșiruire banală care nu reușeșete să spună mai nimic. Mai ales în prima parte.
De fapt mie mi-a plăcut expresia
„Stăm în fund
pe treptele unei biserici
şi ne uităm la lună;” ”
Virgil, eu exact pe asta am mizat, scriind acest text: pe simplitate. De ce un poem trebuie să fie complicat? Ok, am înțeles părerea ta, deși felul în care ai exprimat-o, e destul de tendențios. Pe de altă parte, crede-mă, știu destul de bine cât valorează ceea ce scriu. Iar cuvântul „Letargie”, mi se pare mai nimerit în legătură cu alte lucruri decât cele pe care vrei tu să pui accentul, dar despre asta prefer să tac, cel puțin acum. Sînt convins că o să se ivească și alte momente mai propice pentru asemenea contre. (Abia aștept să vină...).
„Dacă toată miza acstui text a ajuns să se sprijine doar pe elementul de rezistență al cuvîntului „cur”, atunci e chiar trist.”
„Altfel e doar un text care începe... din cur. Și... cam tot acolo rămîne.”
Virgil, dacă doar atât ai înțeles din acest text, atunci, sincer, ești de compătimit, nu alta. Îmi pare rău pentru tine, zău. Ca autor, ești ok, nu scrii extraordinar de bine, dar scrii binișor ... În ce privește omul, am să las câteva puncte de suspensie...
Cât despre polemica pe care ai început-o în ultimul pasaj.mie mi se pare absolut inutilă.
Eugen
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. dee bine daca e promitator, e loc de progres. multumesc inca o data pentru lectura si comentariu...voi reflecta asupra textului
pentru textul : arhitect davidov dede corectat la fere(a)stră.
pentru textul : defunctis amor deDaniela, Matei, ma bucur ca v-a placut textul. L-am citit si recitit de mai multe ori sa vad pe unde am litere mancate si nu-mi dau seama unde am. cand am scris textul acesta terminasem de mancat si nu mi-era foame. Matei, revino cu aratare de deget.
pentru textul : ca să te-aduc înapoi deDaniela, as vrea o sugestie la vertebrele mele fierbinti. fraza are cel putin doua trimiteri. una este contrastul dintre raceala ei si caldura mea, alta este ca ea fusese luata din coasta mea si nu invers.
multumesc... pentru lectură și aprecieri, vă mai aștept
pentru textul : repetiția generală deMultumesc, Maria(na)!
pentru textul : Trăieşte! deefort se susţine cu oameni, orice treabă de calitate se susţine prin oameni de calitate, prin comunicare, prin întreţinere, menţinere, observare, acordare de gir, depăşire a situaţiilor critice etc.
admir intenţia ta, Andu. am recitit acest mai degrabă apel la prezenţă a poeţilor care cândva şi-au manifestat abilităţile literare pe acest site. deşi de curând aflată aici, cunosc vreo 80% dintre aceşti oameni talentaţi pentru că i-am citit şi îi citesc în continuare în alte spaţii virtuale. şi sunt, într-adevăr, demni nu de o listă de nume (vezi că pe dd marin l-ai semnalat de 2 ori), ci de aprecieri fără măsură.
felul în care ai pus tu problema este, însă, cam morbid.
gândeşte-te că înainte de a fi poet, inginer, frezor, profesor, economist etc., omul este om. el are o viaţă, o familie, un rost care să-i permită să trăiască. sau dacă nu le are, atunci se confruntă cu diverse probleme de ordin social, emoţional... poate că are alte priorităţi! oamenii ăştia nu au murit nici fizic, nici literar (asta este extensia fiinţei lor, refugiul, cuminecătura, zi-i cum vrei fiindcă poate fi numită în oriccare cel mai bun sens posibil!)
absenţa lor de aici poate avea o cauză alta decât una legată strict de site-ul în discuţie, dacă asta ai vrut să insinuezi.
în orice caz, cu sau fără aceşti oameni minunaţi pe care i-ai enumerat, site-ul, dacă doreşte asta, trebuie să meargă înainte cu aceia care sunt (şi nu mi se pare loial să declari nume în felul acela insidios), cu cei care vor mai veni. ar fi aiurea să credem că valorile literare (româneşti şi de pretutindeni) se opresc într-un punct.
eu aş face apel la mai multă implicare din partea tuturor. fiindcă este nespus de comod doar să postezi şi eventual, dacă s-ar putea, să fii şi cel mai comentat, adulat... (din start exclud persoana I şi a II-a singular).
deci, aprecieri ţie, Andu, cât şi celor care contribuie, într-un fel sau altul, la funcţionarea acestui site!
cât priveşte strict textul, el nu poate fi decât un experiment.
pentru textul : Hermeneia obituary demulţumesc frumos Ioana pentru vizită, atenţie, timp.
pentru textul : mă strâng ghetele deam fost nevoită, era la roşu :)
sincer, mă bucură comentariul tău, era un poem mai mare, din care am tăiat, mai mult nu pot să-ţi spun.
cu drag
Modifică textul postat deja, nu reposta!
pentru textul : deviațiiart deacum nu-mi ramane decat sa astept modificarea textului. este simplu: dati clik pe butonul "editeaza"... la bune citiri
pentru textul : Paneraș cu ouă demihai e un nume frumos, dar eu sunt un matei :D
pentru textul : întîmplare după ploaie deerată
*ce anume (în loc de „se anume”)
vezi? nu mă lăudam degeaba cu miopia mea... :)
pentru textul : UN GROTESC COTIDIAN deI'm very fond of saxophones, I think because I love jazz so much... I can almost see the two lovers walking on the streets of new orleans in a past time... memory is strange, you know, it makes you wonder how you can still have those feelings, when they're gone for so long. Hmm, "mom" does not fit in here, even if you're a mind-traveller :)
I hope you can see the picture :)
pentru textul : saxophone deboba cel zis și dilicăcade-n cap și se ridică (sau era altfel, totuna), văd că am atins un punct sensibil și știu că e ăla cu frustrarea. nu te înțeleg, dar mulți dezaxați nu am înțeles eu, după cum nu m-am străduit să pricep nici tulburările de personalitate & nici nu mi-am propus să socializez cu tomberoanele. astfel, am decis să îți las în subsol o replică de nivelul tău. tu, de la un timp ai ceva probleme serioase și te compătimesc atât cât poți compătimi un clown care nici de asta nu mai e bun. scrii aiureli și comentarii idioate, ca să citez pe cineva care ți-a tot dat șanse.
(așaaaa... să disecăm: expirat yester? nu ie boba dilică!; într-o balegă literară? nu ie ; spirit rigid? nu ie; handicapat? nu ie; suma per total: 4 nuie de la yester pentru boba dilică:)
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt deUn poem o marturisire vie, n-as folosi termenul de "realist" pentru ca as risca sa produc o confuzie cu un curent literar prea legat de o anumita epoca, demult apusa vorba fie intre noi. Si tot intre noi fie vorba pe "realismul" douamiist nu a reusit sa-l reinventeze deocamdata nimeni, cam tot ce se face este la nivelul unei relatari jurnalistice uneori chiar exagerate a unor realitati la limita. Sunt unii, cum e de exemplu Liviu Nanu cu ciclul "Carciuma lui Bicuta" care bat, inteligent, la poarta acestui realism hai sa il numesc asa, de dragul conversatiei "modern" si oricum, fundamental acceptabil, onest... lui ii reuseste partial aceasta tentativa pentru ca Liviu are un farmec doar al lui pe care l-a folosit, ca pe un ingredient secret, in toate scrierile sale. Deci nu neaparat scrierea aceea realista i-a iesit, ci poate doar tot viziunea lui poetica imbracata in haina aceea de proza care se vrea moderna. Dar asta e deja o divagatie, nu insa desprinsa de tot de context, pentru ca am observat si la tine Carmen tendinta de a impinge in frust, in real textul si cel putin asa cum arata acum e o tendinta pe fondul unei putinte exclusiv descriptive. Oricum, textul acesta este un text care merita sa traiasca in anul de gratie 2008, adica nu are clisee, nu doarme in pantaloni, nu e bun de citit domnisoarelor de pension si mai ales, nu se poate canta pe o chitara. Deci primul pas l-ai facut. Mai raman ceilalti 999... dar stii ca alde ca mine avem rabdare surato! Cu placerea lecturii ca sa citez clasici in viata, Andu
pentru textul : extras de cont deVirgile, nu înțeleg, chiar nu putem avea păreri divergente pe acest site fără ca tu însuți să încalci regulamentul? Nu puteai să dai replica fără să te referi la comentariul meu? Ți se pare că eu aș fi un aplaudac pe Hermeneia? Eu am argumentat în commul meu de zece ori mai mult decât ai făcut tu în al tău care seamană mai degrabă cu o flegmă pe obrazul autorului decât cu o părere de luat în seamă. Come on...
pentru textul : făptura trotuarului galactic deÎți recomand cu prietenie să te comporți prin texte și prin comentarii ca un membru Hermeneia așa cum ai spus prin multe comentarii că ești și nu ca 'patronul site-ului'.
Nu de altceva, dar te faci de râs și nu e cazul la un om de statura ta.
Mai multă responsabilitate face bine la 'both worlds'...
Andu
Mulţumesc, Paul! Nu-s prea îndrăzneaţă de felul meu, dar de data asta am îndrăznit. Încă merg pe vârfuri cu bocancii moşteniţi :)
pentru textul : Sâmbăta din cercul vicios dede cate ori scriem ceva nou, sondam o parte neexplorata din noi pe care incercam sa o scoatem la lumina cum ne pricepem mai bine, bucuria vine nu doar in urma actului de creatie dar mai ales atunci cand cel care citeste, rezoneaza cu noi, cand ne intalnim de-a lungul aceleasi unde.
pentru textul : povestea ultimei tristeţi deacest poem l-am scris sub impulsul unei tristeti reale de care voiam sa ma eliberez, tristete pe care m-am bucurat (paradoxal) ca am reusit sa o transmit la cotele ei reale.
multumesc Adrian pentru comentariul tau, (am tinut cont de observatiile tale) si de atentia cu care te-ai aplecat peste textele mele, multumesc si pentru semnul luminos.
Otilia, multumesc de empatie si de semnul de lectura, observ ca rezonam bine la tristete... felicitari si tie!
Vlad, multumesc! cu bucurie pentru aprecierea ta!
Sapphire, am facut corectarile necesare.Incerc sa-mi sintetiez mai bine ideile. Petre, ce sa spun?Surprinsa pozitiv. Younger, ai savurat pe indelete poezia.Ai patruns aceea zona, sa zicem crepusculara, a poeziei. multumesc tuturor.
pentru textul : matadorul deNumai daca sunt ale aceluiasi, simultane si in locuri diferite (ca electronii aia de n-au auzit de Arisrotel). Ca tot a venit vorba: mai putin cunoscut e ca tot Aristotel este si parintele logicii modale, in care intervine "posibilitatea" - ca tert inclus - si viitorul (contingent daca nu ma-nsel; cine e curios se poate duce pe wikipedia la 'logica modala"). Ori logica asta modala, scoasa azi de la naftalina, a devenit foarte la moda. Si s-au apunat unii s-o aplice pentru a cerceta daca, d.p.d.v. logic este posibil sa se cerceteze daca cumva exista ceea ce se numeste "constiinta" (pana la Dumnezeu n-au ajuns inca). Si toate astea se petrec in asa numita "stiinta a cognitiei"; care, spre deosebire de "filosofia mentalului" care se ocupa si ea de "constiinta" (umana), prima, fiind "aplicativa" vrea - nici mai mult, nici mai putin - sa "inzestreze" robotii cu "constiinta" (evident, artificiala). Multa lume-i amarata. Da' o duce bine!
pentru textul : Așteptȃnd (în nici un caz să vină Godot) deda, din pacate.dar in chestia asta esentiala e perseverenta, nu? uneori ma intreb, poate fi acuzat doinas ca ar fi fost influentat de Melville?
pentru textul : rechinul cu colți de argint deSapphire... ssst... adevarurile mari se spun la ureche, sruti cum ar zice orientalul, ori deloc... nu stiu ce iti veni sa strigi in gura mare pe aici :)
pentru textul : Pământul de mijloc deam citit poezia ta de mai multe ori si cred ca mi-am dat seama. cred ca poeziile tale sunt deosebite prin faptul ca stii sa stimulezi cititorul sa cladeasca in jurul vorbelor tale.
mi-a placut tare mult lumea ta de aici.
pentru textul : În jurul casei noastre, păpădii deeu șase ani frate-miu patru stăm în poarta bisericii ca niște sfinți născuți prematur pe deget verigheta lucește ca un bănuț pe fundul apei pumnul tău în pumnul iubitului frământat ca o bucată de pâine creierul e un mușuroi proaspăt cu mii de furnici tragem aer în piept ca și cum am trage benzina cu furtunul din rezervor ca să spun tot ce simt ar trebui ca toți porii să aibă câte o limbă flesh/urile tale sunt pline de patima, de suferinta, de dragoste de viata. Am selectat ce mi/a placut in mod deosebit. Nu comentez ce nu mi/a placut.
pentru textul : big boys don't cry denu prea înțeleg în ce fel a aterizat Nichita Stănescu în capul acestei liste, poetul care a trecut în neființă acum 27 de ani daca socotesc eu bine și nu 20 de ani despre care e vorba aici. Apoi următoarele nume sunt ilustre necunoscute inclusiv Djamal Mahmoud, mie personal mi-ar fi rusine sa fac asa ceva. In rest nu stiu, cartea o fi ceva. Dar Nichita ar trebui scos de acolo macar din respect, desi stiu cat e de greu pentru unii oameni care n-au nimic sfânt sa exercite acest sentiment.
pentru textul : Când greierii tac deîmi place, deși versul al treilea sună cam banal iar ludicul din ultima parte ar fi putut să fie înlocuit cu altceva
pentru textul : pastel de iarnă deregret, Vlad, nu-mi place cum ar arata poezia in urma schimbarilor sugerate de tine.
pentru textul : poezia asta e o erezie deo lasam asa, sa nu se supere autorul. multumesc de efort si de citire.
"adulmec pe Dumnezeu tainuit în femeie ca un parfum" suna frumos dar stii tu bine ca ideea asta a cam inceput sa se repete la tine. siropul de migdale mi se pare o introducere cam simpluta iar "oaza de singe" mi se pare o gaselnita fortata primele doua versuri din strofa a doua insa sint remarcabile: "umbra câinelui meu mă urmează cu vertebrele smulse până când mirosul iute al deșertului ne acoperă urmele" deci ma lasi cu "mixed feelings"
pentru textul : nisip dealma, alma, ce iti plac tie proclamatiile... just kiddin'. merci de trecere. aranca, interesant, alma zicea ca e echilibru, tu zici ca e depasire ("dezechilibru"). interpretarea este deci monopolul fiecaruia pentru sine lucian, da, e multa constientizare aici. si cind te gindesti ca dragostea de fapt te cam face inconstient...
pentru textul : triad curse dePagini