Îmi place că nu e doar surprinderea unor drăgălăşenii casnice :) care condimentează frumos viaţa, ci e o idee bine condusă, argumentată printr-o serie de amănunte, de cadre sugestive. Finalul confirmă şi pot spune şi eu DA, ai dreptate! Aşa e viaţa, aşa sunt relaţionările umane uneori. Cred că cel mai expresiv vers este:
,,din ochi parcă îmi ies umbre în care se dansează ca într-un bar de negri"
Apreciez şi eu evoluţia ta şi mă bucur pentru tine. Spun din nou: continuă să scrii!
tu si geanta ta plina cu apa, asezata intr-o geanta plina cu apa, transformarea intr-un calut speriat, pe buna dreptate, pana la coborare, pana la nu conteaza unde, oricum nu este capat in lumea aia fara granite! da, poezia asta mi se poezie! apoi titlul
interesante mi se par str 4, 5, 6. și începutul te prinde din start. a 7-a-i greoaie cu gerunziul plus argintul clocit care sună ca naiba, adică aiurea. de la final se cerea ceva mai mult, e cam ieftin așa. nu te supăra, sunt doar sinceră. am simțit nevoia să o spun. mai trec, poate găsesc ceva mai bun.
citeodata declansezi nostalgia fara sa te gindesti la consecinte... versurile acestea sint deosebite: "firav, mic și gârbovit, bunicul meu vorbește în fiecare zi, vorbe lungi, cu dumnezeu" de unde ti-a venit titlul? este un citat?
paul, multumesc de incurajari. nu stiu daca e vorba de evolutie sau nu. eu imi vad de drumul meu si traiesc poezia asa cum pot. ma bucura doar sa aduc in oameni ceva nou, reactii precum ale tale, care, fiind sincere, inseamna ca cititorul chiar s-a simtit bine. nu inseamna ca falsez si scriu pt. cititor, inseamna ca pot transmite exact ceea ce vreau. de fapt spre asta doresc sa evoluez:) multumesc de vizita
Multumesc mult de sugestii. Dat fiind ca sunt la inceput orice recomandare ma ajuta foarte mult sa-mi dau seama ce anume trebuie sa imbunatatesc si ce domenii am uitat sa le documentez. Promit sa-mi fac temele de acum inainte.:) Am mai schimabt cate ceva pe ici pe colo, sper sa fie schimbari bune.
Yester, consider că nu este tocmai politicos și nici onorabil gestul de a lăsa unei doamne un număr de telefon, chiar și fictiv sau "semantic", chiar și pe un site de literatură. Sper în remedierea și neiterarea acestuia.
Paul,daca a fost o gura de aer rece, de munte, ma bucur! Stiu cum eu! Multumesc pentru modul frumos in care m-ai felicitat. O zi buna!
Silvia, multumesc mult! Aveam emotii mari, de fapt inca am! Si mie imi este drag sa te ascult si sa te citesc. Am sa incerc sa las si comuri!
multam' pt. aprecieri, teodor. ma bucura cand cititorul rezoneaza cu scrierea si mai ales cand promite ca mai revine :)) daca reuseam sa elimin cumva "ne"-uri aia, imi placea chiar si mie scriitura:))
Mulțumesc pentru încurajări și sugestii, Ioana, am modificat, o să mai revăd între timp textul acesta, știu că e cam lung, cel puțin pt literatura pe net.
Când mi-am intitulat cartea „Dincolo de ironie şi ironism” care a consemnat parcurgerea unui purgatoriu – amintirea acestei parcurgeri mă bântuie încă şi vreau să scap de ea dar e prea curând – mă refeream la negativitatea unei asemenea „ironii” marca PoMo. Dar iată că există şi una stenică în care jocul inteligenţei încântă. Aşa cum rezultă şi din textul de mai sus, precum şi din cele două com-uri anterioare.
Andule tu nu te-ai luat niciodata in serios si aceasta este o mare virtute dar parca prea facil cedezi ludicului care nu rezolva nimic ci doar sticleste ca o bucata de zapada intr-o noapte geroasa. Acum, tu bine stii, imi place jocul si ador mixturile care contrariaza normalul si logica, motiv pentru care o sa zambesc, ascultand in continuare muzica greceasca :)
"a prânz o poţi tăia în felii ca pe o lămâie
din sâmburii ei scoţi râurile şi le pui la uscat pe sârma
pe care altădată atârnau cearşafuri pătate cu lipstick" - chiar dacă, în poezie, s-a taiat aproape orice în felii.
"inima ta e plină de umeraşe eu am o
colecţie foarte frumoasă de dopuri de plută"
Întrebare: de ce "pătate cu lipstick"? Românescul ruj nu mai încape sensul? Care e raţiunea pentru care termenul e în engleză? La fel aici: "discutăm despre clutter".
Ca să vedem și alte păreri. Nu e rău. Ca și în celelalte poezii ale autoarei și aici rămânem doar la suprafața lucrurilor. Lucruri gingașe, e drept, bine descrise, parcă într-un ralanti al memoriei, dar care nu trimit prea departe.Dacă doriți, e o poezie de atmosferă și mai puțin a sensurilor ori a ființei. A gesturilor mâinii, și mai puțin a gesturilor inimii. Asta nu e neapărat rău, orice scriitură are veleitățile ei. Ce îmi distonează iar: cuvântul "valiză". Nu e un cuvânt prea plăcut, e sonor, dar urâțel, și folosit prea mult se desemnifică pentru a deveni inestetic în final. Iar în poezie îl găsim de patru ori plus o dată în titlu. Repetați-vă în gând "valiză" de 5 ori și veți înțelege ce vreau să spun. Ar merge o dată în titlu, iar apoi, doar sugerat, cred că ar avea un mult mai seducător efect (înlocuiți-l doar cu pronumele personal și veți vedea cum toată poezia sună altfel). Expresii greoaie: "le așezam la fel în valiză", "la fel de liniștită îmi scoteam țigările", "priveam îndelung valiza" (de exemplu, sugerez: simplu "o priveam"), "o perdea densă ce o tăiai cu degetele foarfece", "cu excepția chiștocurilor care se adună lângă tine un morman" și continuă: "un mormânt de...", iar "mutam valiza într-un colț întunecat". Prea multe deja pentru a mai lăsa să răzbată altele foarte reușite: "raza de soare ce părăsește lumea", "țigări decapitate" și mai ales excepționala "firimituri de mâine". Fără supărare, eu înțeleg efuziunea de mai sus, și chiar mă gândeam că ar trebui să o las așa, dar totuși spun astea ca să știți că există și alt fel de ochi. Fără nicio peniță.
acea observatie la "scriu cu pieptul" nu cred ca a fost inserata din cauza ca nu s-ar fi priceput sensul, ci dintr-un motiv muuult mai pamantean: cei mai lipsiti oarecum de delicatete (noi, barbatii) nu pot sa nu remarce instantaneu un sens foarte... vizibil care, ucide din fasa orice efort de a asimila... metafore. imi cer scuze, dar de aici, sunt convins, a venit remarca aceea. sincer, mie mi-a cam placut textu`, dar fara acea - de evitat - exprimare.
Da chiar interesanta idee... si realizarea oarecum pe masura, desi finalul nici eu n ucred ca e chiar ok. Insa una peste alta, scot penita mea de apreciere aici, ca oi fi eu greiere sau nu. De fapt, imi place cum ai metaforizat declaratia de dragoste.suna cam asa .. tzarrr... tzarrr Andu
si eu care credeam ca domnii Titarenco, Agheorghesei si Lazarescu au fost duri in comentariile dumnealor...
Doamna Stoicovici, nu va pot reprosa decat un singur lucru: acela ca ati utilizat termenul "ineptii" in comentariul dumneavoastra (si pentru care va accept, deja, scuzele de rigoare). In rest, este posibil sa aveti dreptate cu privire la valoarea textelor, dar nu v-ati gandit ca poate tocmai datorita (ca "din cauza" ar fi prea banal) non-valorii editorii au decis postarea pe prima pagina, pentru a da un exemplu de "asa nu" si a facilita comentatorilor bine intentionati, asa ca dumneavoastra, posibilitatea exprimarii opiniilor in vederea... ostracizarii (cred ca nu ati folosit acest termen chiar foarte corect) autorului care doreste (este scopul meu principal, desigur, v-ati dat imediat seama) sa distruga Hermeneia?
imi e greu sa explic un text... poate pentru ca am ales in a spune celorlalti ce simt o forma care seamana intru catva cu poezia :) - e o forma rigida, vorbele sunt asezate unele peste altele in asa fel incat sa il faca pe cetitorul intamplator ratacit cu privirea, sa inteleaga mai mult decat pot spune cuvintele - stiu ca multi sunt impotriva "constructiilor" dar asta face ca textele mele sa fie diferite de "poezie" - acea sclipire geniala si "negandita" - suflata divin creatorului de "muze" si alte alea... dar in speranta ca nu voi supara pe nimeni ma bucur sa raspund cu entuziasm: - constructia mea nu e nici la inceputul, nici la sfarsitul unor ganduri, ci la mijloc... astfel, "sufletele" era un fel de a spune "tu insuti si cu mine insumi" "jumatatile" - o copilareasca forma de a spune accentuat "amandoi" "puternice" o intarire a comparatiei "pietre de moara" "praful" un inevitabil rezultat al "frecarii"(interactiunii)celor doua personaje... "praful de cuvinte" o trista, foarte trista definitie a textului acesta... ( gresesc mereu, lasandu-ma prada placerii de scrie metafore uzate ) "e numai bun" o vorba ardeleneasca, putin ironica - sau atat de ironica incat am lasat cititorul sfareasca "constructia" dupa buna sa dispozitie cu un punct sau cu un semn de intrebare.... (... pe scena Ateneului Roman! proiectul "10 pentru România", ediția 2008! oh, provincialul de mine... nici nu am auzit de eveniment... dar nu stiu de ce, asta imi aminteste ca ar fi trebuit sa scriu in subtext "publicata la 19.07.2005 pe www......ro, ah, mi-am amintit de ce nu pot scrie www.....ro )
- aș fi pus „ispita mușcăturii fără dragoste” - aș renunța la „o voce îmi spune că moartea și viața sunt partenerii perfecți de dans” sau aș înlocui cu altceva pare parca putin prea „declama” textul dar e bun mai ales cînd închizi ochii după ce îl citești
emi, am inteles. iau in consideratie. adevarul este ca si acest poem si cel anterior au primit, in decursul timpului, aprecieri contradictorii si nu prea stiu ce sa fac cu ele. cum spuneam si la "traiesc periculos", vreau sa vad cum sunt primite si aici...
poemul acesta este o forta in sine, pentru ca l-am scris eu:). sincer eu cred ca diluarea vine doar din randurile date de tine. dar, are totusi un rost. centru poeziei este identic_cu centrul universului, adica este peste tot, multumesc de trecere si ne mai citim
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Îmi place că nu e doar surprinderea unor drăgălăşenii casnice :) care condimentează frumos viaţa, ci e o idee bine condusă, argumentată printr-o serie de amănunte, de cadre sugestive. Finalul confirmă şi pot spune şi eu DA, ai dreptate! Aşa e viaţa, aşa sunt relaţionările umane uneori. Cred că cel mai expresiv vers este:
pentru textul : l’absente de,,din ochi parcă îmi ies umbre în care se dansează ca într-un bar de negri"
Apreciez şi eu evoluţia ta şi mă bucur pentru tine. Spun din nou: continuă să scrii!
tu si geanta ta plina cu apa, asezata intr-o geanta plina cu apa, transformarea intr-un calut speriat, pe buna dreptate, pana la coborare, pana la nu conteaza unde, oricum nu este capat in lumea aia fara granite! da, poezia asta mi se poezie! apoi titlul
pentru textul : nu căutam vreo senzaţie fluidă deinteresante mi se par str 4, 5, 6. și începutul te prinde din start. a 7-a-i greoaie cu gerunziul plus argintul clocit care sună ca naiba, adică aiurea. de la final se cerea ceva mai mult, e cam ieftin așa. nu te supăra, sunt doar sinceră. am simțit nevoia să o spun. mai trec, poate găsesc ceva mai bun.
pentru textul : bandajul meu alb deciteodata declansezi nostalgia fara sa te gindesti la consecinte... versurile acestea sint deosebite: "firav, mic și gârbovit, bunicul meu vorbește în fiecare zi, vorbe lungi, cu dumnezeu" de unde ti-a venit titlul? este un citat?
pentru textul : "Dacă Noi este un Eu al unui altui Eu" depaul, multumesc de incurajari. nu stiu daca e vorba de evolutie sau nu. eu imi vad de drumul meu si traiesc poezia asa cum pot. ma bucura doar sa aduc in oameni ceva nou, reactii precum ale tale, care, fiind sincere, inseamna ca cititorul chiar s-a simtit bine. nu inseamna ca falsez si scriu pt. cititor, inseamna ca pot transmite exact ceea ce vreau. de fapt spre asta doresc sa evoluez:) multumesc de vizita
pentru textul : mic poem deam impresia că finalul textului a fost modificat de autor. în orice caz, nu știu de ce textul mă duce cu gîndul la ce se întîmplă acum în siria.
pentru textul : delir7 dehmmm, nu prea ştiu cum! o mică reformulare, asta-i tot ce pot, deocamdată.
pentru textul : pastel deMultumesc mult de sugestii. Dat fiind ca sunt la inceput orice recomandare ma ajuta foarte mult sa-mi dau seama ce anume trebuie sa imbunatatesc si ce domenii am uitat sa le documentez. Promit sa-mi fac temele de acum inainte.:) Am mai schimabt cate ceva pe ici pe colo, sper sa fie schimbari bune.
pentru textul : Ultima zi din martie detot cu respect:
pentru textul : aşteptându-l pe fram denu ti se pare ca repeti niste clisee de doi lei, si poezia, astfel, dispare in ... cu liftul?
...interesant, ce să zic, parcă nu ar fi al tău.
pentru textul : the bishop deYester, consider că nu este tocmai politicos și nici onorabil gestul de a lăsa unei doamne un număr de telefon, chiar și fictiv sau "semantic", chiar și pe un site de literatură. Sper în remedierea și neiterarea acestuia.
pentru textul : טיפת צליל dePaul,daca a fost o gura de aer rece, de munte, ma bucur! Stiu cum eu! Multumesc pentru modul frumos in care m-ai felicitat. O zi buna!
pentru textul : așadar este mâine deSilvia, multumesc mult! Aveam emotii mari, de fapt inca am! Si mie imi este drag sa te ascult si sa te citesc. Am sa incerc sa las si comuri!
multam' pt. aprecieri, teodor. ma bucura cand cititorul rezoneaza cu scrierea si mai ales cand promite ca mai revine :)) daca reuseam sa elimin cumva "ne"-uri aia, imi placea chiar si mie scriitura:))
pentru textul : iubire în stil modern deMulțumesc pentru încurajări și sugestii, Ioana, am modificat, o să mai revăd între timp textul acesta, știu că e cam lung, cel puțin pt literatura pe net.
pentru textul : Poveste de dragoste deCând mi-am intitulat cartea „Dincolo de ironie şi ironism” care a consemnat parcurgerea unui purgatoriu – amintirea acestei parcurgeri mă bântuie încă şi vreau să scap de ea dar e prea curând – mă refeream la negativitatea unei asemenea „ironii” marca PoMo. Dar iată că există şi una stenică în care jocul inteligenţei încântă. Aşa cum rezultă şi din textul de mai sus, precum şi din cele două com-uri anterioare.
pentru textul : Apocalipsa... hmm, după Vaslui înainte și la dreapta! demi-ai smuls un zâmbet și mi l-ai returnat. mulțumesc sonor, Adriana!:)
pentru textul : apriliano deAndule tu nu te-ai luat niciodata in serios si aceasta este o mare virtute dar parca prea facil cedezi ludicului care nu rezolva nimic ci doar sticleste ca o bucata de zapada intr-o noapte geroasa. Acum, tu bine stii, imi place jocul si ador mixturile care contrariaza normalul si logica, motiv pentru care o sa zambesc, ascultand in continuare muzica greceasca :)
pentru textul : pastel de iarnă dezimbesc. ma amuza "preocuparile" astea pentru eroticul saizecist si nu numai. dar textul e dragut
pentru textul : Cinema, Cinema deo poezie simpla ca un copac lasat la marginea pamintului sa dea rod. intr-o zi va deveni o carte unde vor dormi ingerii.
pentru textul : copacul cu iluzii deşi încă ceva. poezia adrianei lisandru este o poezie pătrată. eu aşa o văd, aşa o simt ca formă, un cub rubik...
pentru textul : Adriana Lisandru - despre ea, niciodată deSunt unele chestii care mi-au plăcut.
"a prânz o poţi tăia în felii ca pe o lămâie
din sâmburii ei scoţi râurile şi le pui la uscat pe sârma
pe care altădată atârnau cearşafuri pătate cu lipstick" - chiar dacă, în poezie, s-a taiat aproape orice în felii.
"inima ta e plină de umeraşe eu am o
colecţie foarte frumoasă de dopuri de plută"
Întrebare: de ce "pătate cu lipstick"? Românescul ruj nu mai încape sensul? Care e raţiunea pentru care termenul e în engleză? La fel aici: "discutăm despre clutter".
pentru textul : semper idem deCa să vedem și alte păreri. Nu e rău. Ca și în celelalte poezii ale autoarei și aici rămânem doar la suprafața lucrurilor. Lucruri gingașe, e drept, bine descrise, parcă într-un ralanti al memoriei, dar care nu trimit prea departe.Dacă doriți, e o poezie de atmosferă și mai puțin a sensurilor ori a ființei. A gesturilor mâinii, și mai puțin a gesturilor inimii. Asta nu e neapărat rău, orice scriitură are veleitățile ei. Ce îmi distonează iar: cuvântul "valiză". Nu e un cuvânt prea plăcut, e sonor, dar urâțel, și folosit prea mult se desemnifică pentru a deveni inestetic în final. Iar în poezie îl găsim de patru ori plus o dată în titlu. Repetați-vă în gând "valiză" de 5 ori și veți înțelege ce vreau să spun. Ar merge o dată în titlu, iar apoi, doar sugerat, cred că ar avea un mult mai seducător efect (înlocuiți-l doar cu pronumele personal și veți vedea cum toată poezia sună altfel). Expresii greoaie: "le așezam la fel în valiză", "la fel de liniștită îmi scoteam țigările", "priveam îndelung valiza" (de exemplu, sugerez: simplu "o priveam"), "o perdea densă ce o tăiai cu degetele foarfece", "cu excepția chiștocurilor care se adună lângă tine un morman" și continuă: "un mormânt de...", iar "mutam valiza într-un colț întunecat". Prea multe deja pentru a mai lăsa să răzbată altele foarte reușite: "raza de soare ce părăsește lumea", "țigări decapitate" și mai ales excepționala "firimituri de mâine". Fără supărare, eu înțeleg efuziunea de mai sus, și chiar mă gândeam că ar trebui să o las așa, dar totuși spun astea ca să știți că există și alt fel de ochi. Fără nicio peniță.
pentru textul : Despachetez, împachetez valiza deacea observatie la "scriu cu pieptul" nu cred ca a fost inserata din cauza ca nu s-ar fi priceput sensul, ci dintr-un motiv muuult mai pamantean: cei mai lipsiti oarecum de delicatete (noi, barbatii) nu pot sa nu remarce instantaneu un sens foarte... vizibil care, ucide din fasa orice efort de a asimila... metafore. imi cer scuze, dar de aici, sunt convins, a venit remarca aceea. sincer, mie mi-a cam placut textu`, dar fara acea - de evitat - exprimare.
pentru textul : poetul deDa chiar interesanta idee... si realizarea oarecum pe masura, desi finalul nici eu n ucred ca e chiar ok. Insa una peste alta, scot penita mea de apreciere aici, ca oi fi eu greiere sau nu. De fapt, imi place cum ai metaforizat declaratia de dragoste.suna cam asa .. tzarrr... tzarrr Andu
pentru textul : Golgotă desi eu care credeam ca domnii Titarenco, Agheorghesei si Lazarescu au fost duri in comentariile dumnealor...
pentru textul : poezia care nu se scrie singură deDoamna Stoicovici, nu va pot reprosa decat un singur lucru: acela ca ati utilizat termenul "ineptii" in comentariul dumneavoastra (si pentru care va accept, deja, scuzele de rigoare). In rest, este posibil sa aveti dreptate cu privire la valoarea textelor, dar nu v-ati gandit ca poate tocmai datorita (ca "din cauza" ar fi prea banal) non-valorii editorii au decis postarea pe prima pagina, pentru a da un exemplu de "asa nu" si a facilita comentatorilor bine intentionati, asa ca dumneavoastra, posibilitatea exprimarii opiniilor in vederea... ostracizarii (cred ca nu ati folosit acest termen chiar foarte corect) autorului care doreste (este scopul meu principal, desigur, v-ati dat imediat seama) sa distruga Hermeneia?
imi e greu sa explic un text... poate pentru ca am ales in a spune celorlalti ce simt o forma care seamana intru catva cu poezia :) - e o forma rigida, vorbele sunt asezate unele peste altele in asa fel incat sa il faca pe cetitorul intamplator ratacit cu privirea, sa inteleaga mai mult decat pot spune cuvintele - stiu ca multi sunt impotriva "constructiilor" dar asta face ca textele mele sa fie diferite de "poezie" - acea sclipire geniala si "negandita" - suflata divin creatorului de "muze" si alte alea... dar in speranta ca nu voi supara pe nimeni ma bucur sa raspund cu entuziasm: - constructia mea nu e nici la inceputul, nici la sfarsitul unor ganduri, ci la mijloc... astfel, "sufletele" era un fel de a spune "tu insuti si cu mine insumi" "jumatatile" - o copilareasca forma de a spune accentuat "amandoi" "puternice" o intarire a comparatiei "pietre de moara" "praful" un inevitabil rezultat al "frecarii"(interactiunii)celor doua personaje... "praful de cuvinte" o trista, foarte trista definitie a textului acesta... ( gresesc mereu, lasandu-ma prada placerii de scrie metafore uzate ) "e numai bun" o vorba ardeleneasca, putin ironica - sau atat de ironica incat am lasat cititorul sfareasca "constructia" dupa buna sa dispozitie cu un punct sau cu un semn de intrebare.... (... pe scena Ateneului Roman! proiectul "10 pentru România", ediția 2008! oh, provincialul de mine... nici nu am auzit de eveniment... dar nu stiu de ce, asta imi aminteste ca ar fi trebuit sa scriu in subtext "publicata la 19.07.2005 pe www......ro, ah, mi-am amintit de ce nu pot scrie www.....ro )
pentru textul : Intrări separate deun tecst (ca sa citez un clasic in viata) ca un desen animat
pentru textul : la mormântul lui menelau de- aș fi pus „ispita mușcăturii fără dragoste” - aș renunța la „o voce îmi spune că moartea și viața sunt partenerii perfecți de dans” sau aș înlocui cu altceva pare parca putin prea „declama” textul dar e bun mai ales cînd închizi ochii după ce îl citești
pentru textul : febra deemi, am inteles. iau in consideratie. adevarul este ca si acest poem si cel anterior au primit, in decursul timpului, aprecieri contradictorii si nu prea stiu ce sa fac cu ele. cum spuneam si la "traiesc periculos", vreau sa vad cum sunt primite si aici...
pentru textul : oul de piatră depoemul acesta este o forta in sine, pentru ca l-am scris eu:). sincer eu cred ca diluarea vine doar din randurile date de tine. dar, are totusi un rost. centru poeziei este identic_cu centrul universului, adica este peste tot, multumesc de trecere si ne mai citim
pentru textul : știi îmi plac cuvintele care încep cu litere pare și se pronunță în mai puțin de o secundă dePagini