Sapphire, zic și eu precum... younger sister, "m-ai prins" cu versul al patrulea. :) Unele texte sunt în așa fel construite că nu prea mai ai ce să le faci. Accentul pe "umbrele" e la alegerea cititorului. :) Mulțumesc pentru comentariu.
poezia e deosebita. intensitatea metaforei existente in titlu si care promitea mai mult, scade la un moment dat, poate cu acel voit si fortat, zic eu "ma pun la cos" care disloca imaginea, ca o articulatie gresit adaugata...
Nu va onoreaza sa imi redactati numele gresit (Kelaro si nu kalaro), cum nu va onoreaza nici greseala de ortografie din comentariul pe care mi l-ati adresat. Cu atat mai mult cu cat, in anii mei de formare ca scriitor, ati avut o contributie importanta prin Hermeneia. Daca voi mai posta poeme sau proza pe acest site, ramane la latitudinea mea, a timpului si a inspiratiei precum si a respectului cultivat de comunitatile cu care interactionez. In ceea ce priveste absenta mea de cativa ani de pe siturile de literatura, ea s-a datorat unor cauze extrem de bine motivate si care nu fac obiectul acestei discutii si nici vreunui repros. Multumesc pentru primire...toate bune, intr-o zi dupa ce am primit un verdict de la curtea de apel am simtit nevoia sa redeschid pagini vechi de poezie si am dat de concurs si m-am inscris...in rest, aceeasi maree de furie, frustrare si corali in lupta cu altii si cu sine. Ca noi toti de altfel, cu respect, K
pentru cultura noastră generală ar trebui să menționezi ce înseamnă أغنيات من أجل هشا , de unde provine și cum se cântă, mai ales că acesta e un site american la origini.
versul e in limba romana, iti spun exact, nu cunosc alta limba spre fericirea mea:) de ce nu ai spus de la inceput ca e ceva cu versul ala? posibil sa fi fost prea finut pentru mine. gata, precum propui, ma opresc din agitatie...
amintirile vorbesc mai mereu, adăpostite în matricea timpului căruia, noi toți, îi aparținem. și uneori credem pe dos, că timpul ne aparține. uităm atunci că, fără sfiiciune, totul este o simplă vânare de vânt. asta am simțit, citindu-ți poezia, sfiiciunea cu care tu povestești despre momentele lăsate în urmă.
există un ochi al lui Dumnezeu într-un bec stins? da, există. unde ai putea să fugi departe de ochiul Lui?
câteva scormoniri metaforice care mi-au plăcut, cum ar fi sfărâmarea patului cu târnăcoape. şi pentru că te-ntinzi fără frică pe sfoara de acrobat şi poate că şi visezi, peniţă.
au autor care doreste ca un text sa para...este un constructor desavarsit. Ma intreb, un autor care doreste ca un text sa para, doreste ca textul sau sa para si poezie? Finalul este un pic mai reusit, insa pana la final exagerezi cu pronumele personale, mine, mele, meu, mi, ma.....sunt cel putin 12-13, din care cel putin jumatate se pot inlatura cu usurinta.
Păi să vă spun că nu am fost descurajat ci doar am fost învăţat să reflectez mai mult pe text. Cât despre acel "user" neînsemnat, ce să spun, l-aţi tratat ca pe un nimic. Când e vorba de text sunt destul de civilizat, când e vorba de mine ca persoană catalogată ca "nimic" ţin să vă confirm că, atât timp cât veţi recurge la astfel de remarci la adresa unor membrii al unui site, ca şi cum site-ul s-ar putea lipsi de ei s-ar putea să nu prea cadă bine site-lui şi cel puţin din respect faţă de domnul Virgil care a muncit pentru el şi noapte şi zi şi dacă ai fost promovat ca editor eu nu voi accepta de la un puşti, fie el şi director, să mă calce în picioare.
Ţi-am spus, pe text, dacă consider că am ceva de învăţat plec capul şi ascult, dar tu nu mă numeşti "nimeni" căci eu nu am auzit ca tu să fi mai "cineva" ca mine. Că eşti editor pe un site literar - pus probabil din necesitate - nu eşti cineva. Ca să fi cineva trebuie să se vadă ceva în urma ta, dar de la tine nimic.
Ar trebui să te mai educe domnul Virgil în ale comunicării pe site.
Cu respect, Cezar
Un poem-oglindă, subtil concentrat asupra răspunsului pe care doar sălbaticul Enkidu pare că îl deţine.
Poetul nu a făcut nici un efort de imaginaţie, adevăratul autor este Ghilgameş, care a învins până la urmă moartea...
Mulţumesc mult pentru această replică poetică de mare rafinament.
Cristi, in general ar nu trebui "sa arunci" nimic trebuie doar sa aduni, sa acumulezi cantitativ cum spunea marx :-) ca sa poti face un salt calitativ. Iti multumesc pentru incredere, dar asta cred ca e, cel putin deocamdata, un gest reflex de afinitate, pe care il fac la randu-mi. Ideea este ca poate ar merita sa scoti sufletul versurilor tale din chingile formei fixe si apoi mai vezi tu unde ajungi. Te mai citesc, iar adresa mea de contact este in pagina de autor. Andu
O împletire de trisţete si ironie, de simplitate şi genialitate. Tonaj mare de emotii intr-o excelentă si micuţă forma numită fabulă poetica . Eu am dreptul de a darui o peniţa macar de aur?
revin ca sa fac eu pauze in discursuri.
cred cu toata puterea ca spiritul pisicilor, arhitectul e o inteligenta asemenea inteligentei, spiritului, arhitectului omului. el stie, primul, al doilea si cunoaste...sa zicem. iar daca stie....miauuuuu.....
oricum as reprezenta arhitectul omului tot asa as reprezenta arhitectii celorlalte specii. ne iubim deci si suntem asemanatori, stim aceasi cuantica, fizica, chimie. ne iubim.
si nu e un singur arhitect aici la nivel de stim...
E o schimbare vadita fata de rextele tele anterioare. Lungimea discursului nu mai deranjaza. In ciuda lungimii lipsesc explicatiile care diluau sugestia. Emotia starii in care s-a scris textul se transmite. Sa vedem ce mai urmeaza.
toate promisiunile poarta starea de incertitudine. este ca si atunnci cand pleci la un drum lung, spre o tara noua, unde crezi ca visurile ti le poti implini neconditionat... prin repetitivitatea ideii de promisiune, poemul creste consecutiv in valoare, dar si in puterea de exprimare. ma intreb: sa fie, oare, sa alcatuiasca aceasta repetitie, aproape obsesiva, regulilie jocului?... al carui joc?... al vietii?... trist si ironic... ceeea ce da valoare, nu neaparat textului, ci mesajului de o deosebita intensitate, este felul in care este expusa ideea de promisiune.
Caline, poemul tau desi aparent simplu este destul de complex la capitolul peceptie. Sa-ti spun drept, am pus mana pe dictionar si am priceput ce e cu formele zazen. Popoarele de frunze insa mi se par nouazeciste gen paz. De fapt cam intreaga structura a poemului face apel la paz, chestie pe care si eu am facut-o ani de-a randul pana cand am priceput ca nu pot, nu-s in stare si nici nu merita afterall. Spunea Bancusi parasind atelierul maestrului Rodin "la umbra marilor arbori nu mai poate creste nimic" Andu
da! fiecare avem si misiunea, si magdalena si tradatorul nostru! un poem meditativ bine alcatuit pe teme noutestamentare. daca ar trebui sa fac un comentariu literar nu asa face asa ceva, ci as lasa un critic literar. eu as constata ca prin cuvinte si figuri de stil care potenteaza mesajul fiecarei poezii, autorul fara a conditiona cititorul de titlul fiecarui poem, dezvaluie prin felul sau de a scie lumea noastra, ceea ce mi se pare original si nespus de placut.
Problema licenţiozităţii este sensibilă şi pretenţioasă. Ea devine şi periculoasă atunci când se deschide în public. Literatura explicită - a se reţine că am spus literatura - ar trebui să fie o opţiune disjuncttivă valorii, nu opusă.
Există pornografii literaLe, şi există literatuRă vulgară. Acestea sunt separate, evident, de autor, prin necesitate, măsură, miză şi cultură, şi de cititor, prin opţiune, cultură, deschidere şi fler. Teribilismul, lipsa talentului, infracţionalitatea literară, frustrările sexuale, subcultura, manelismul, obsesia, dar si naivitatea cititorului, inocenţa acestuia ori deviaţiile-i psiho-socio-morale pun egal între fenomene.
Aş fi vrut să spun ceva şi despre modalitatea de a păstra echilibrul/graniţa între şi între, dar teamă îmi e că zidul belimului a căzut de ceva vreme, avem stat în stat şi totul se rezumă la traficul de lamâi.
Vizavi de do'n'şoara care scrie piticisme porno, însă păstrează decenţa prin concepte gen "pipi", ştiu un banc hipermegacomicos, dar dacă-l spun, mă dă Virgil afară de pe site. Altundeva, altcândva poate. Oricum, în final, parafrazându-l pe G. Naum, aş întreba-o aproape retoric pe autoare: "tu, care ai trecut prin atâtea în viaţă, nu ştii cumva unde e buda"?. Apoi aş râgâi gignaş, în ritm amfibrahic.
Să mai puneti mâna pe plici şi altădată, d-le Cristea!
*dar dacă te uiți cu băgare de seamă la text îți vei da seama că eu am vrut să spun ceva puțin diferit.*(P) De ceva timp intalnesc preocuparea multor oameni de a schimba lumea. Eu am inteles ca personajul dv ofera o utopie, fiindca iubirea, daca nu este in ghilimele, adica o prefacuta iubire, nu poate exista razboi. Adineaori am citit un text in care un autor drag mie ducea mai departe meditatia lui Nietzsche: "Lumea ar putea fi schimbata de un Caesar cu sufletul lui Hristos". Ceea ce propune si autorul citat de mine anterior. Daca povestea dv. propune obtinerea fericirii unora prin schingiuirea sau omorarea altora cu si mai multa arta, nu poate fi decat revoltator. "O vietate nu trebuie ranita nici macar cu gandul" (D.I.R,)
Gorune "aceeasi insecta captiva ne pandeste de undeva din fundul pamantului" ziceam candva. Acum cand in fine am ajuns unde mi-am dorit, adica prizonierul propriei mele urzeli vii tu, un paing mai mestesugit decat mine in tesatura silogismului si ma trezesti. Pai frumos iti sade? Vladimir asa de bine zici de intr-o zi o sa pun mana pe o brisca si o sa tai in doua si anume pe lung distanta care ne desparte. Asa o sa iasa doua drumuri, doua fire mai subtiri pe care apoi le vom putea taia fiecare, dupa bunul nostru plac, in orice punct sau chiar de la mijloc. Si daca in viata doar re-actionam atunci cine ne pune sa facem asta e un personaj din inalta Societate. Va multumesc amandurora pentru aprecierea la adresa acestui text. Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Sapphire, zic și eu precum... younger sister, "m-ai prins" cu versul al patrulea. :) Unele texte sunt în așa fel construite că nu prea mai ai ce să le faci. Accentul pe "umbrele" e la alegerea cititorului. :) Mulțumesc pentru comentariu.
pentru textul : half/lines de...ma gindesc ca fara Amalia poemul are o sansa mai mare sa intrige/ sa surprinda/ sa-si apartina...
nu??
pentru textul : fără amalia depoezia e deosebita. intensitatea metaforei existente in titlu si care promitea mai mult, scade la un moment dat, poate cu acel voit si fortat, zic eu "ma pun la cos" care disloca imaginea, ca o articulatie gresit adaugata...
pentru textul : Masca mea e Chipul tău deNu va onoreaza sa imi redactati numele gresit (Kelaro si nu kalaro), cum nu va onoreaza nici greseala de ortografie din comentariul pe care mi l-ati adresat. Cu atat mai mult cu cat, in anii mei de formare ca scriitor, ati avut o contributie importanta prin Hermeneia. Daca voi mai posta poeme sau proza pe acest site, ramane la latitudinea mea, a timpului si a inspiratiei precum si a respectului cultivat de comunitatile cu care interactionez. In ceea ce priveste absenta mea de cativa ani de pe siturile de literatura, ea s-a datorat unor cauze extrem de bine motivate si care nu fac obiectul acestei discutii si nici vreunui repros. Multumesc pentru primire...toate bune, intr-o zi dupa ce am primit un verdict de la curtea de apel am simtit nevoia sa redeschid pagini vechi de poezie si am dat de concurs si m-am inscris...in rest, aceeasi maree de furie, frustrare si corali in lupta cu altii si cu sine. Ca noi toti de altfel, cu respect, K
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” depentru cultura noastră generală ar trebui să menționezi ce înseamnă أغنيات من أجل هشا , de unde provine și cum se cântă, mai ales că acesta e un site american la origini.
pentru textul : valsând cu fiara deversul e in limba romana, iti spun exact, nu cunosc alta limba spre fericirea mea:) de ce nu ai spus de la inceput ca e ceva cu versul ala? posibil sa fi fost prea finut pentru mine. gata, precum propui, ma opresc din agitatie...
pentru textul : de ce-mi doresc să văd pământul deamintirile vorbesc mai mereu, adăpostite în matricea timpului căruia, noi toți, îi aparținem. și uneori credem pe dos, că timpul ne aparține. uităm atunci că, fără sfiiciune, totul este o simplă vânare de vânt. asta am simțit, citindu-ți poezia, sfiiciunea cu care tu povestești despre momentele lăsate în urmă.
am trecut cu plăcere! :)
pentru textul : când te aşezi la masă amintirile se aşază şi ele deexistă un ochi al lui Dumnezeu într-un bec stins? da, există. unde ai putea să fugi departe de ochiul Lui?
pentru textul : liniştea din bec decâteva scormoniri metaforice care mi-au plăcut, cum ar fi sfărâmarea patului cu târnăcoape. şi pentru că te-ntinzi fără frică pe sfoara de acrobat şi poate că şi visezi, peniţă.
au autor care doreste ca un text sa para...este un constructor desavarsit. Ma intreb, un autor care doreste ca un text sa para, doreste ca textul sau sa para si poezie? Finalul este un pic mai reusit, insa pana la final exagerezi cu pronumele personale, mine, mele, meu, mi, ma.....sunt cel putin 12-13, din care cel putin jumatate se pot inlatura cu usurinta.
pentru textul : perdu dePăi să vă spun că nu am fost descurajat ci doar am fost învăţat să reflectez mai mult pe text. Cât despre acel "user" neînsemnat, ce să spun, l-aţi tratat ca pe un nimic. Când e vorba de text sunt destul de civilizat, când e vorba de mine ca persoană catalogată ca "nimic" ţin să vă confirm că, atât timp cât veţi recurge la astfel de remarci la adresa unor membrii al unui site, ca şi cum site-ul s-ar putea lipsi de ei s-ar putea să nu prea cadă bine site-lui şi cel puţin din respect faţă de domnul Virgil care a muncit pentru el şi noapte şi zi şi dacă ai fost promovat ca editor eu nu voi accepta de la un puşti, fie el şi director, să mă calce în picioare.
pentru textul : iarna deŢi-am spus, pe text, dacă consider că am ceva de învăţat plec capul şi ascult, dar tu nu mă numeşti "nimeni" căci eu nu am auzit ca tu să fi mai "cineva" ca mine. Că eşti editor pe un site literar - pus probabil din necesitate - nu eşti cineva. Ca să fi cineva trebuie să se vadă ceva în urma ta, dar de la tine nimic.
Ar trebui să te mai educe domnul Virgil în ale comunicării pe site.
Cu respect, Cezar
Faină ideea, bine surprins momentul realizării semnificației unui banal (?) salut. Vezi puțin sfârșitul, ceva nu-i în regulă acolo. Cred.
pentru textul : trei cuvinte deUn poem-oglindă, subtil concentrat asupra răspunsului pe care doar sălbaticul Enkidu pare că îl deţine.
Poetul nu a făcut nici un efort de imaginaţie, adevăratul autor este Ghilgameş, care a învins până la urmă moartea...
Mulţumesc mult pentru această replică poetică de mare rafinament.
Cu stimă
pentru textul : Celălalt Enkidu, sau Enkidu II deStiu ca altceva nu te intereseaza decat sa fii citita in tacere, aratand dincolo de cuvinte
pentru textul : plânsul salcâmilor deCristi, in general ar nu trebui "sa arunci" nimic trebuie doar sa aduni, sa acumulezi cantitativ cum spunea marx :-) ca sa poti face un salt calitativ. Iti multumesc pentru incredere, dar asta cred ca e, cel putin deocamdata, un gest reflex de afinitate, pe care il fac la randu-mi. Ideea este ca poate ar merita sa scoti sufletul versurilor tale din chingile formei fixe si apoi mai vezi tu unde ajungi. Te mai citesc, iar adresa mea de contact este in pagina de autor. Andu
pentru textul : Mă piere povară deO împletire de trisţete si ironie, de simplitate şi genialitate. Tonaj mare de emotii intr-o excelentă si micuţă forma numită fabulă poetica . Eu am dreptul de a darui o peniţa macar de aur?
pentru textul : nebunul se priveşte în oglindă deVoi încerca sugestia ta, voi reveni cu variante de culoare. Mulțumesc!
pentru textul : jasmine deritmul (de) ceas care știe ce bate, pentru ce și pentru cine.
pentru textul : Rugăciunea unui rătăcit se stinge într-o țigară derevin ca sa fac eu pauze in discursuri.
cred cu toata puterea ca spiritul pisicilor, arhitectul e o inteligenta asemenea inteligentei, spiritului, arhitectului omului. el stie, primul, al doilea si cunoaste...sa zicem. iar daca stie....miauuuuu.....
oricum as reprezenta arhitectul omului tot asa as reprezenta arhitectii celorlalte specii. ne iubim deci si suntem asemanatori, stim aceasi cuantica, fizica, chimie. ne iubim.
pentru textul : (2) Discute (virtuală) despre PoMo și empirismul pozitivist cu Fizicianul, Logicianul si Criticul PoMo desi nu e un singur arhitect aici la nivel de stim...
da, nici mie nu prea imi placeau acolo toate șșșurile alea. m-am tot gîndit să le schimb dar uite că ela a pus picatura necesara
pentru textul : toamnă de mai deE o schimbare vadita fata de rextele tele anterioare. Lungimea discursului nu mai deranjaza. In ciuda lungimii lipsesc explicatiile care diluau sugestia. Emotia starii in care s-a scris textul se transmite. Sa vedem ce mai urmeaza.
pentru textul : Copile blond, detoate promisiunile poarta starea de incertitudine. este ca si atunnci cand pleci la un drum lung, spre o tara noua, unde crezi ca visurile ti le poti implini neconditionat... prin repetitivitatea ideii de promisiune, poemul creste consecutiv in valoare, dar si in puterea de exprimare. ma intreb: sa fie, oare, sa alcatuiasca aceasta repetitie, aproape obsesiva, regulilie jocului?... al carui joc?... al vietii?... trist si ironic... ceeea ce da valoare, nu neaparat textului, ci mesajului de o deosebita intensitate, este felul in care este expusa ideea de promisiune.
pentru textul : regulile jocului I deAm refăcut textul.
pentru textul : Un cer mai albastru deCaline, poemul tau desi aparent simplu este destul de complex la capitolul peceptie. Sa-ti spun drept, am pus mana pe dictionar si am priceput ce e cu formele zazen. Popoarele de frunze insa mi se par nouazeciste gen paz. De fapt cam intreaga structura a poemului face apel la paz, chestie pe care si eu am facut-o ani de-a randul pana cand am priceput ca nu pot, nu-s in stare si nici nu merita afterall. Spunea Bancusi parasind atelierul maestrului Rodin "la umbra marilor arbori nu mai poate creste nimic" Andu
pentru textul : Hide and seek deda! fiecare avem si misiunea, si magdalena si tradatorul nostru! un poem meditativ bine alcatuit pe teme noutestamentare. daca ar trebui sa fac un comentariu literar nu asa face asa ceva, ci as lasa un critic literar. eu as constata ca prin cuvinte si figuri de stil care potenteaza mesajul fiecarei poezii, autorul fara a conditiona cititorul de titlul fiecarui poem, dezvaluie prin felul sau de a scie lumea noastra, ceea ce mi se pare original si nespus de placut.
pentru textul : Scrum VI deProblema licenţiozităţii este sensibilă şi pretenţioasă. Ea devine şi periculoasă atunci când se deschide în public. Literatura explicită - a se reţine că am spus literatura - ar trebui să fie o opţiune disjuncttivă valorii, nu opusă.
Există pornografii literaLe, şi există literatuRă vulgară. Acestea sunt separate, evident, de autor, prin necesitate, măsură, miză şi cultură, şi de cititor, prin opţiune, cultură, deschidere şi fler. Teribilismul, lipsa talentului, infracţionalitatea literară, frustrările sexuale, subcultura, manelismul, obsesia, dar si naivitatea cititorului, inocenţa acestuia ori deviaţiile-i psiho-socio-morale pun egal între fenomene.
Aş fi vrut să spun ceva şi despre modalitatea de a păstra echilibrul/graniţa între şi între, dar teamă îmi e că zidul belimului a căzut de ceva vreme, avem stat în stat şi totul se rezumă la traficul de lamâi.
Vizavi de do'n'şoara care scrie piticisme porno, însă păstrează decenţa prin concepte gen "pipi", ştiu un banc hipermegacomicos, dar dacă-l spun, mă dă Virgil afară de pe site. Altundeva, altcândva poate. Oricum, în final, parafrazându-l pe G. Naum, aş întreba-o aproape retoric pe autoare: "tu, care ai trecut prin atâtea în viaţă, nu ştii cumva unde e buda"?. Apoi aş râgâi gignaş, în ritm amfibrahic.
Să mai puneti mâna pe plici şi altădată, d-le Cristea!
pentru textul : Fluturi pe lampă* deCristina, Sebi,
pentru textul : go fishing decred că ajunge.
*dar dacă te uiți cu băgare de seamă la text îți vei da seama că eu am vrut să spun ceva puțin diferit.*(P) De ceva timp intalnesc preocuparea multor oameni de a schimba lumea. Eu am inteles ca personajul dv ofera o utopie, fiindca iubirea, daca nu este in ghilimele, adica o prefacuta iubire, nu poate exista razboi. Adineaori am citit un text in care un autor drag mie ducea mai departe meditatia lui Nietzsche: "Lumea ar putea fi schimbata de un Caesar cu sufletul lui Hristos". Ceea ce propune si autorul citat de mine anterior. Daca povestea dv. propune obtinerea fericirii unora prin schingiuirea sau omorarea altora cu si mai multa arta, nu poate fi decat revoltator. "O vietate nu trebuie ranita nici macar cu gandul" (D.I.R,)
pentru textul : povestea uitată a regilor stepei de...genial titlul, Dorine. uite acu' mă duc...:))! și fac ca el:)!
pentru textul : vorbește cu peretele meu. și fă ca el deGorune "aceeasi insecta captiva ne pandeste de undeva din fundul pamantului" ziceam candva. Acum cand in fine am ajuns unde mi-am dorit, adica prizonierul propriei mele urzeli vii tu, un paing mai mestesugit decat mine in tesatura silogismului si ma trezesti. Pai frumos iti sade? Vladimir asa de bine zici de intr-o zi o sa pun mana pe o brisca si o sa tai in doua si anume pe lung distanta care ne desparte. Asa o sa iasa doua drumuri, doua fire mai subtiri pe care apoi le vom putea taia fiecare, dupa bunul nostru plac, in orice punct sau chiar de la mijloc. Si daca in viata doar re-actionam atunci cine ne pune sa facem asta e un personaj din inalta Societate. Va multumesc amandurora pentru aprecierea la adresa acestui text. Andu
pentru textul : ceasornice dePoate asa e mai bine?
pentru textul : Femei flămânde de bărbați: Salem dePagini