Our records are showing that you are now due a free upgrade in lingua department of Hermeneia.:p
Funny enough your broken French matches my friend's (my friend being the one who I dedicated this poem to!) broken English - and she a half breed English- half French is laughing her socks off in a better place right now, reading this and ..that.
She was a free spirit, a no BS taker and she lived a life to die for...so she did.
Fiind precizat în Regulament termenul clar 2 luni, cred că cele postate mai înainte de acest termen pot fi postate și aici. Vă citesc cu încântare de ceva vreme, Daniela
Hahaha, domnule Gorun Manolescu, asa faceti cand va pierdeti arta retoricii? Dezgropati niste lucruri cunoscute de toata lumea care s-au intamplat acum nu stiu cati ani? Ma amuza copios reactia dumneavoastra copilareasca, neprofesionista. Dar pe de alta parte, reactia dv ma bucura, numai cei care se tem de mine apeleaza la astfel de insinuari. Nu mi-a fost mie frica de mafia ordinii modiale de pe wikipedia, nu mi-a fost frica de sefii din USR care m-au calomniat, si credeti ca ma atingeti cumva cu prostiile astea invechite? Imi promiteti ca va razbunati pe opera mea? Pai faceti si dv ca Stefanescu, dupa ce i-am zis pe blog, cu argumente, ca e un critic prost si ipocrit, s-a razbunat pe Romania literara si la televiziune. Razbunarea este arma prostului, zice un vechi proverb romanesc, dar daca vreti sa va dati in petec, dati-i bataie! Dar profesionist, nu sub textele unor autori. Nu voi cere suspendarea dv, va las sa va calmati de la sine.
În primul rând, vă mulțumesc pentru peniță și pentru aprecierile dumneavoastră, care îmi fac cu atât mai multă plăcere, cu cât ele vin din partea unui om pe care îl stimez foarte mult. Am citit cu multă plăcere mai multe articole critice pe care le semnați și toate mi-au lăsat impresia unei documentări serioase și, mai ales, a unei analize lucide și pertinente. În ceea ce privește traducerea mea, sunt întru totul de acord cu punctele de vedere pe care le exprimați, chiar și cu faptul că m-am abătut uneori de la textul original. Acest lucru s-a întâmplat totuși foarte rar și a fost impus, așa cum bine observați, de necesități prozodice. Eminescu nu este chiar intraductibil, dar se traduce foarte greu, mai greu decât oricare alt poet român. Dar un asemenea poet merită toate eforturile, oricât ar fi de mari. Căci el merită să fie cunoscut și apreciat și de cititorii străini, așa cum și noi apreciem, de exemplu, poezia lui Baudelaire, chiar dacă o citim numai în traducere. Cu deosebită stimă și plăcerea lecturii, Petru Dincă
ai un ochi bine antrenat si neafectat de multele zonei voastre ninsori, Sancho! am sa mai trec peste poem sa mai cioplesc ce se poate, dar nu-ti promit repeziciune. multam de popas, precum si de fluieratul asta fugar...
Stimte autor Emilian Pal
din răspunsul Dvs nu am înțeles altceva decât că fie sunteți orgolios fie sunteți plictisit. Oricum ar fi Dvs. aveți o formă foarte simpatică de a 'împacheta' așa ceva într-o supoziție din care oricine ar putea înțelege orice altceva decât ceea ce Dvs gândiți. Din acest punct de vedere îmi îngădui să vă contrazic și să cred că faceți doar paradă de această 'indiferență' Dvs. fiind de fapt un sufletist care dorește să comunice cât mai direct dar care renunță din cauza unor dezamăgiri vis-a-vis de recepționarea mesajului.
Vedeți însă să nu ne băgați pe toți în aceeași oală domnule Pal Emilian!
Pentru că nu fierbem toți la aceeași temperatură...
Să luăm de exemplu pe mine și pe domnișoara ezra pound.
O mare figură, trebuie să recunosc.
Margas
titlul merge dar nu pt poem ci mai degraba pt Subiect la Comentariu. Am cautat si eu un sens al poemului. Si, la fel, am gasit sensul giratoriu si de atunci ma plimb prin acest sens si nu cred ca vreau sa mai ies. imi place foarte mult aici. sorry
textul ma lasa rece, ca si claxoanele mertzanelor cand imi pun fustita cu buline..
nu stiu de ce, dar comentariul anterior pare mai mistocar ca al meu. si daca primesc avertisment iar, va tzuc.
Cred că "adevărata poveste a calului troian" nu poate fi doar o reinterpretare a subiectului homeric, ci mai degrabă o referire voalată la consumism (calul troian)şi criză (căderea Troiei).
am o nelamurire. cam cum ai spune cu alte cuvinte: "când ochii-i ovali îl vor țintui prima oară. " ? ca eu nu inteleg acel "ochii-i" este fie o eroare gramaticala ori vreo formula mai confuza pentru mine. nu inteleg de ce nu ai spus "ochi ovali"
andu, nu ma asteptam sa ti placa un astfel de discurs. multumesc insa, chiar nu inteleg unde vrei sa bati amintind de anghel pop. care-i faza, de fapt?
Obsedantă această temă, cel puţin pentru mine. Ani de zile mi-am pus întrebări, am căutat răspunsuri în cărţi, în oameni, în mine însumi. În ultima vreme nu mai pun întrebări, nu mai aştept răspunsuri. Vreau să înţeleg, în profunzime, şi înţelegând să accept (??!!), ca pe un dat, acest comportament – manifestare – stare de Iudă. Cred că, încă de la începuturile sale, omenirea a avut parte de trădători şi de trădare. Se pare că acest avatar i-a fost inoculat omului odată cu blestemul ancestral. De mii de ani, metoda nu s-a modificat prea mult, chiar dacă tehnicile s-au perfecţionat, strategia a rămas aceeaşi!!
Se presupune că trădarea Iscarioteanului a dus la naşterea unei dogme noi. Poate fi asta o motivaţie, un argument, o scuză?? Dacă da, atunci nu acelaşi lucru putem spune despre trădătorul modern. Acesta este stăpânit de egoism, plin se sine şi incapabil de a-şi recunoaşte culpa, asemenea trădătorului biblic. Fără scrupule, închinător la “viţelul de aur” calcă în picioare tot ce-i iese în cale. Adesea se dă drept victimă. Este răzbunător, foloseşte căii oculte pentru atingerea scopului. Este total lipsit de conştiinţă. Am putea spune, că între conceptul biblic şi cel modern, privind acest tip de personaj, s-a produs o mare ruptură.
Am vaga impresie că în fiecare om trăieşte un Iuda…pentru că în epoca ipocriziei şi a falsităţii, ridicate la rang de lege, adevăraţii Iuda mişună peste tot. Ni s-a întâmplat tuturor, să fim trădaţi, măcar o dată, de cei cărora le-am oferit încrederea noastră. Din nefericire nu putem avea alături de noi numai pe cei care ne vor binele, dispuşi să ofere cel puţin tot atâta dragoste şi încredere pe cât primesc. Lumea e plină de prietenii false, de faţadă, din interes. Tragedia ni se pare uriaşă doar atunci când noi şi nu alţii suntem ţinta “lucrăturii”, atunci când simţim pe pielea noastră usturimea otrăvii. În rest, rămânem imuni la suferinţele altora!! Nu este şi asta o formă de trădare?!
Un lucru e cert: suntem trădaţi şi trădăm la rândul nostru, chiar dacă, de multe ori, nu ne dăm seama. Nu avem cum să anticipăm acest fapt. Dacă am putea să o facem, mulţi dintre noi nu s-ar mai înconjura de atâţia “prieteni”. Este trădarea o experienţă comună tuturor oamenilor???
Aceasta este întrebarea…
Cu stimă, I:P.V.
Excelent text, savuros, plin de o ironie amară foarte bine dozată. Îl gust, cu atât mai mult cu cât şi pe mine "zeloţii" lui Iliescu, pe vremea când conducea el "destinele tineretului român", m-au determinat să-mi tund admirabila chică de poet. Rememorez, legat de aceasta, două episoade, precizând că faptele se petreceau în 1969, scopul fiind acela de a înăbuşi în faşă influenţa evenimentelor din 68, din Franţa. Pe străzi umblau comandouri alcătuite, chipurile, din muncitori, care acostau tinerii cu plete şi-i duceau în frizerii, unde erau tunşi extrem de sever. Tot aşa, tipii cu barbă erau raşi. Un asemenea grup a intrat în holul Facultăţii de Limba şi Literatura Română şi, la un moment dat, cum pe scări cobora profesorul de lingvistică Emanuel Vasiliu, pe care nu l-am văzut niciodată altfel decât cu o simpatică bărbuţă, cerberii l-au apucat, ca odinioară oamenii lui Brâncoveanu pe cuviosul (dar oarecum culpabilul) Antim, cu scopul de a-l duce să-i taie barba. În zadar protesta omul că are poza în buletin cu barbă. Au sărit câţiva studenţi şi l-au salvat.
Al doile episod e legat de tânărul, pe atunci, poet Adrian Păunescu. La Facultatea de Română funcţiona cenaclul Junimea (condus de George Ivaşcu), în care Păunescu era lider de opinie. Se impunea nu doar prin fermitatea intervenţiilor, dar şi prin vocea tunătoare (utilizată, mai apoi, la Cenaclul Flacăra), ca şi prin chica enormă. Deodată, la şedinţa desfăşurată în luna dedicată de Partid (re)educării tinerilor cu tendinţe suspecte, Păunescu a apărut tuns frumos, stârnind, la intrarea în amfiteatrul Odobescu (şedinţa începuse), râsete semnificative. "Trebuie să ne conformăm...", a zâmbit confuz şi cu jenă autorul "Mieilor primi". Adevărul era că mai bine te duceai singur la frizerie, ca să te tunzi acceptabil (ceea ce am făcut, cu durere, şi eu). Dacă te prindeau ăia, erai tuns aproape zero. Acţiunea punitivă a durat cam vreo lună, apoi s-a renunţat.
Am şi alte amintiri, mai dureroase. Inclusiv trecerea tatălui meu pe la Canal. Dar eu am rămas aici, în România. Fiul meu, însă, nu. Se află în Quebec, unde scoate un mensual pentru imigranţi: "Les imigrants de la Capitale".
Păi, când se va nimeri. De această dată nu cred că data organizării va chema invitații, ci atunci când vor putea veni invitații se va face și chemarea. Dar am să vă anunț din timp. Cea cu ciocolată și frișcă ori în alte combinații, vanilie, banane, mere rase ș.a.m.d., e 4 lei, cu zahăr 2 lei, cu gem și nu știu ce 3 lei. Da's bune. Garantez io.
„este o naivitate să fii naționalist într-o manieră moderată?!”
Paul Blaj
Televizorul, care ne-a înnebunit pe toţi, mi-a atras atenţia asupra unui anunţ al Ambasadei Ruse (se regăseşte la http://www.romania.mid.ru/actual_rom.htm), anunţ de care nu ştiam până acum. El m-a scos din «cămaşa de forţă» şi m-a convins definitiv să aleg, cu orice risc, Europa şi NATO şi nu Rusia. Şi m-a lecuit de „o naivitate (de a fi) naţionalist într-o manieră moderată”. Şi îmi mai aduc aminte (lucru pe care în nebunia de azi îl uitasem) de cele spuse de ministrului nostru actual de Externe, prof. Marga, care afirma la audierile din Parlament înainte de numire, că (citez din memorie) trebuie să ne apropiem de Rusia, Papa şi Putin fiind singurii oameni importanţi ai planetei. Acum nu mai e vorba de Băsescu sau Antonescu. E vorba de ceva infinit mai periculos pentru noi.
Şi acum, anunţul.
„Recepţia la Ambasada Rusiei în România cu ocazia Zilei Naţionale a Federaţiei Ruse
Pe data de 14 iunie 2012 E.S. O.S.Malghinov, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România a organizat la Ambasada recepţia cu prilejul sărbătorii naţionale – Ziua Rusiei.
Dl. V. Ponta, Prim-ministru al României era principalul invitat la acest eveniment. De asemenea au fost prezenţi şi înalţii reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale a României, Aparatului Guvernului, Parlamentului României, precum şi ai MAE, Ministerului Apărării Naţionale şi altor minestere şi instituţii. La recepţie au participat şi veteranii războiului, Preşedintele Academiei de Ştiinţe ale României, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură, precum şi reprezentanţii cercurilor de afaceri, corpului diplomatic, conaţionalii şi prieteni ai Rusiei, jurnalişti.
Au fost intonate Imnurile Rusiei şi al României, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Rusiei în România Dl. O.S.Malghinov, şi Dl. V.Ponta, Prim-ministru al României, adresându-se oaspeţilor.
Dl. O.S.Malghinov a menţionat că Ziua Rusiei este cea mai recentă sărbătoare de stat de 12 iunie 1990 când Sovietul Suprem al RSFSR a adoptat Declaraţia cu privire la suveranitatea de stat. Acest document a pus bazele moderne a statalităţii ruse, a stabilit direcţii cheie de dezvoltare a Rusiei contemporane, a marcat succesiunea generaţiilor, a tras linie sub contradicţiile de clasă şi cele civice.
Obiectivele politicii noastre externe continuă să aibă un caracter strategic, şi nu de conjunctură. Principalele priorităţi rămân pragmatismul, deschiderea, multivectorialitatea, promovarea consecventă a intereselor noastre în lumea policentrică în curs de formare. Rusia urmăreşte întărirea securităţii la nivel mondial, renunţarea la confruntare, contracararea eficientă a proliferării armelor nucleare, a terorismului, ameninţării drogurilor, creşterea eficienţei acţiunilor colective convenite, bazate pe inviolabilitatea normelor fundamentale ale dreptului internaţional, în primul rând Carta ONU. Federaţia Rusă se pronunţă pentru construirea unei asemenea arhitecturi moderne de securitate şi stabilitate, unde fiecare membru al comunităţii internaţionale să se simtă confortabil, fiind sigur că celelalte state nu-şi vor construi capacităţi de apărare subminând securitatea vecinilor şi a partenerilor lor.
Rusia este deschisă unei cooperări amicale strânse şi multilaterale cu România. Acum ne concentrăm pe viitor, ne străduim să elaborăm o agendă pozitivă, printre priorităţile căreia se află şi completarea cunoştinţelor insuficiente despre ţările noastre la generaţiile tinere de români şi ruşi, depăşirea stereotipurilor şi divergenţelor, elaborarea unui program de măsuri concrete şi punerea lor planificată în aplicare. Rezultatul tuturor acestor eforturi va fi cu siguranţă şi intensificarea dialogului dintre ţările noastre. Noi credem că a venit timpul ca Rusia şi România - două ţări puternice, având interese în regiunea Mării Negre, să-şi intensifice eforturile de a construi relaţii moderne, independente, care să se bazeze pe priorităţile reale naţionale ale ambelor ţări.
Prim-ministrul V.Ponta a transmis cele mai sincere felicitări Federaţiei Ruse şi poporului rus, exprimând o dorinţă sinceră de a dezvolta relaţii şi cooperare intre România şi Rusia. A subliniat că prezenţa lui în Ambasada nu este doar un gest de curtoazie şi un mesaj asumat menit să arate dorinţa Guvernului României că relaţii dintre România şi Federaţia Rusă să meargă pe un drum pozitiv în viitor. Dl. Ponta a zis că face parte dintr-o generaţie de politicieni care se uită foarte mult în viitor şi foarte puţin în trecut. A exprimat convingerea că prin dialog şi încredere România şi Federaţia Rusă pot să aibă o colaborare politică şi economică mult mai bună decât până în prezent. Dl. Prim-ministru a înaintat Federaţiei Ruse cele mai bune gânduri şi cele mai bune urări pentru viitor, exprimând speranţa că în viitor înalţi reprezentanţi ai României să fie mereu prezenţi la evenimente importante pentru Federaţia Rusă.
Au fost exprimate cele mai bune gânduri în ceea ce priveşte Rusia şi dezvoltare în continuare a relaţiilor ruso-române spre binele popoarelor celor două ţări prieteneşti.
Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie.”
Eu niciodată nu m-am împăcat cu țigara ca motiv literar. Hai, poate merge în proză, Preda a dovedit-o. Așa că m-am oprit la versul trei, scuze pentru asta. Aveți cumva salon și pentru nefumători?
Paul, sunt foarte calm.Tu chiar crezi că nu ştiu ce înseamnă providenţă? EŞti amuzant. Nu întâmpin nu ştiu ce probleme în poemul tău. Nici nu mi se apre că scrii atât de ermetic ca să am nevoie de explicaţii. Ceea ce e ok, pt poemele tale. Pe care, ca şi cele ale altor autori de pe H, le citesc din când în când.
În discuţia noastră era vorba de un sens al unei expresii. ASta e tot şi discuţiile pe lângă nu-şi au sensul.
Cu prietenie,
georgiana, textul cu "acetona" l-am facut invizibil pentru ca incalca regulamentul Hermeneia. De asemeni vreau sa te consideri avertizata. La urmatoarea abatere de acest gen ti se va suspenda contul pe o anumita perioada.
aham, ala ultimu e din alta poveste. sau ca e plumbul care in loc sa tina perdeaua dreapta, o rupe de-a binelea:) eram sigur ca nu pierzi ocazia si salvezi "mosul" readucandu-l la vioiniciunea initiala. nu stiu cum, farmece, alea alea... ca doar ai acces:) spor!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
erata - daca ar fi - si este posibil sa mai fie cateva, sunt foarte obosit, va rog frumos sa ma scuzati.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit deOur records are showing that you are now due a free upgrade in lingua department of Hermeneia.:p
pentru textul : Drapeau blanc deFunny enough your broken French matches my friend's (my friend being the one who I dedicated this poem to!) broken English - and she a half breed English- half French is laughing her socks off in a better place right now, reading this and ..that.
She was a free spirit, a no BS taker and she lived a life to die for...so she did.
Erată: cum să mă supăr...
pentru textul : Adoriana în zi de septembrie deva mulțumesc pentru trecere și semn stimați colegi
pentru textul : Iubirea nelimitată deam să revin pe text, Virgil, mulțam de popasul elegant.
pentru textul : din sensibilitățile băiatului care aduce pizza dein sfarsit, un articol despre o lansare care spune multe in putine cuvinte.
pentru textul : Antologia ”Club Astra”, Sibiu deincheierea, mai ales, e de milioane! :))
Imi place, ma simt liber, eliberat de fapt, citind-o. Reconfortant.
pentru textul : cerul de dincolo deFiind precizat în Regulament termenul clar 2 luni, cred că cele postate mai înainte de acest termen pot fi postate și aici. Vă citesc cu încântare de ceva vreme, Daniela
pentru textul : casa cu numărul osutășaptezecișicinci deHahaha, domnule Gorun Manolescu, asa faceti cand va pierdeti arta retoricii? Dezgropati niste lucruri cunoscute de toata lumea care s-au intamplat acum nu stiu cati ani? Ma amuza copios reactia dumneavoastra copilareasca, neprofesionista. Dar pe de alta parte, reactia dv ma bucura, numai cei care se tem de mine apeleaza la astfel de insinuari. Nu mi-a fost mie frica de mafia ordinii modiale de pe wikipedia, nu mi-a fost frica de sefii din USR care m-au calomniat, si credeti ca ma atingeti cumva cu prostiile astea invechite? Imi promiteti ca va razbunati pe opera mea? Pai faceti si dv ca Stefanescu, dupa ce i-am zis pe blog, cu argumente, ca e un critic prost si ipocrit, s-a razbunat pe Romania literara si la televiziune. Razbunarea este arma prostului, zice un vechi proverb romanesc, dar daca vreti sa va dati in petec, dati-i bataie! Dar profesionist, nu sub textele unor autori. Nu voi cere suspendarea dv, va las sa va calmati de la sine.
pentru textul : Umbra. deÎn primul rând, vă mulțumesc pentru peniță și pentru aprecierile dumneavoastră, care îmi fac cu atât mai multă plăcere, cu cât ele vin din partea unui om pe care îl stimez foarte mult. Am citit cu multă plăcere mai multe articole critice pe care le semnați și toate mi-au lăsat impresia unei documentări serioase și, mai ales, a unei analize lucide și pertinente. În ceea ce privește traducerea mea, sunt întru totul de acord cu punctele de vedere pe care le exprimați, chiar și cu faptul că m-am abătut uneori de la textul original. Acest lucru s-a întâmplat totuși foarte rar și a fost impus, așa cum bine observați, de necesități prozodice. Eminescu nu este chiar intraductibil, dar se traduce foarte greu, mai greu decât oricare alt poet român. Dar un asemenea poet merită toate eforturile, oricât ar fi de mari. Căci el merită să fie cunoscut și apreciat și de cititorii străini, așa cum și noi apreciem, de exemplu, poezia lui Baudelaire, chiar dacă o citim numai în traducere. Cu deosebită stimă și plăcerea lecturii, Petru Dincă
pentru textul : Mélancolie deai un ochi bine antrenat si neafectat de multele zonei voastre ninsori, Sancho! am sa mai trec peste poem sa mai cioplesc ce se poate, dar nu-ti promit repeziciune. multam de popas, precum si de fluieratul asta fugar...
pentru textul : cumpănă deStimte autor Emilian Pal
pentru textul : ceva strălucitor dedin răspunsul Dvs nu am înțeles altceva decât că fie sunteți orgolios fie sunteți plictisit. Oricum ar fi Dvs. aveți o formă foarte simpatică de a 'împacheta' așa ceva într-o supoziție din care oricine ar putea înțelege orice altceva decât ceea ce Dvs gândiți. Din acest punct de vedere îmi îngădui să vă contrazic și să cred că faceți doar paradă de această 'indiferență' Dvs. fiind de fapt un sufletist care dorește să comunice cât mai direct dar care renunță din cauza unor dezamăgiri vis-a-vis de recepționarea mesajului.
Vedeți însă să nu ne băgați pe toți în aceeași oală domnule Pal Emilian!
Pentru că nu fierbem toți la aceeași temperatură...
Să luăm de exemplu pe mine și pe domnișoara ezra pound.
O mare figură, trebuie să recunosc.
Margas
Ottilia , :)
Lol, cum zic americanii.
pentru textul : joacă de rime demultumesc frumos!
acum ma retrag, sa rad pe saturate!
:)))))
si, daca se poate, solicit o varianta mai mica a lucrarii (via mail)...poate imi schimb fotografia din profil!
pentru textul : urîtă liberă și pe drum detitlul merge dar nu pt poem ci mai degraba pt Subiect la Comentariu. Am cautat si eu un sens al poemului. Si, la fel, am gasit sensul giratoriu si de atunci ma plimb prin acest sens si nu cred ca vreau sa mai ies. imi place foarte mult aici. sorry
pentru textul : Întoarcerea la lucrurile mici detextul ma lasa rece, ca si claxoanele mertzanelor cand imi pun fustita cu buline..
nu stiu de ce, dar comentariul anterior pare mai mistocar ca al meu. si daca primesc avertisment iar, va tzuc.
imi suna altfel decat dependenta, imi suna mai degraba necesitate; parca ramane ceva nespus, poate chiar e nevoie de sangele acela tasnind.
pentru textul : dependenţă deAni, exista vreun motiv special pentru care nu comentezi decit sub propriile texte?
pentru textul : pe ale primăverii cărări deCred că "adevărata poveste a calului troian" nu poate fi doar o reinterpretare a subiectului homeric, ci mai degrabă o referire voalată la consumism (calul troian)şi criză (căderea Troiei).
pentru textul : cînd calul troian a intrat în cetate deam o nelamurire. cam cum ai spune cu alte cuvinte: "când ochii-i ovali îl vor țintui prima oară. " ? ca eu nu inteleg acel "ochii-i" este fie o eroare gramaticala ori vreo formula mai confuza pentru mine. nu inteleg de ce nu ai spus "ochi ovali"
pentru textul : Imago deandu, nu ma asteptam sa ti placa un astfel de discurs. multumesc insa, chiar nu inteleg unde vrei sa bati amintind de anghel pop. care-i faza, de fapt?
pentru textul : dimineața, fragii dispăruseră dese prea poate să fie cum spui tu, Eugen. voi ține cont de părerea ta când voi reveni asupra poemului.
pentru textul : detalii în echilibru demulțumesc de semn!
gând bun!
Obsedantă această temă, cel puţin pentru mine. Ani de zile mi-am pus întrebări, am căutat răspunsuri în cărţi, în oameni, în mine însumi. În ultima vreme nu mai pun întrebări, nu mai aştept răspunsuri. Vreau să înţeleg, în profunzime, şi înţelegând să accept (??!!), ca pe un dat, acest comportament – manifestare – stare de Iudă. Cred că, încă de la începuturile sale, omenirea a avut parte de trădători şi de trădare. Se pare că acest avatar i-a fost inoculat omului odată cu blestemul ancestral. De mii de ani, metoda nu s-a modificat prea mult, chiar dacă tehnicile s-au perfecţionat, strategia a rămas aceeaşi!!
pentru textul : Despre trădare deSe presupune că trădarea Iscarioteanului a dus la naşterea unei dogme noi. Poate fi asta o motivaţie, un argument, o scuză?? Dacă da, atunci nu acelaşi lucru putem spune despre trădătorul modern. Acesta este stăpânit de egoism, plin se sine şi incapabil de a-şi recunoaşte culpa, asemenea trădătorului biblic. Fără scrupule, închinător la “viţelul de aur” calcă în picioare tot ce-i iese în cale. Adesea se dă drept victimă. Este răzbunător, foloseşte căii oculte pentru atingerea scopului. Este total lipsit de conştiinţă. Am putea spune, că între conceptul biblic şi cel modern, privind acest tip de personaj, s-a produs o mare ruptură.
Am vaga impresie că în fiecare om trăieşte un Iuda…pentru că în epoca ipocriziei şi a falsităţii, ridicate la rang de lege, adevăraţii Iuda mişună peste tot. Ni s-a întâmplat tuturor, să fim trădaţi, măcar o dată, de cei cărora le-am oferit încrederea noastră. Din nefericire nu putem avea alături de noi numai pe cei care ne vor binele, dispuşi să ofere cel puţin tot atâta dragoste şi încredere pe cât primesc. Lumea e plină de prietenii false, de faţadă, din interes. Tragedia ni se pare uriaşă doar atunci când noi şi nu alţii suntem ţinta “lucrăturii”, atunci când simţim pe pielea noastră usturimea otrăvii. În rest, rămânem imuni la suferinţele altora!! Nu este şi asta o formă de trădare?!
Un lucru e cert: suntem trădaţi şi trădăm la rândul nostru, chiar dacă, de multe ori, nu ne dăm seama. Nu avem cum să anticipăm acest fapt. Dacă am putea să o facem, mulţi dintre noi nu s-ar mai înconjura de atâţia “prieteni”. Este trădarea o experienţă comună tuturor oamenilor???
Aceasta este întrebarea…
Cu stimă, I:P.V.
Excelent text, savuros, plin de o ironie amară foarte bine dozată. Îl gust, cu atât mai mult cu cât şi pe mine "zeloţii" lui Iliescu, pe vremea când conducea el "destinele tineretului român", m-au determinat să-mi tund admirabila chică de poet. Rememorez, legat de aceasta, două episoade, precizând că faptele se petreceau în 1969, scopul fiind acela de a înăbuşi în faşă influenţa evenimentelor din 68, din Franţa. Pe străzi umblau comandouri alcătuite, chipurile, din muncitori, care acostau tinerii cu plete şi-i duceau în frizerii, unde erau tunşi extrem de sever. Tot aşa, tipii cu barbă erau raşi. Un asemenea grup a intrat în holul Facultăţii de Limba şi Literatura Română şi, la un moment dat, cum pe scări cobora profesorul de lingvistică Emanuel Vasiliu, pe care nu l-am văzut niciodată altfel decât cu o simpatică bărbuţă, cerberii l-au apucat, ca odinioară oamenii lui Brâncoveanu pe cuviosul (dar oarecum culpabilul) Antim, cu scopul de a-l duce să-i taie barba. În zadar protesta omul că are poza în buletin cu barbă. Au sărit câţiva studenţi şi l-au salvat.
pentru textul : mic pamflet de neputinţă. 2. deAl doile episod e legat de tânărul, pe atunci, poet Adrian Păunescu. La Facultatea de Română funcţiona cenaclul Junimea (condus de George Ivaşcu), în care Păunescu era lider de opinie. Se impunea nu doar prin fermitatea intervenţiilor, dar şi prin vocea tunătoare (utilizată, mai apoi, la Cenaclul Flacăra), ca şi prin chica enormă. Deodată, la şedinţa desfăşurată în luna dedicată de Partid (re)educării tinerilor cu tendinţe suspecte, Păunescu a apărut tuns frumos, stârnind, la intrarea în amfiteatrul Odobescu (şedinţa începuse), râsete semnificative. "Trebuie să ne conformăm...", a zâmbit confuz şi cu jenă autorul "Mieilor primi". Adevărul era că mai bine te duceai singur la frizerie, ca să te tunzi acceptabil (ceea ce am făcut, cu durere, şi eu). Dacă te prindeau ăia, erai tuns aproape zero. Acţiunea punitivă a durat cam vreo lună, apoi s-a renunţat.
Am şi alte amintiri, mai dureroase. Inclusiv trecerea tatălui meu pe la Canal. Dar eu am rămas aici, în România. Fiul meu, însă, nu. Se află în Quebec, unde scoate un mensual pentru imigranţi: "Les imigrants de la Capitale".
Păi, când se va nimeri. De această dată nu cred că data organizării va chema invitații, ci atunci când vor putea veni invitații se va face și chemarea. Dar am să vă anunț din timp. Cea cu ciocolată și frișcă ori în alte combinații, vanilie, banane, mere rase ș.a.m.d., e 4 lei, cu zahăr 2 lei, cu gem și nu știu ce 3 lei. Da's bune. Garantez io.
pentru textul : Clătite pe centru și alte amănunte nesemnificative dePaul,
„este o naivitate să fii naționalist într-o manieră moderată?!”
Paul Blaj
Televizorul, care ne-a înnebunit pe toţi, mi-a atras atenţia asupra unui anunţ al Ambasadei Ruse (se regăseşte la http://www.romania.mid.ru/actual_rom.htm), anunţ de care nu ştiam până acum. El m-a scos din «cămaşa de forţă» şi m-a convins definitiv să aleg, cu orice risc, Europa şi NATO şi nu Rusia. Şi m-a lecuit de „o naivitate (de a fi) naţionalist într-o manieră moderată”. Şi îmi mai aduc aminte (lucru pe care în nebunia de azi îl uitasem) de cele spuse de ministrului nostru actual de Externe, prof. Marga, care afirma la audierile din Parlament înainte de numire, că (citez din memorie) trebuie să ne apropiem de Rusia, Papa şi Putin fiind singurii oameni importanţi ai planetei. Acum nu mai e vorba de Băsescu sau Antonescu. E vorba de ceva infinit mai periculos pentru noi.
Şi acum, anunţul.
„Recepţia la Ambasada Rusiei în România cu ocazia Zilei Naţionale a Federaţiei Ruse
Pe data de 14 iunie 2012 E.S. O.S.Malghinov, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România a organizat la Ambasada recepţia cu prilejul sărbătorii naţionale – Ziua Rusiei.
Dl. V. Ponta, Prim-ministru al României era principalul invitat la acest eveniment. De asemenea au fost prezenţi şi înalţii reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale a României, Aparatului Guvernului, Parlamentului României, precum şi ai MAE, Ministerului Apărării Naţionale şi altor minestere şi instituţii. La recepţie au participat şi veteranii războiului, Preşedintele Academiei de Ştiinţe ale României, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură, precum şi reprezentanţii cercurilor de afaceri, corpului diplomatic, conaţionalii şi prieteni ai Rusiei, jurnalişti.
Au fost intonate Imnurile Rusiei şi al României, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Rusiei în România Dl. O.S.Malghinov, şi Dl. V.Ponta, Prim-ministru al României, adresându-se oaspeţilor.
Dl. O.S.Malghinov a menţionat că Ziua Rusiei este cea mai recentă sărbătoare de stat de 12 iunie 1990 când Sovietul Suprem al RSFSR a adoptat Declaraţia cu privire la suveranitatea de stat. Acest document a pus bazele moderne a statalităţii ruse, a stabilit direcţii cheie de dezvoltare a Rusiei contemporane, a marcat succesiunea generaţiilor, a tras linie sub contradicţiile de clasă şi cele civice.
Obiectivele politicii noastre externe continuă să aibă un caracter strategic, şi nu de conjunctură. Principalele priorităţi rămân pragmatismul, deschiderea, multivectorialitatea, promovarea consecventă a intereselor noastre în lumea policentrică în curs de formare. Rusia urmăreşte întărirea securităţii la nivel mondial, renunţarea la confruntare, contracararea eficientă a proliferării armelor nucleare, a terorismului, ameninţării drogurilor, creşterea eficienţei acţiunilor colective convenite, bazate pe inviolabilitatea normelor fundamentale ale dreptului internaţional, în primul rând Carta ONU. Federaţia Rusă se pronunţă pentru construirea unei asemenea arhitecturi moderne de securitate şi stabilitate, unde fiecare membru al comunităţii internaţionale să se simtă confortabil, fiind sigur că celelalte state nu-şi vor construi capacităţi de apărare subminând securitatea vecinilor şi a partenerilor lor.
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” deRusia este deschisă unei cooperări amicale strânse şi multilaterale cu România. Acum ne concentrăm pe viitor, ne străduim să elaborăm o agendă pozitivă, printre priorităţile căreia se află şi completarea cunoştinţelor insuficiente despre ţările noastre la generaţiile tinere de români şi ruşi, depăşirea stereotipurilor şi divergenţelor, elaborarea unui program de măsuri concrete şi punerea lor planificată în aplicare. Rezultatul tuturor acestor eforturi va fi cu siguranţă şi intensificarea dialogului dintre ţările noastre. Noi credem că a venit timpul ca Rusia şi România - două ţări puternice, având interese în regiunea Mării Negre, să-şi intensifice eforturile de a construi relaţii moderne, independente, care să se bazeze pe priorităţile reale naţionale ale ambelor ţări.
Prim-ministrul V.Ponta a transmis cele mai sincere felicitări Federaţiei Ruse şi poporului rus, exprimând o dorinţă sinceră de a dezvolta relaţii şi cooperare intre România şi Rusia. A subliniat că prezenţa lui în Ambasada nu este doar un gest de curtoazie şi un mesaj asumat menit să arate dorinţa Guvernului României că relaţii dintre România şi Federaţia Rusă să meargă pe un drum pozitiv în viitor. Dl. Ponta a zis că face parte dintr-o generaţie de politicieni care se uită foarte mult în viitor şi foarte puţin în trecut. A exprimat convingerea că prin dialog şi încredere România şi Federaţia Rusă pot să aibă o colaborare politică şi economică mult mai bună decât până în prezent. Dl. Prim-ministru a înaintat Federaţiei Ruse cele mai bune gânduri şi cele mai bune urări pentru viitor, exprimând speranţa că în viitor înalţi reprezentanţi ai României să fie mereu prezenţi la evenimente importante pentru Federaţia Rusă.
Au fost exprimate cele mai bune gânduri în ceea ce priveşte Rusia şi dezvoltare în continuare a relaţiilor ruso-române spre binele popoarelor celor două ţări prieteneşti.
Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie.”
Eu niciodată nu m-am împăcat cu țigara ca motiv literar. Hai, poate merge în proză, Preda a dovedit-o. Așa că m-am oprit la versul trei, scuze pentru asta. Aveți cumva salon și pentru nefumători?
pentru textul : insomnie dePaul, sunt foarte calm.Tu chiar crezi că nu ştiu ce înseamnă providenţă? EŞti amuzant. Nu întâmpin nu ştiu ce probleme în poemul tău. Nici nu mi se apre că scrii atât de ermetic ca să am nevoie de explicaţii. Ceea ce e ok, pt poemele tale. Pe care, ca şi cele ale altor autori de pe H, le citesc din când în când.
pentru textul : acolo unde se întorc valurile deÎn discuţia noastră era vorba de un sens al unei expresii. ASta e tot şi discuţiile pe lângă nu-şi au sensul.
Cu prietenie,
uite ca l-am mai citit inca o data cu un ochi "si mai" critic si nu sint convins ca ai neaparat dreptate.
pentru textul : septembrie degeorgiana, textul cu "acetona" l-am facut invizibil pentru ca incalca regulamentul Hermeneia. De asemeni vreau sa te consideri avertizata. La urmatoarea abatere de acest gen ti se va suspenda contul pe o anumita perioada.
pentru textul : c. a. n. s. c. deaham, ala ultimu e din alta poveste. sau ca e plumbul care in loc sa tina perdeaua dreapta, o rupe de-a binelea:) eram sigur ca nu pierzi ocazia si salvezi "mosul" readucandu-l la vioiniciunea initiala. nu stiu cum, farmece, alea alea... ca doar ai acces:) spor!
pentru textul : cu ochii mă strângeai dePagini