Nu cad în patriotisme gratuite şi înainte de culcare nu spun "limba noastră-i o comoară", dar nici nu suport importuri lingvistice fără absolut niciun fond în afara snobismului, aşa că, riscând să par insistent, spun:
aş vrea să ştiu, dar numai dacă se poate, ce nuanţă în plus aduce "one way ticket " comparativ cu "bilet doar dus" sau cu "bilet de un singur drum" şi, mai ales, de ce în româneşte ar suna aiurea?
p.s referitor la "din/ dintre", dpvd lingvistic, este o normă referitoare la plural şi singular, nu o regulă. Să nu uităm că "din", care introduce un substantiv la plural, ca în cazul de faţă, este folosit şi răsfolosit de mai toţi marii autori români. În vorbirea curentă, "din" este mult, mult mai folosit decât "dintre", în contextul dat, bineînţeles, aşadar nu e cazul să fim prea stricţi.
Adevărul Elena despre mine ca poetă este că nu mă consider o persoană cu opinie avizată, la fel cum ai spus şi tu despre tine, nu cred că are legătură cu autostima. Mulţumesc că ai revenit, nu era nevoie să îţi ceri scuze, poate că toţi ar trebui să citim şi să comentăm mai mult poeziile altora, în limita posibilităţilor.
Reactii? Nu cred ca avem @in noi acel ceva, acea instanta interioara care sa dea rasouns la stimul, o reactie. Nu stiu ce ar spune un psihiatru sau un sociolog sau...despre o astfel de lipsa in arhitectura. Eu spun ca o simt. Deci asta e tot ce pot da conexiunile mele neuronale, ramane sa-mi bat capul cu aceasta constientizare.
Apropos in text exista si un fals.
" De parcă ar exista și moarte rea."
Of! Cum nu? Exista moartea in neinchipuite torturi, inceata precum picatura chinezeasca. Specii intregi o cunosc, oamenii de asemenea, din pacate si mii de copii...Dosarele crimei sunt pline de grozavii. Si daca sa presupunem ca ar exista o continuarea a vibratiilor sufletesti dupa moarte, undeva si macar doar in inconstientul colectiv, atunci ar parea o moarte nesfarsit de lunga si inceata. Si daca ar exista ceva ce in natura sa se numeasca nou inceput, atunci ar exista si imposibilitatea de a mai crede in el, asa ca in autism...ceva merge inainte, ceva nu are toate instantele necesare de raspuns.
Véritable hiver à la beauté figée, peut-être irréelle, - en tous cas magique et photographique -où tout repose et dort...mais qui se prépare dans l'intimité et le creux de la saison au renouveau de la vie. Les oiseaux ont quitté leurs nids mais reviendront.
da, trebuie scris despre asta. cred ca toţi cei care am fost acolo, mai mult sau mai puţin, în trup sau în spirit, ar trebui să scrie despre asta. nu ştiu de ce dar am avut întotdeauna senzaţia că este probabil singurul eveniment, singura revoltă politică autentică a româniei moderne. singura revoltă cu spirit clar anticomunist. în zilele acelea am fost mai europeni decît am putut să ne imaginăm vreodată. am fost mai americani decît am fi visat vreodată. în zilele acelea am fost noi înşine. cred că pînă şi politologic vorbind aceea a fost singura revoluţie din istoria românilor. singura dată cînd o parte din români vroiau să facă o transformare politică. nu doar un cinism apolitic sau o cerşetorie economică. în zilele acelea o parte din români chiar credeau într-o filozofie politică, într-un mecaninsm politic care poate administra ţara şi a o face să fie ea însăşi. chiar şi astăzi cred că singura şansă autentică a româniei este spiritul "revoluţiei de la universitate". şi s-ar putea spune multe despre asta.
Erika, găsesc interesant titlul poemului tău. la fel de interesant mi se pare si comentariul pe care l-ai lasat la text. zic interesant în sensul că, nu mi-am închipuit că putem face asta pe un site de literatură, să ne comentăm singuri. e ca și cum ai spune "azi cerul e verde, am scris albastru, mâine e verde". dacă tu consideri că poemul este nefinisat, mai lasa-l pe sevalet, o zi, două, caută alte imagini care se potrivesc starii pe care o ai și vei scrie un poem reușit la care nu va mai fi nevoie să lași nici un comentariu de genul celui de sus. (este inestetic). sau, îi poți lăsa pe cititorii tăi să spună dacă poemul mai necesită sau nu unele retușări. personal, în acest poem aș renunța la repetiția din V2 și V3. uite și o variantă scurtă: zidită în alte cuvinte fulgerul îmi taie lumina într-o formă de inimă mă umezește frica uitării plouă alerg ca și cum ar fi altă viață mă descompun pe umbra pământului. rămân în pas de picătură într-o lacrimă a femeii de ploaie. mult succes! Madim
eu zic sa ne calmam.
am facut si ce nu ar trebui sa fiu nevoit sa fac (nu de alta dar exista riscul sa o iau razna daca ajung sa o fac in orice situatie). am citit comentariile de mai sus ca sa fac ordine in scandal. pentru ca atunci cind vad ca doi comentatori se iau de par si un editor hermeneia este admonestat iar regulamentul este considerat nerespectat..... ceva, ceva inseamna ca nu e in regula. si iata ce am descoperit:
- regulamentul este chiar foarte bun dar nu a fost respectat.
- cristina este cea care prima a facut un comentariu despre comentariul lui adrian - lucru profund descurajat pe hermeneia și, iata, ca s-a dovedit ca am dreptate sa il descurajez. pentru simplul motiv ca oamenii nu il pot pastra la modul civilizat ci incep sa atace ad hominem (fie caracteristici personale ale celuilalt comentator, fie educatia, virsta, nu mai stiu ce abilitati, caracterul, pozitia pe hermenia, etc.
- deci, desi practic eu am permis astfel de discutii intre comentatori de dragul dialogului literar, filosofic, intelectual, etc... daca nu il puteti pastra fara sa va atacati partenerul de discutie nu îl mai începeți ca să nu fiu nevoit să procedez disciplinar.
Va rog sa imi spuneti daca ceva din ce am scris aici nu este inteligibil sau nu puteti respecta.
P.S. vreau sa precizez (daca mai este cazul) ca, din ratiuni functionale, editorii si moderatorii Hermeneia pot aborda un comentator (printr-un comentariu) atunci cind aceasta este necesar. Deocamdata nu am intilnit vreun caz cind cind cineva din consiliul hermeneia ar fi abuzat de aceasta in mod nejustificat.
Eu păstrez Enio Morricone, chiar dacă nu îți place în acele zile. Și dulceața de cireșe amare din poeziile tale, minele de 0.5 sunt prea fragile, iar versurile se pot continua. Cât despre china și rusia aș mai adăuga nu doar continente, uneori orgoliile ajung interplanetare, intergalactice. Și voiam să plouă în luna lui marte, dar păcat, încă e zloată. M-a înviorat poezia ta. Chiar dacă înșiri perle gri. No more.
Apreciez textul pentru gradația stărilor pe care reușești să le dinamizezi în ciuda redundanței repetițiilor (cel mai mult mă deranjează apelativul "prietene" ca și cum te-ai îndoi de calitățile acestuia sau conferi oricărui necunoscut acest titlu?) utilizate. Stăpânești foarte bine conceptele operaționale încercând să utilizezi prozopopei originale și întreg limbajul poetic necesar stărilor substituite astfel. Poate că aș fi vrut chiar o casă de piatră nu doar o "căsuță de piatră", așa totul s-ar putea închide în turnul singurătății noastre fără prea mult zgomot fără speranță "fără ferestre"...
Un profet filozof, cine ar fi bănuit. Dacă eu nu exist, așa cum enunți mai sus, atunci nici acest comentariu nu există. Fals implică orice, vorba logicii matematice. Fascinant. Dacă ar fi să sintetizez, textul acesta nu îmi pare nimic altceva decât o tentativă de disertație pe marginea consecințelor monoaxiomatice ce decurg din "tatum alter ego is verus". Mult succes autodescoperirii în... oglindă!
Madim, Incep cu partile negative,pentru ca sunt mai putine. 1.Incoerenta care apare in anumite locuri. ex."sunt goluri între cuvinte țin minte doar ploaia"etc 2.Altul-alta confera o nota obsesiva poeziei si totodata nu prea e originala ideea,uite Marin Sorescu cu jocul acela de cuvinte el-ea Partile pozitive 1.Asezarea textului la granita dintre poezie si proza mi se pare un lucru cat se poate atractiv. 2.Personalizarea unor elemente ca:singuratatea si umbra,care de fapt devin componente ale aceluias eu liric 3.Nu stiu daca accepti ca argument critic,dar mie imi place textul acesta.Iar versurile de genul: "pleacă câte un tren din suflet la ore fixe","să pună semnul egal între mine și umbră" sau "începe surparea-n oglindă" au fost pe cat de originale pe atat de reusite. Asa ca testul cititorului este trecut,daca accepti si argumentul 3... numai bine
pumnul in gura pare a deveni o caracteristica a acestui site, bobadil, si nu inteleg de ce. parerea mea este ca s/au creat legaturi intime intre cativa membri ai site-ului si acestia, din slabiciune, se protejeaza in dauna celor care cred ca aici se pot exprima creativ, novator, indraznet si altfel decat pe alte siteuri unde intalnesti fie numai dulcegarii, fie indignate pareri ale proprietarului sau tot felul de interese de grup. cu toata stima, dar si mai mult.
sam, am observat că publici texte extrem de slabe. Ți-aș recomanda în primul rînd să nu postezi mai mult de două texte pe zi. Apoi să citești ceva mai multă poezie înainte de a înce pe să scrii poezie. Și nu în ultimul rînd ți-aș spune o vorbă înțeleaptă pe care a spus-o cineva: Să te ferească Dumnezeu să îi plictisești pe oameni cu Dumnezeu.
Mă tem că asta e ceea ce reușești tu să faci aici.
Va salut si va multumesc pentru comentariu. Trebuie sa recunosc ca e prima data cand ma simt prost pentru ca dezamagesc pe cineva; nu vreau sa sugerez ca pana acum n-am mai dezamagit dar cand observatia vine din partea unui "necunoscut" care te valideaza doar pentru ceea ce scrii, totul se amplifica inzecit.
emi, de data asta am nimerit-o, nu? virgil, mă bucur că textul ți-a creat o stare pozitivă. sapph, bine ai revenit. chiar atingere de maestru n-o fi, dar dacă ție-ți place nu pot decât să mă bucur. tuturor, mulțumiri!
Eugen, nu te cunosc dar te rog să-mi îngădui să te avertizez că tratezi cu nejustificată superioritate părerile membrilor site-ului și nu asculți ceea ce ți se transmite așa cum s-ar cuveni... sunt dezamăgită!
Poemul este mediocru, nu are rost să îi sari în apărare, mai bine ai asculta ceea ce ți-au spus ante-comentatorii mei.
În plus, eu îți mai spun că
'jucându-mi visele în picioare,
până dincolo de fața nevăzută a lunii;'
folosești punctuația în exces, se pierde sensul poetic, iar acest 'dincolo de fața nevăzută...' e o metaforă stillborn, și nu e vorba doar de pink floyd, ci de faptul că tu vrei să reinventezi roata pătrată care, vezi-Doamne, ar trebui să se învârtă.
Pe viitor mai multă modestie nu îți va face rău, ba dimpotrivă.
nici nu stiu daca e poezie, Ioana. eu nu prea scriu poezie.e un fel de a scrie unele lucruri care sînt aproape reale aranca, daca ai fi citit mai multe texte scrise de mine si altădată ai fi descoperit că eu nu port cămașă lirică. de nici un fel. pe de altă parte virușii (îmi pare rău ca nu știi pentru că aici există una din cheile textului) nu se tratează, nici repede și nici nu depinde de pacienți. infecțiile virale nu se tratează. pur și simplu. în esența lor sînt conflicte celulare în care învinge sistemul cel mai rezistent mai imun. dar nu există medicamente antivirale. pentru nici un fel de virus. la fericire nu mă pricep.
Acest text are si versuri reusite, si mai putin reusite.
remarc: orașul se desfășoară-n voie
un evantai care ne-ascunde viața
si
în stația ta unde nimeni
nimeni nu mai citește ziarul (chair daca face o usoara trimitere la dinescu)
si inceputul strofei a doua, cu mareea, este destul de reusit
mi-ar placea sa vad mai putin ludic, o mai mare doza de seriozitate in rest, mai multa naturalete, dar asta, probabil ca tine de gustul meu personal. in orice caz, este loc de mai bine.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nu cad în patriotisme gratuite şi înainte de culcare nu spun "limba noastră-i o comoară", dar nici nu suport importuri lingvistice fără absolut niciun fond în afara snobismului, aşa că, riscând să par insistent, spun:
aş vrea să ştiu, dar numai dacă se poate, ce nuanţă în plus aduce "one way ticket " comparativ cu "bilet doar dus" sau cu "bilet de un singur drum" şi, mai ales, de ce în româneşte ar suna aiurea?
p.s referitor la "din/ dintre", dpvd lingvistic, este o normă referitoare la plural şi singular, nu o regulă. Să nu uităm că "din", care introduce un substantiv la plural, ca în cazul de faţă, este folosit şi răsfolosit de mai toţi marii autori români. În vorbirea curentă, "din" este mult, mult mai folosit decât "dintre", în contextul dat, bineînţeles, aşadar nu e cazul să fim prea stricţi.
pentru textul : one way ticket deAdevărul Elena despre mine ca poetă este că nu mă consider o persoană cu opinie avizată, la fel cum ai spus şi tu despre tine, nu cred că are legătură cu autostima. Mulţumesc că ai revenit, nu era nevoie să îţi ceri scuze, poate că toţi ar trebui să citim şi să comentăm mai mult poeziile altora, în limita posibilităţilor.
pentru textul : strada mântuleasa denu am pretentia a fi un expert in arta crestina dar crucea huguenota nu arata cam asa:
pentru textul : rosario deReactii? Nu cred ca avem @in noi acel ceva, acea instanta interioara care sa dea rasouns la stimul, o reactie. Nu stiu ce ar spune un psihiatru sau un sociolog sau...despre o astfel de lipsa in arhitectura. Eu spun ca o simt. Deci asta e tot ce pot da conexiunile mele neuronale, ramane sa-mi bat capul cu aceasta constientizare.
pentru textul : după douăzeci de ani (III) deApropos in text exista si un fals.
" De parcă ar exista și moarte rea."
Of! Cum nu? Exista moartea in neinchipuite torturi, inceata precum picatura chinezeasca. Specii intregi o cunosc, oamenii de asemenea, din pacate si mii de copii...Dosarele crimei sunt pline de grozavii. Si daca sa presupunem ca ar exista o continuarea a vibratiilor sufletesti dupa moarte, undeva si macar doar in inconstientul colectiv, atunci ar parea o moarte nesfarsit de lunga si inceata. Si daca ar exista ceva ce in natura sa se numeasca nou inceput, atunci ar exista si imposibilitatea de a mai crede in el, asa ca in autism...ceva merge inainte, ceva nu are toate instantele necesare de raspuns.
adevarul este ca textul este jenant. si ma socheaza cu cit vine de la o persoana cu formatia ta, cel putin pe mine personal.
pentru textul : Hristos s-a sinucis deVéritable hiver à la beauté figée, peut-être irréelle, - en tous cas magique et photographique -où tout repose et dort...mais qui se prépare dans l'intimité et le creux de la saison au renouveau de la vie. Les oiseaux ont quitté leurs nids mais reviendront.
pentru textul : Eclats de cristaux glacés deda, trebuie scris despre asta. cred ca toţi cei care am fost acolo, mai mult sau mai puţin, în trup sau în spirit, ar trebui să scrie despre asta. nu ştiu de ce dar am avut întotdeauna senzaţia că este probabil singurul eveniment, singura revoltă politică autentică a româniei moderne. singura revoltă cu spirit clar anticomunist. în zilele acelea am fost mai europeni decît am putut să ne imaginăm vreodată. am fost mai americani decît am fi visat vreodată. în zilele acelea am fost noi înşine. cred că pînă şi politologic vorbind aceea a fost singura revoluţie din istoria românilor. singura dată cînd o parte din români vroiau să facă o transformare politică. nu doar un cinism apolitic sau o cerşetorie economică. în zilele acelea o parte din români chiar credeau într-o filozofie politică, într-un mecaninsm politic care poate administra ţara şi a o face să fie ea însăşi. chiar şi astăzi cred că singura şansă autentică a româniei este spiritul "revoluţiei de la universitate". şi s-ar putea spune multe despre asta.
pentru textul : 13 – 14 iunie. Piaţa Universităţii. Remember. Pagini de jurnal - Reloaded deErika, găsesc interesant titlul poemului tău. la fel de interesant mi se pare si comentariul pe care l-ai lasat la text. zic interesant în sensul că, nu mi-am închipuit că putem face asta pe un site de literatură, să ne comentăm singuri. e ca și cum ai spune "azi cerul e verde, am scris albastru, mâine e verde". dacă tu consideri că poemul este nefinisat, mai lasa-l pe sevalet, o zi, două, caută alte imagini care se potrivesc starii pe care o ai și vei scrie un poem reușit la care nu va mai fi nevoie să lași nici un comentariu de genul celui de sus. (este inestetic). sau, îi poți lăsa pe cititorii tăi să spună dacă poemul mai necesită sau nu unele retușări. personal, în acest poem aș renunța la repetiția din V2 și V3. uite și o variantă scurtă: zidită în alte cuvinte fulgerul îmi taie lumina într-o formă de inimă mă umezește frica uitării plouă alerg ca și cum ar fi altă viață mă descompun pe umbra pământului. rămân în pas de picătură într-o lacrimă a femeii de ploaie. mult succes! Madim
pentru textul : Femeie de ploaie deeu zic sa ne calmam.
pentru textul : Un elefant într-o cutie de chibrit deam facut si ce nu ar trebui sa fiu nevoit sa fac (nu de alta dar exista riscul sa o iau razna daca ajung sa o fac in orice situatie). am citit comentariile de mai sus ca sa fac ordine in scandal. pentru ca atunci cind vad ca doi comentatori se iau de par si un editor hermeneia este admonestat iar regulamentul este considerat nerespectat..... ceva, ceva inseamna ca nu e in regula. si iata ce am descoperit:
- regulamentul este chiar foarte bun dar nu a fost respectat.
- cristina este cea care prima a facut un comentariu despre comentariul lui adrian - lucru profund descurajat pe hermeneia și, iata, ca s-a dovedit ca am dreptate sa il descurajez. pentru simplul motiv ca oamenii nu il pot pastra la modul civilizat ci incep sa atace ad hominem (fie caracteristici personale ale celuilalt comentator, fie educatia, virsta, nu mai stiu ce abilitati, caracterul, pozitia pe hermenia, etc.
- deci, desi practic eu am permis astfel de discutii intre comentatori de dragul dialogului literar, filosofic, intelectual, etc... daca nu il puteti pastra fara sa va atacati partenerul de discutie nu îl mai începeți ca să nu fiu nevoit să procedez disciplinar.
Va rog sa imi spuneti daca ceva din ce am scris aici nu este inteligibil sau nu puteti respecta.
P.S. vreau sa precizez (daca mai este cazul) ca, din ratiuni functionale, editorii si moderatorii Hermeneia pot aborda un comentator (printr-un comentariu) atunci cind aceasta este necesar. Deocamdata nu am intilnit vreun caz cind cind cineva din consiliul hermeneia ar fi abuzat de aceasta in mod nejustificat.
Adrian...mulţumesc de trecere. Fac o cafea?
pentru textul : Întoarcerea toamnei deEu păstrez Enio Morricone, chiar dacă nu îți place în acele zile. Și dulceața de cireșe amare din poeziile tale, minele de 0.5 sunt prea fragile, iar versurile se pot continua. Cât despre china și rusia aș mai adăuga nu doar continente, uneori orgoliile ajung interplanetare, intergalactice. Și voiam să plouă în luna lui marte, dar păcat, încă e zloată. M-a înviorat poezia ta. Chiar dacă înșiri perle gri. No more.
pentru textul : lucruri care nu-mi plac demulțumesc pentru observații. am făcut ceva modificări. dar nu am putut să schimb mai mult. acolo trebuie ca marginea sa fie tare, dura. asa o simt eu.
pentru textul : amintire din pavilionul 10 deApreciez textul pentru gradația stărilor pe care reușești să le dinamizezi în ciuda redundanței repetițiilor (cel mai mult mă deranjează apelativul "prietene" ca și cum te-ai îndoi de calitățile acestuia sau conferi oricărui necunoscut acest titlu?) utilizate. Stăpânești foarte bine conceptele operaționale încercând să utilizezi prozopopei originale și întreg limbajul poetic necesar stărilor substituite astfel. Poate că aș fi vrut chiar o casă de piatră nu doar o "căsuță de piatră", așa totul s-ar putea închide în turnul singurătății noastre fără prea mult zgomot fără speranță "fără ferestre"...
pentru textul : taxi Magic deditr-o pădure
pentru textul : Sunt inconştientul norocos deca pe aleea clasicilor
trcerea prin necunoscut
Un profet filozof, cine ar fi bănuit. Dacă eu nu exist, așa cum enunți mai sus, atunci nici acest comentariu nu există. Fals implică orice, vorba logicii matematice. Fascinant. Dacă ar fi să sintetizez, textul acesta nu îmi pare nimic altceva decât o tentativă de disertație pe marginea consecințelor monoaxiomatice ce decurg din "tatum alter ego is verus". Mult succes autodescoperirii în... oglindă!
pentru textul : alter ego deMultumesc, Paul
pentru textul : despre ea, niciodată deinteleg ce vrei sa spui cu oprirea
dar deocamdata am nevoie de respiratia aceea.
mai tarziu, vom mai vedea...:)
Madim, Incep cu partile negative,pentru ca sunt mai putine. 1.Incoerenta care apare in anumite locuri. ex."sunt goluri între cuvinte țin minte doar ploaia"etc 2.Altul-alta confera o nota obsesiva poeziei si totodata nu prea e originala ideea,uite Marin Sorescu cu jocul acela de cuvinte el-ea Partile pozitive 1.Asezarea textului la granita dintre poezie si proza mi se pare un lucru cat se poate atractiv. 2.Personalizarea unor elemente ca:singuratatea si umbra,care de fapt devin componente ale aceluias eu liric 3.Nu stiu daca accepti ca argument critic,dar mie imi place textul acesta.Iar versurile de genul: "pleacă câte un tren din suflet la ore fixe","să pună semnul egal între mine și umbră" sau "începe surparea-n oglindă" au fost pe cat de originale pe atat de reusite. Asa ca testul cititorului este trecut,daca accepti si argumentul 3... numai bine
pentru textul : Despre suflet de"o odă înălțată curului universal", o "impasibilă căcare" ... "ce de vorbărie măi ursule!", asta e poezie?
pentru textul : gheișe depumnul in gura pare a deveni o caracteristica a acestui site, bobadil, si nu inteleg de ce. parerea mea este ca s/au creat legaturi intime intre cativa membri ai site-ului si acestia, din slabiciune, se protejeaza in dauna celor care cred ca aici se pot exprima creativ, novator, indraznet si altfel decat pe alte siteuri unde intalnesti fie numai dulcegarii, fie indignate pareri ale proprietarului sau tot felul de interese de grup. cu toata stima, dar si mai mult.
pentru textul : this is a film dedimpotriva, acum la recitire mie imi place si mi se pare potrivit cam totul, mai putin "ca un arc de primavara". suna aiurea
pentru textul : infinite flash 2 desam, am observat că publici texte extrem de slabe. Ți-aș recomanda în primul rînd să nu postezi mai mult de două texte pe zi. Apoi să citești ceva mai multă poezie înainte de a înce pe să scrii poezie. Și nu în ultimul rînd ți-aș spune o vorbă înțeleaptă pe care a spus-o cineva: Să te ferească Dumnezeu să îi plictisești pe oameni cu Dumnezeu.
pentru textul : Simboluri deMă tem că asta e ceea ce reușești tu să faci aici.
Va salut si va multumesc pentru comentariu. Trebuie sa recunosc ca e prima data cand ma simt prost pentru ca dezamagesc pe cineva; nu vreau sa sugerez ca pana acum n-am mai dezamagit dar cand observatia vine din partea unui "necunoscut" care te valideaza doar pentru ceea ce scrii, totul se amplifica inzecit.
Inca o data va multumesc.
pentru textul : Isus vs. Radet deemi, de data asta am nimerit-o, nu? virgil, mă bucur că textul ți-a creat o stare pozitivă. sapph, bine ai revenit. chiar atingere de maestru n-o fi, dar dacă ție-ți place nu pot decât să mă bucur. tuturor, mulțumiri!
pentru textul : Fericire deEugen, nu te cunosc dar te rog să-mi îngădui să te avertizez că tratezi cu nejustificată superioritate părerile membrilor site-ului și nu asculți ceea ce ți se transmite așa cum s-ar cuveni... sunt dezamăgită!
pentru textul : Conul de umbră dePoemul este mediocru, nu are rost să îi sari în apărare, mai bine ai asculta ceea ce ți-au spus ante-comentatorii mei.
În plus, eu îți mai spun că
'jucându-mi visele în picioare,
până dincolo de fața nevăzută a lunii;'
folosești punctuația în exces, se pierde sensul poetic, iar acest 'dincolo de fața nevăzută...' e o metaforă stillborn, și nu e vorba doar de pink floyd, ci de faptul că tu vrei să reinventezi roata pătrată care, vezi-Doamne, ar trebui să se învârtă.
Pe viitor mai multă modestie nu îți va face rău, ba dimpotrivă.
ceva rimeinvoluntare, cred.
"cîntec amorf despre amintiri
înțepenite printre rădăcini"
finalul cu resturile de zmeie rămase agăţate, reuşit ca trasmitere a mesajului. text simplu, curat, aproape fără cuvinte.
pentru textul : fără cuvinte de…şi uite aşa, din prea multă dragoste (pe internet)
pentru textul : profilaxie depoeţii au murit, nedemn şi-ncet…
Trăiască poeţii..
nici nu stiu daca e poezie, Ioana. eu nu prea scriu poezie.e un fel de a scrie unele lucruri care sînt aproape reale aranca, daca ai fi citit mai multe texte scrise de mine si altădată ai fi descoperit că eu nu port cămașă lirică. de nici un fel. pe de altă parte virușii (îmi pare rău ca nu știi pentru că aici există una din cheile textului) nu se tratează, nici repede și nici nu depinde de pacienți. infecțiile virale nu se tratează. pur și simplu. în esența lor sînt conflicte celulare în care învinge sistemul cel mai rezistent mai imun. dar nu există medicamente antivirale. pentru nici un fel de virus. la fericire nu mă pricep.
pentru textul : aveam amîndoi febră și era martie deAcest text are si versuri reusite, si mai putin reusite.
remarc: orașul se desfășoară-n voie
un evantai care ne-ascunde viața
si
în stația ta unde nimeni
nimeni nu mai citește ziarul (chair daca face o usoara trimitere la dinescu)
si inceputul strofei a doua, cu mareea, este destul de reusit
mi-ar placea sa vad mai putin ludic, o mai mare doza de seriozitate in rest, mai multa naturalete, dar asta, probabil ca tine de gustul meu personal. in orice caz, este loc de mai bine.
pentru textul : marabu deda, cam așa încercam să definim... nedefinitul.
pentru textul : treceri depe mine poemul acesta m-a câștigat pe deplin prin îmbinarea dintre cântec și arome.
frumos.
nu stiu ce forma a mai avut textul, dar asa cum e acum imi place, concis, construit cu indrazneala, cu mai mult simt al proprietatii limbajului.
pentru textul : Galben dezgustător dePagini