Mă tot întreb de unde să scoți un comentariu obiectiv la un poem pe care îl simți în tine? Ce faci cu durerea ce vrei să se sfârșească dar te urmărește cu vaietul obosit al unei păduri pustiite de foc? Adriana, cred că ai atins culmile măiestriei în poezia scurtă.
vis a vis de structura poemului, exprimarea "indecent de necâştigătoare" îmi sună ca "pahar de încredere" - bilete indecent de necâştigătoare... nu ştiu, îmi sună într-un fel şi nu tocmai confortabil. posibil să fie doar de la mine. e doar o părere. personal aş fi renunţat la "indecent".
Un poem care mi-a amintit de Prospectiuni S.A. in vremurile de glorie (acum cumparata de omul de afaceri care nu va face puscarie niciodata in Romania, pe numele lui Ovidiu Tender). Poemul e reusit, mai putin ultima strofa care mi se pare "incropita". Andu
nu stiu ce cauta la inceput numele dumneavoastra in text....face parte din poem?? din strofa intai?? trebuie sa il repetam de fiecare data?? si daca se dedica Lolitei lui Virgil Diaconu nu trebuia sa fie la subtitlu??? ca nu se mai stie...
ai dreptate bobadil, am schimbat acolo. explicatia este ca textul a fost mai altfel si mai incarcat si am tot modificat in el si am uitat un surub aiurea. ce sint aia cocalari?
in continuare ma uimeste extraordinara putere de sugestie a cuvintelor din scrierile tale. Poti sa povestesti dupa aceea ceva despre asta? nu. poti vedea/simti fiecare vibratie? absolut. E ca si cum ai transcrie fragmente de ...gand, nelegate, o imagine apoi alta. E ca si cum ai merge cu masina in viteza si te-ar orbi soarele si ai vedea secvential.De remarcat zone de textputernice de genul: "am gura plina de lemn"..."de parcă toți am avea un Dumnezezu
să ne tragă din carne "
inca o data: mi-ar placea sa am un volum cu scrierile tale.Felicitari.
M-am gandit si Profetul are dreptate, denumirea generala e rasista. Pentru a nu lasa fara obiect aceasta mica "disputa" am hotarit sa pun in paranteza versul respectiv in loc sa-l sterg. El trebuie considerat ca fiind sters, insa. Multumesc, Bobadil.
e cizelare de salon ortopedic, Stefan, mai din fierastrau, cred, de la fața locului, care, acum un an semăna al naibii de mult cu o față de pernă, întoarsă, cuvintele tale, fără urmă de arabesc și adulație, simple și verticale, îmi par a fi cele mai frumoase care s-au scris, în fond, despre versurile mele, mulțumesc n-am publicat, încă, pe hârtie, un volum propriu - în plan virtual, însă, da - pe LiterNet, anul trecut, volumul de debut, "Leredem" am observat târziu comentariul tau, scuză-mi tăcerea de până acum
Madim, este o idee excelenta sa facem o sectiune gen "Galerie Eveniment" in care sa posteze si ceilalti participanti (membri) fotografii de la diverse lansari, vernisaje etc. totul e sa fie de acord Virgil Titarenco.:)
nu am habar ce inseamna pentru tine sa iei apararea cuiva, fiindca nu tin minte sa o fi facut. stai fara grija, poate ca si calc pe unde nu trebuie dar stiu cind si cum sa ma opresc. imi cunosc limitele, o sa fiu cuminte. seara linistita sa ai. cu scuze pentru toate interventiile offtopic catre claudia radu, ec
Bobadile, începi să aduci din ce în ce mai mult cu margas, amice. Pentru mine, sincer să fiu, aduci până la identitate. Discurs, ortografie, greşeli gramaticale, greşeli de logică elementară, stilul angos, frustrat, englezisme intercalate cu japca, punctuaţia, fraza kilometrică etc etc etc. Dar, poate cel mai evident, aceeleaşi ţinte: Raluca, eu, dl Cristea, Sixtus... Să mai spun, oare?, că ai implorat revenirea pe H. exact în momentul când margas a fost suspendată? Eu aş spune să să bagi acul înapoi în buzunar; nu e sabie, iar batman poartă chiloţii peste pantaloni şi iese doar noaptea. So, chill!
Virgil daca nu crezi in taina spovedaniei atunci discutia noastra se va rezuma la nivel literar. Altfel nu vad motive sa o continuam. Social vorbind, departe de mine a incerca justificarea raului pe care l-au produs unii slujitori ai Bisericii in epoca comunista. Spun doar ca uneori ne este foarte facil sa judecam fara a intelege contextul, doar dintr-un implus prea putin crestin. De fapt ceea ce te enerveaza pe tine Virgil este preotul care a acceptat pacatul si apoi nu si-a turnat cenusa in cap in fata comunitatii, in fata ta si a altora care gandesc asemenea tie. Si asta este suprema dovada de mandrie :) Un crestin autentic iarta si lasa lui Dumnezeu "sansa" de a judeca si a plati fiecaruia dupa faptele lui. PS Doar sunt curios, in contrapartida cu ironiile tale despre diligente, daca pentru tine macar preotii au vreo valoare, vreun rost.
Dimineața
oameni în stație
un scenograf neinspirat
tabloul de grup
pe refugiul îngust
ziua încă tânără
pornim
străzile abia trezite
misiuni importante
locuri de parcare
stop
cineva înjură
un taximetrist
o blondă se împiedică
polițistul
eterna lui simfonie
claxoanele și cerșetorii
dialecte exotice
„Bună dimineața”
măștile noastre
norii și soarele
se duc și se întorc cocorii
trec anii
Foarte frumos poemul dumneavoastră ludic, cu aerul lui molcom de ,,dolce farniente'' și de secol al XIX-lea moldovenesc (cuconet, fenetre, melancolique), dar care conține și elemente urmuziene. Am avut, la lectură, câteva momente de delectare. Reușite formulările ,,clipi din urechi'', ,,un boem despre sex'', mai ales ultima. Cu stimă, Petru Dincă
Monica, din tot ce ai postat aici, poezia aceasta mi-a plăcut cel mai mult. Te mai miri că nu am nici o critică? (loc pentru emoticon...) M-am tot gândit că, lăsând a trece mai mult timp între prima citire și următoarea, voi reuși să las un semn mai consistent, dar.... nu prea e stilul meu să fac filozofie pe marginea unui text care pur și simplu mi-a plăcut și pe care îl găsesc din orice punct de vedere reușit. ... și totuși: ce bine că, în afară de vizetă, ai avut și fereastră. Gratiile erau doar de decor, și ele în slujba iluziilor bine "vândute", nu?
Răzbate din text și urma adâncă a unei iubiri pierdute, și violetul unei patimi aprinse... dar și incertitudinea dusă la "nebunie", de a nu știi dacă risipirea ei a fost, până la urmă, bună sau rea. Poemul nu are ieșire, nu are soluție, se încolăcește în sine "precum șerpii" (o altă notă a "șerpilor"), autorul însuși nu știe dacă strigătul său e reproș ori regret. El oscilează, iar aceasta se traduce în construcția textului prin împletirea adresării directe, ce apare de trei ori, și face ca starea sufletească să se perpetueze, să nu aibă leac, să doară, să apase, împletită deci cu stările sufletești descrise prelung, cu răbdare, cu atentă privire, cu exces de procedee lingvistice (Ariana amintea de "amalgamul" timpurilor verbale). Mi se pare excelentă sugestia almei cu ultimul vers... e singurul care distonează - în formă, în sugestie e dens și grăitor.
nu e prima oară cînd mă jigniți. brînza de capră nu are nimic josnic, ba e foarte recomandată, nu intru în detalii de ce, pe mine m-a lecuit de distonie neurovegetativă, dar totuși nu are legătură cu textul sau comentariul meu. apoi... nu e prima oară cînd mă jihniți, public, dacă aveți o problemă cu mine, trimiteți-mi un mail, ori din partea dumneavoastră, ori din partea hermeneia, ca moderator. și cu limbaj de ăsta n-o să moderați mare brînză...
Niculescu, pentru a evita astfel de confuzii, pune un asterisc in dreptul cuvantului si nota sub text. Astfel nu vor mai exista discutii. Legat de text, mi-a placut ideea din " sânii tăi pufoși de păpădie", in rest... slabut, banal, comun. Am citit texte mult mai bune si mai profunde la tine. Ialin
Sunt doua descrieri in interiorul textului in care autoarea isi analizeaza propriul sine si care mi-au placut in mod deosebit. Suferinta trece prin stari succesive de materializare si dematerializare. Poate asupra dialogurilor ar trebui sa mai revii, draga Tincuta. Dar n-am fost niciodata atrasa de proza cu mult dialog, nu prea ma pricep in acest sens. Deci sa nu tii prea mult cont de opinia asupra dialogurilor, e posibil sa ma insel. Violeta
Visele isi deschid aripi mari pina la cer. Uneori par de hirtie, alteori radiaza constelatii. Textul e cu tenta onirica, dar pastreaza o anumita inocenta, nostalgie.
ascultând poemul tău în gând, în franceză, dansul acesta îmi pare ca în grădinile Versailles, într-o duminică de Paște, spre apus. Când lumina deja își capătă sfințenia prin amploarea trăirii și când percepțiile noastre devin mai clare, spre a cuprinde nuanțele infinite. Nu știu cum ar fi dansul lor prin întuneric, dar știu că atunci întunericul ar căpăta sensul vieții. Prima strofă este preferata mea, fiindcă, iată-le, orbite, ele, luminile... ca oamenii, ca noi, oamenii. Frumoasă stingere.
margas, evident că atunci cînd vrei să vezi ceva ajungi să vezi numai ceea ce vrei. cam așa se petrece și cu tine. ceea ce însă tu nu vrei să vezi este că eu am comentat textul deși eram convins, așa cum spuneam, că se va ajunge aici. tu însă preferi să „filtrezi” numai ceea ce convine judecăților tale. te asigur însă că mi-ar face plăcere să nu vorbesc decît despre texte și nu despre oamenii dacă persoane ca snowdon king și ca tine ar binevoi să se abțină de la asta. dar, ca de obicei, cel care strigă „hoțul!” știe el de ce o face.
iar în comentariile mele nu există atacuri la persoană. faptul că semnalez înfumurarea cuiva sau atitudinile grobiene sau ridicole nu sînt atacuri. atacuri sînt repetatetele tale observații cu privire la origine, profesia sau masculinitatea unui autor, etc. adică lucruri care nu au nici în clin nici în mînecă cu situația respectivă. ci sînt aduse de tine în arenă doar pentru a jigni și intimida. ceva ce eu niciodată nu am făcut. iar dacă am menționat vreodată țara în care locuiește cineva (pentru că asta mi-am permis să fac de cîteva ori) a fost doar pentru a sublinia faptul că mă aștept la un comportament superior de la acea persoană. și asta este ceea ce continui să fac cu privire la oricine. tocmai de aceea manifestări precum ale tale și ale lui snowdon king nu fac decît să mă dezamăgească. dar este dreptul meu să fiu dezamăgit, nu?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
îmi descheiam pantalonii cu o mână sau așa ceva
(ori renunțasem pe la jumătatea slitului)
erau si versurile astea in poem? nu-mi mai amintesc de ele
pentru textul : weed room deMă tot întreb de unde să scoți un comentariu obiectiv la un poem pe care îl simți în tine? Ce faci cu durerea ce vrei să se sfârșească dar te urmărește cu vaietul obosit al unei păduri pustiite de foc? Adriana, cred că ai atins culmile măiestriei în poezia scurtă.
pentru textul : poem imposibil deÎn Mongolia cerul este de granit și pădurile sînt din bambus.
pentru textul : Hoh, Tenger! devis a vis de structura poemului, exprimarea "indecent de necâştigătoare" îmi sună ca "pahar de încredere" - bilete indecent de necâştigătoare... nu ştiu, îmi sună într-un fel şi nu tocmai confortabil. posibil să fie doar de la mine. e doar o părere. personal aş fi renunţat la "indecent".
pentru textul : doar eu și clipocitul ploii deUn poem care mi-a amintit de Prospectiuni S.A. in vremurile de glorie (acum cumparata de omul de afaceri care nu va face puscarie niciodata in Romania, pe numele lui Ovidiu Tender). Poemul e reusit, mai putin ultima strofa care mi se pare "incropita". Andu
pentru textul : prospecții seismice deeu aș continua textul. are ceva ce promite.
pentru textul : Tendințe primăvară-vară 2014 denu stiu ce cauta la inceput numele dumneavoastra in text....face parte din poem?? din strofa intai?? trebuie sa il repetam de fiecare data?? si daca se dedica Lolitei lui Virgil Diaconu nu trebuia sa fie la subtitlu??? ca nu se mai stie...
pentru textul : Același joc deai dreptate bobadil, am schimbat acolo. explicatia este ca textul a fost mai altfel si mai incarcat si am tot modificat in el si am uitat un surub aiurea. ce sint aia cocalari?
pentru textul : tăcerea hienei deCristina
in continuare ma uimeste extraordinara putere de sugestie a cuvintelor din scrierile tale. Poti sa povestesti dupa aceea ceva despre asta? nu. poti vedea/simti fiecare vibratie? absolut. E ca si cum ai transcrie fragmente de ...gand, nelegate, o imagine apoi alta. E ca si cum ai merge cu masina in viteza si te-ar orbi soarele si ai vedea secvential.De remarcat zone de textputernice de genul: "am gura plina de lemn"..."de parcă toți am avea un Dumnezezu
să ne tragă din carne "
inca o data: mi-ar placea sa am un volum cu scrierile tale.Felicitari.
pentru textul : de dincolo deDoamne, cate vorbe!...
pentru textul : Devorah deM-am gandit si Profetul are dreptate, denumirea generala e rasista. Pentru a nu lasa fara obiect aceasta mica "disputa" am hotarit sa pun in paranteza versul respectiv in loc sa-l sterg. El trebuie considerat ca fiind sters, insa. Multumesc, Bobadil.
pentru textul : gheișe dee cizelare de salon ortopedic, Stefan, mai din fierastrau, cred, de la fața locului, care, acum un an semăna al naibii de mult cu o față de pernă, întoarsă, cuvintele tale, fără urmă de arabesc și adulație, simple și verticale, îmi par a fi cele mai frumoase care s-au scris, în fond, despre versurile mele, mulțumesc n-am publicat, încă, pe hârtie, un volum propriu - în plan virtual, însă, da - pe LiterNet, anul trecut, volumul de debut, "Leredem" am observat târziu comentariul tau, scuză-mi tăcerea de până acum
pentru textul : Cioburi de alb dehmm...am aprobat textul acesta. nu stiu de ce nu apare in lista celor recent publicate.
pentru textul : Pescarul la apus deMadim, este o idee excelenta sa facem o sectiune gen "Galerie Eveniment" in care sa posteze si ceilalti participanti (membri) fotografii de la diverse lansari, vernisaje etc. totul e sa fie de acord Virgil Titarenco.:)
pentru textul : lansarea "Mirabile dictu" la Polul Cultural Cluj denu am habar ce inseamna pentru tine sa iei apararea cuiva, fiindca nu tin minte sa o fi facut. stai fara grija, poate ca si calc pe unde nu trebuie dar stiu cind si cum sa ma opresc. imi cunosc limitele, o sa fiu cuminte. seara linistita sa ai. cu scuze pentru toate interventiile offtopic catre claudia radu, ec
pentru textul : incoruptibil deBobadile, începi să aduci din ce în ce mai mult cu margas, amice. Pentru mine, sincer să fiu, aduci până la identitate. Discurs, ortografie, greşeli gramaticale, greşeli de logică elementară, stilul angos, frustrat, englezisme intercalate cu japca, punctuaţia, fraza kilometrică etc etc etc. Dar, poate cel mai evident, aceeleaşi ţinte: Raluca, eu, dl Cristea, Sixtus... Să mai spun, oare?, că ai implorat revenirea pe H. exact în momentul când margas a fost suspendată? Eu aş spune să să bagi acul înapoi în buzunar; nu e sabie, iar batman poartă chiloţii peste pantaloni şi iese doar noaptea. So, chill!
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice dela mine apare lipsa in comentariu. nu ma pricep.
pentru textul : tabloul cu scoici ▒ deVirgil daca nu crezi in taina spovedaniei atunci discutia noastra se va rezuma la nivel literar. Altfel nu vad motive sa o continuam. Social vorbind, departe de mine a incerca justificarea raului pe care l-au produs unii slujitori ai Bisericii in epoca comunista. Spun doar ca uneori ne este foarte facil sa judecam fara a intelege contextul, doar dintr-un implus prea putin crestin. De fapt ceea ce te enerveaza pe tine Virgil este preotul care a acceptat pacatul si apoi nu si-a turnat cenusa in cap in fata comunitatii, in fata ta si a altora care gandesc asemenea tie. Si asta este suprema dovada de mandrie :) Un crestin autentic iarta si lasa lui Dumnezeu "sansa" de a judeca si a plati fiecaruia dupa faptele lui. PS Doar sunt curios, in contrapartida cu ironiile tale despre diligente, daca pentru tine macar preotii au vreo valoare, vreun rost.
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit deDimineața
pentru textul : O dimineață pe fugă deoameni în stație
un scenograf neinspirat
tabloul de grup
pe refugiul îngust
ziua încă tânără
pornim
străzile abia trezite
misiuni importante
locuri de parcare
stop
cineva înjură
un taximetrist
o blondă se împiedică
polițistul
eterna lui simfonie
claxoanele și cerșetorii
dialecte exotice
„Bună dimineața”
măștile noastre
norii și soarele
se duc și se întorc cocorii
trec anii
Foarte frumos poemul dumneavoastră ludic, cu aerul lui molcom de ,,dolce farniente'' și de secol al XIX-lea moldovenesc (cuconet, fenetre, melancolique), dar care conține și elemente urmuziene. Am avut, la lectură, câteva momente de delectare. Reușite formulările ,,clipi din urechi'', ,,un boem despre sex'', mai ales ultima. Cu stimă, Petru Dincă
pentru textul : O zi din viața poetului K deMonica, din tot ce ai postat aici, poezia aceasta mi-a plăcut cel mai mult. Te mai miri că nu am nici o critică? (loc pentru emoticon...) M-am tot gândit că, lăsând a trece mai mult timp între prima citire și următoarea, voi reuși să las un semn mai consistent, dar.... nu prea e stilul meu să fac filozofie pe marginea unui text care pur și simplu mi-a plăcut și pe care îl găsesc din orice punct de vedere reușit. ... și totuși: ce bine că, în afară de vizetă, ai avut și fereastră. Gratiile erau doar de decor, și ele în slujba iluziilor bine "vândute", nu?
pentru textul : e-REM deRăzbate din text și urma adâncă a unei iubiri pierdute, și violetul unei patimi aprinse... dar și incertitudinea dusă la "nebunie", de a nu știi dacă risipirea ei a fost, până la urmă, bună sau rea. Poemul nu are ieșire, nu are soluție, se încolăcește în sine "precum șerpii" (o altă notă a "șerpilor"), autorul însuși nu știe dacă strigătul său e reproș ori regret. El oscilează, iar aceasta se traduce în construcția textului prin împletirea adresării directe, ce apare de trei ori, și face ca starea sufletească să se perpetueze, să nu aibă leac, să doară, să apase, împletită deci cu stările sufletești descrise prelung, cu răbdare, cu atentă privire, cu exces de procedee lingvistice (Ariana amintea de "amalgamul" timpurilor verbale). Mi se pare excelentă sugestia almei cu ultimul vers... e singurul care distonează - în formă, în sugestie e dens și grăitor.
pentru textul : Întâlnire deyak! nu merită comentarii.
pentru textul : Isus vs. Radet denu e prima oară cînd mă jigniți. brînza de capră nu are nimic josnic, ba e foarte recomandată, nu intru în detalii de ce, pe mine m-a lecuit de distonie neurovegetativă, dar totuși nu are legătură cu textul sau comentariul meu. apoi... nu e prima oară cînd mă jihniți, public, dacă aveți o problemă cu mine, trimiteți-mi un mail, ori din partea dumneavoastră, ori din partea hermeneia, ca moderator. și cu limbaj de ăsta n-o să moderați mare brînză...
pentru textul : Cândva deas avea o intrebare: cu ce sa inlocuiesc "chinul unei iubiri repetate"?
pentru textul : pe străzi pe ziduri deNiculescu, pentru a evita astfel de confuzii, pune un asterisc in dreptul cuvantului si nota sub text. Astfel nu vor mai exista discutii. Legat de text, mi-a placut ideea din " sânii tăi pufoși de păpădie", in rest... slabut, banal, comun. Am citit texte mult mai bune si mai profunde la tine. Ialin
pentru textul : vreau să dansez pe lame de cuțite deSunt doua descrieri in interiorul textului in care autoarea isi analizeaza propriul sine si care mi-au placut in mod deosebit. Suferinta trece prin stari succesive de materializare si dematerializare. Poate asupra dialogurilor ar trebui sa mai revii, draga Tincuta. Dar n-am fost niciodata atrasa de proza cu mult dialog, nu prea ma pricep in acest sens. Deci sa nu tii prea mult cont de opinia asupra dialogurilor, e posibil sa ma insel. Violeta
pentru textul : Viață de-a bușilea deVisele isi deschid aripi mari pina la cer. Uneori par de hirtie, alteori radiaza constelatii. Textul e cu tenta onirica, dar pastreaza o anumita inocenta, nostalgie.
pentru textul : Aripile din cer deascultând poemul tău în gând, în franceză, dansul acesta îmi pare ca în grădinile Versailles, într-o duminică de Paște, spre apus. Când lumina deja își capătă sfințenia prin amploarea trăirii și când percepțiile noastre devin mai clare, spre a cuprinde nuanțele infinite. Nu știu cum ar fi dansul lor prin întuneric, dar știu că atunci întunericul ar căpăta sensul vieții. Prima strofă este preferata mea, fiindcă, iată-le, orbite, ele, luminile... ca oamenii, ca noi, oamenii. Frumoasă stingere.
pentru textul : Dansând, culorile, până se sting demargas, evident că atunci cînd vrei să vezi ceva ajungi să vezi numai ceea ce vrei. cam așa se petrece și cu tine. ceea ce însă tu nu vrei să vezi este că eu am comentat textul deși eram convins, așa cum spuneam, că se va ajunge aici. tu însă preferi să „filtrezi” numai ceea ce convine judecăților tale. te asigur însă că mi-ar face plăcere să nu vorbesc decît despre texte și nu despre oamenii dacă persoane ca snowdon king și ca tine ar binevoi să se abțină de la asta. dar, ca de obicei, cel care strigă „hoțul!” știe el de ce o face.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit deiar în comentariile mele nu există atacuri la persoană. faptul că semnalez înfumurarea cuiva sau atitudinile grobiene sau ridicole nu sînt atacuri. atacuri sînt repetatetele tale observații cu privire la origine, profesia sau masculinitatea unui autor, etc. adică lucruri care nu au nici în clin nici în mînecă cu situația respectivă. ci sînt aduse de tine în arenă doar pentru a jigni și intimida. ceva ce eu niciodată nu am făcut. iar dacă am menționat vreodată țara în care locuiește cineva (pentru că asta mi-am permis să fac de cîteva ori) a fost doar pentru a sublinia faptul că mă aștept la un comportament superior de la acea persoană. și asta este ceea ce continui să fac cu privire la oricine. tocmai de aceea manifestări precum ale tale și ale lui snowdon king nu fac decît să mă dezamăgească. dar este dreptul meu să fiu dezamăgit, nu?
Pagini