poemul ce curge fara a putea fi oprit pentru ca e o amintire care trece strada zilei de azi.
pentru fluiditate, pegas, reclama de pe fruntea ei si starea de atunci desfacuta atat de frumos in pumnul de acum - felicitari!
Sunt pasaje superbe, dureroase, dar ai si cateva parti fara de care poemul ar fi mult mai bun. Imi place cum incepe, imi place mult tema si ca e asa, ca un film, dar in anumite locuri, personal cred ca ar trebui sa fi fost putin mai sugestiva, ca spre ex. aici "Și totul să fie de o curățenie exemplară."(exemplara mi se pare ca nu aduce nici o valoare poetica) sau aici "deși era încă noapte/ Și ea nu vedea bine acul mijlociu al ceasului/ Lăsat pe perete."- personal m-as fi lipsit de explicativul acesta fara mustrare de constiinta; si ar mai fi, dar nu vreau sa para ca e un comentariu mascat.
"Și de la balcon după ce se tăiase curentul
Se uita la păsările negre ce dădeau târcoale
Buncărelor pline de gunoaie, îngrămădite câte două – trei
La marginea drumului,"- poate am eu ceva cu ciorile, dar strofa asta, tare mi-a mai placut:)
Pe ici, pe colo, ar mai merita efortul unei curatenii cum ar fi inca de la inceput acel ingineresc "desi" in loc de un "chiar daca" apoi pe final "slabiciune sau neatentie" care prin acel "sau" deruteaza, e suficient "slabiciune" in opinia mea, dar mi se pare un poem de frontispiciu pe aici. Are acel amalgam de poezie moderna cu precizie stiintifica ce te face sa crezi ca newton a fost leonardo la urma urmei. Titlul e cam elaborat, la fel si poza, dar poemul sta in picioare bine de tot. O penita de apreciere din partea mea si sper sa vad acest text la recomandate, nu de altceva, dar urasc sa ma simt singur in poezie. Andu
bucata care mi se pare mie excelenta este:
„întunericul se învârtea ca o bătrână prin curte -
băga orătăniile între sârme, închidea toate porţile
şi sufla în lumânări”
geamul aburit in urma expiratiei, precum spui, intr-acolo trimitea respiratia cu pricina. poate ceva mai mult, respiratia prin geamul ala dintre copil si aerul dupa care tanjeau plamanii lui tineri... cred ca e de lucru acolo, ai dreptate. o sa mai sap la el, multam!:) Spor la toate cele bune!
"e-atâta linişte încât varful peniţei pe foaia de hârtie
ar băga-n sperieţi (până şi) îngerii" - aşa aş fi văzut eu acest vers, fără "geografia" de după. Şi la final aş mai fi lcurat puţin, nu la nivel ideatic, ci la exprimare. În rest, este un text reuşit, cu metafore inedite.
"vei simți întinderi de ape calme
noastre devine acut dureros
nu-l băga în seamă e un cuvânt" - nonsens. taiat si aruncat la cosul de gunoi, apoi vorbim poezie.
citat din asa-numita Biografie din contul meu de pe Hermeneia: <În 2002 descoperă Internetul. În 2007 își face o adresă de mail: [email protected]. > deci... nu prea inteleg de ce adresa mea de mail, pe care o folosesc de ani de zile, cu care m-am inscris pe Hermeneia si sta postata aicea de peste un an, nu este considerata <corecta> de dumitale. imi cauti nod in papura, monsere? mai sapa!... :)
Corina;
uite vezi aici, la chestia asta cu „magazinele”, am devenit eu indispus. Deși mărturisesc nostalgia după CompUSA sau primele Fry's(acolo mi-am cumpărat primul HDD WD de 1Gb - ce vremuri!). Dar „magazinele” oricît de frumoase și „sanctuarizate” ar fi, au dus la pervertirea mitului. Mai ales pentru Apple. Steve Jobs a promis ca va face din computer „ceva ce va fi la îndemîna oricui” și în anii '90-'00 l-a transformat în ceva ce a ajuns numai la nivelul buzunarului unora. Ar fi multe de spus și despre 3rd party applications sau hardware. în esență l-a transformat, cum ai scris și tu, paradoxal, într-un „muzeu” (deși eu totuși aș prefera British Museum (pe care nu am apucat să îl văd niciodată) oricărui magazin Apple. Iar paradoxul merge și mai departe, da e un fel de „artă”, un fel de „frumos” pe care recunoști că îl ștergi acum de praf. Dar trebuie să recunoști că acum în 2011 scrii comentariul tău pe un PC cu un sistem de operare MS. „Istoria” are învingătorii și învinșii ei. Mulțumesc pentru că te-ai oprit să citești și pentru apreciere. Pentru Steve...
Dragul meu, aflai cu stupoare si oaresice invidie colegiala, ca ai comis-o din nou si eu habar sa am ca matale ai scos inca un volum. Ferice de tine si de copilul tau. Ce pot sa ti mai spun? Dincolo de bucurie, m-am si intristat ca aflai ultimul. Imi amintesc ca in tineretea noastra (pardon, a mea! ca te vad tanar in poza asta a la star trek) vorbiram mult, ba chiar ne si auziram. Nu stiu care din noi doi are vocea mai sexi, dar asta, in economia poetica, tine de publicitare si tehnica de marketing. bobadil sigur stie si el asta...
in fine, ce vroiam de fapt sa ti zic? A! Mai scrie-mi badie paul, cand ai timp...Daca n-ai, iti dau eu id, email, telefon....Uneori telepatia nu ajunge, chiar si pt noi, poetii de curte veche..
Felicitari sincere pt volum. Poate imi dai si mie sa cetesc ceva.
Cu stima si simpatie celesta,
al tau
D.
ok. Am analizat mult Alma, stii doar cum fac asta. Am vazut si la proza. Am inteles si criteriile. Acum deschidem spectrul surprizelor. Lasa-mi doar semn ca in cele din urma ai inteles mesajele mele, asa cum le-am transmis. Pentru mine, cel putin, conteaza. Dupa semnul tau sincer si clar, pe care citusi de putin tot il merit, voi putea sa inchid.
Iată, aflu că a fost cîndva un război care a făcut și a dres, adică “mulți morți”, “multe ruine”, iscoade prinse în fiecare cort - cîte iscoade domnule!- “căpitani nervoși”, călăi și firește condimente din belșug, numim aici elementele variate de tortură. E timpul să mulțumim poetului pentru originalitate și generozitate, așa aflăm și noi cam ce poate face un război! Nu e nimic îmi spun, primele două strofe sînt doar un enunț al problemei; sînt o fire optimistă, încă mai sper că o să primesc și tema pentru acasă. Și recunosc, parcurg strofa trei dintr-o suflare, cuprins de frenezie, ros de curiozitate, în căutarea răspunsului. Aproape m-am auzit strigînd – “învață-ne cum învață-ne cum”- însă mi-am luat seama la timp, prea eram copilăros! Cum? Adică iubirea și mai ales în exces ca instrument rafinat de tortură?! Extraordinar! Și tot original! Nici asta nu știam. Mărturisesc, aici am pus punct, trăsesem cu ochiul la rezultatele afișate pe ultima pagină și pentru că nu am găsit acolo și mențiunea – încercați și alte rezolvări – m-am întristat un pic. Aceasta a fost experiența mea pe scurt, acum voi exemplifica. Imagini moi, fără efect, “o banală nebunie”(spicuim ca sa nu lungim comentariul): “lăbărțată pe filele galbene ale hrisoavelor” „războiul era pe sfîrșite morții erau mulți umflați pe cîmpii” continuare inutilă: “la fel de mulți și la fel de ciopîrțiți pretutindeni” și mai jos se merge în același registru , cuvîntul condensare încă nu se inventase, suflul era departe. Logica din expresia “în fiecare cort iscoadele prinse nu vorbeau mult” îmi scapă. Vezi bine, ceva ceva tot spuneau, dacă se insista un pic pe terciuire aflam secretul. “nici după smulgerea zilnică și încetinită a degetelor” smulgere încetinită de cine de ce? Smulgerea fără grabă-pe îndelete(!!) “căpitanii nervoși ca niște viermi albi în jurul cărnii” Chiar așa, cum arată un vierme nervos, mai ales cînd are hrană din belșug? Etc. etc. înșiruire, înșiruire. În fine, orice adăstare are prețul ei! Eu cititorul, mă simt răsplatit doar cu aceste versuri: “un război sănătos un război după care puteai răsufla ușurat ca după un praznic îndestulător” cu stimă, cititorul
comentariul tău, Vlad și fără ghilimelele de rigoare care să încadreze proverbul dacă e vorba într-adevăr de proverb. Cât mă privește pe mine, consider că discuția ori dezbaterea din subsolul acestui text demult și-a epuizat subiectul. Sînt totuși useri de o cu totul altă părere.
de multe ori, pare o obedienta usor maladiva, dorinta de "a place" publicului. draga mea Ela, astept intr-o zi sa fii tu. asta pentru ca nu mi-ai "demonstrat". nu mie. imi place sa vad o alta Ela. plina de ea insasi, cu personalitate. de multe ori ma intreb, care este adevarata Ela si nu am ajuns la o concluzie sa ma satisfaca. poate intr-o zi...
Contrar așteptărilor, m-a binedispus mai ales finalul. Nu-i o rețetă rea pentru a tăvăli o primăvară în praful tuturor așteptărilor de peste iarnă. Discursul e bun, e puternic, și-mi place că se acutizează cu fiecare vers mai mult. Cred însă că debutul e destul de slab față de ceea ce urmează. Mie mi se pare, la ora asta, că poezia începe pe undeva pe la ultimul vers al primei strofe. Și cred că nu merge chestia cu "e așa de frumos să fii orb", ajunge referirea de mai devreme la Al Pacino...
alma, te inseli. scriu bine. scriu genial, chiar. si nu era vorba de asta. sunteti pe lînga subiect. voiam sastiu daca va fi iar reuniunea gospodinelor. si se pare ca va fi, din cîte zici. asta nu ma impiedica sa vin sa pap si sa beau moca. va fi interesant. chiar distractiv. iar in cele literare, va urez multa initiere!
maitre, viata mea s-a schimbat de cand am descoperit ca in baraca de alaturi s-a mutat Gerard Butler. :) cel mai cool este ca, neavand dusuri, ne spalam unul pe altul cu apa de ploaie din galetile de pe santier. i-a placut cum mi-ai decorat habitatul. vrea si el una de-aia cu margarina. el zice ca margarina e mult mai slaba ca untul si vrea sa intre la cura.
pupam si asteptam hollywoodul
iti mut penita aici sau o las la cabinet?
mi se pare cam mică fereastra(mă refer la câmpul vizual, dacă s-ar putea lungi în jos...) și nepotrivit titlul "cometariile altora". în timp ce eu adaug comentarii nu mai pot fi numite doar ale "altora", ci de exemplu "comentarii postate"... sau simplu "comentarii"
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
poemul ce curge fara a putea fi oprit pentru ca e o amintire care trece strada zilei de azi.
pentru textul : litere în cădere liberă depentru fluiditate, pegas, reclama de pe fruntea ei si starea de atunci desfacuta atat de frumos in pumnul de acum - felicitari!
Sunt pasaje superbe, dureroase, dar ai si cateva parti fara de care poemul ar fi mult mai bun. Imi place cum incepe, imi place mult tema si ca e asa, ca un film, dar in anumite locuri, personal cred ca ar trebui sa fi fost putin mai sugestiva, ca spre ex. aici "Și totul să fie de o curățenie exemplară."(exemplara mi se pare ca nu aduce nici o valoare poetica) sau aici "deși era încă noapte/ Și ea nu vedea bine acul mijlociu al ceasului/ Lăsat pe perete."- personal m-as fi lipsit de explicativul acesta fara mustrare de constiinta; si ar mai fi, dar nu vreau sa para ca e un comentariu mascat.
pentru textul : auto - market de"Și de la balcon după ce se tăiase curentul
Se uita la păsările negre ce dădeau târcoale
Buncărelor pline de gunoaie, îngrămădite câte două – trei
La marginea drumului,"- poate am eu ceva cu ciorile, dar strofa asta, tare mi-a mai placut:)
prostia Marga e sa schimbi prezervativul pe suzetã... ceea ce la tine îmi pare firesc...
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? dePe ici, pe colo, ar mai merita efortul unei curatenii cum ar fi inca de la inceput acel ingineresc "desi" in loc de un "chiar daca" apoi pe final "slabiciune sau neatentie" care prin acel "sau" deruteaza, e suficient "slabiciune" in opinia mea, dar mi se pare un poem de frontispiciu pe aici. Are acel amalgam de poezie moderna cu precizie stiintifica ce te face sa crezi ca newton a fost leonardo la urma urmei. Titlul e cam elaborat, la fel si poza, dar poemul sta in picioare bine de tot. O penita de apreciere din partea mea si sper sa vad acest text la recomandate, nu de altceva, dar urasc sa ma simt singur in poezie. Andu
pentru textul : despre falsele principii ale mecanismelor iubirii debucata care mi se pare mie excelenta este:
pentru textul : Viraj mult prea strâns de„întunericul se învârtea ca o bătrână prin curte -
băga orătăniile între sârme, închidea toate porţile
şi sufla în lumânări”
Erata: "gezhiocată " se ca citi, evident: "dezhiocată"
pentru textul : Inima dintotdeauna. Adio poetului. degeamul aburit in urma expiratiei, precum spui, intr-acolo trimitea respiratia cu pricina. poate ceva mai mult, respiratia prin geamul ala dintre copil si aerul dupa care tanjeau plamanii lui tineri... cred ca e de lucru acolo, ai dreptate. o sa mai sap la el, multam!:) Spor la toate cele bune!
pentru textul : respirația de pe geamuri deam mai modificat cîte ceva
pentru textul : tern de 6 de"e-atâta linişte încât varful peniţei pe foaia de hârtie
pentru textul : semn (inevitabila confesiune) dear băga-n sperieţi (până şi) îngerii" - aşa aş fi văzut eu acest vers, fără "geografia" de după. Şi la final aş mai fi lcurat puţin, nu la nivel ideatic, ci la exprimare. În rest, este un text reuşit, cu metafore inedite.
"vei simți întinderi de ape calme
pentru textul : într-o dimineață cu lună denoastre devine acut dureros
nu-l băga în seamă e un cuvânt" - nonsens. taiat si aruncat la cosul de gunoi, apoi vorbim poezie.
citat din asa-numita Biografie din contul meu de pe Hermeneia: <În 2002 descoperă Internetul. În 2007 își face o adresă de mail: [email protected]. > deci... nu prea inteleg de ce adresa mea de mail, pe care o folosesc de ani de zile, cu care m-am inscris pe Hermeneia si sta postata aicea de peste un an, nu este considerata <corecta> de dumitale. imi cauti nod in papura, monsere? mai sapa!... :)
pentru textul : hermeneia 2.0 deCorina;
pentru textul : a murit steve jobs deuite vezi aici, la chestia asta cu „magazinele”, am devenit eu indispus. Deși mărturisesc nostalgia după CompUSA sau primele Fry's(acolo mi-am cumpărat primul HDD WD de 1Gb - ce vremuri!). Dar „magazinele” oricît de frumoase și „sanctuarizate” ar fi, au dus la pervertirea mitului. Mai ales pentru Apple. Steve Jobs a promis ca va face din computer „ceva ce va fi la îndemîna oricui” și în anii '90-'00 l-a transformat în ceva ce a ajuns numai la nivelul buzunarului unora. Ar fi multe de spus și despre 3rd party applications sau hardware. în esență l-a transformat, cum ai scris și tu, paradoxal, într-un „muzeu” (deși eu totuși aș prefera British Museum (pe care nu am apucat să îl văd niciodată) oricărui magazin Apple. Iar paradoxul merge și mai departe, da e un fel de „artă”, un fel de „frumos” pe care recunoști că îl ștergi acum de praf. Dar trebuie să recunoști că acum în 2011 scrii comentariul tău pe un PC cu un sistem de operare MS. „Istoria” are învingătorii și învinșii ei. Mulțumesc pentru că te-ai oprit să citești și pentru apreciere. Pentru Steve...
erată: istoria literaturii universale
pentru textul : Postmodernism&experimentalism deAmicului meu, Paul
Dragul meu, aflai cu stupoare si oaresice invidie colegiala, ca ai comis-o din nou si eu habar sa am ca matale ai scos inca un volum. Ferice de tine si de copilul tau. Ce pot sa ti mai spun? Dincolo de bucurie, m-am si intristat ca aflai ultimul. Imi amintesc ca in tineretea noastra (pardon, a mea! ca te vad tanar in poza asta a la star trek) vorbiram mult, ba chiar ne si auziram. Nu stiu care din noi doi are vocea mai sexi, dar asta, in economia poetica, tine de publicitare si tehnica de marketing. bobadil sigur stie si el asta...
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” dein fine, ce vroiam de fapt sa ti zic? A! Mai scrie-mi badie paul, cand ai timp...Daca n-ai, iti dau eu id, email, telefon....Uneori telepatia nu ajunge, chiar si pt noi, poetii de curte veche..
Felicitari sincere pt volum. Poate imi dai si mie sa cetesc ceva.
Cu stima si simpatie celesta,
al tau
D.
ok. Am analizat mult Alma, stii doar cum fac asta. Am vazut si la proza. Am inteles si criteriile. Acum deschidem spectrul surprizelor. Lasa-mi doar semn ca in cele din urma ai inteles mesajele mele, asa cum le-am transmis. Pentru mine, cel putin, conteaza. Dupa semnul tau sincer si clar, pe care citusi de putin tot il merit, voi putea sa inchid.
pentru textul : Cel mai, Cea mai deIată, aflu că a fost cîndva un război care a făcut și a dres, adică “mulți morți”, “multe ruine”, iscoade prinse în fiecare cort - cîte iscoade domnule!- “căpitani nervoși”, călăi și firește condimente din belșug, numim aici elementele variate de tortură. E timpul să mulțumim poetului pentru originalitate și generozitate, așa aflăm și noi cam ce poate face un război! Nu e nimic îmi spun, primele două strofe sînt doar un enunț al problemei; sînt o fire optimistă, încă mai sper că o să primesc și tema pentru acasă. Și recunosc, parcurg strofa trei dintr-o suflare, cuprins de frenezie, ros de curiozitate, în căutarea răspunsului. Aproape m-am auzit strigînd – “învață-ne cum învață-ne cum”- însă mi-am luat seama la timp, prea eram copilăros! Cum? Adică iubirea și mai ales în exces ca instrument rafinat de tortură?! Extraordinar! Și tot original! Nici asta nu știam. Mărturisesc, aici am pus punct, trăsesem cu ochiul la rezultatele afișate pe ultima pagină și pentru că nu am găsit acolo și mențiunea – încercați și alte rezolvări – m-am întristat un pic. Aceasta a fost experiența mea pe scurt, acum voi exemplifica. Imagini moi, fără efect, “o banală nebunie”(spicuim ca sa nu lungim comentariul): “lăbărțată pe filele galbene ale hrisoavelor” „războiul era pe sfîrșite morții erau mulți umflați pe cîmpii” continuare inutilă: “la fel de mulți și la fel de ciopîrțiți pretutindeni” și mai jos se merge în același registru , cuvîntul condensare încă nu se inventase, suflul era departe. Logica din expresia “în fiecare cort iscoadele prinse nu vorbeau mult” îmi scapă. Vezi bine, ceva ceva tot spuneau, dacă se insista un pic pe terciuire aflam secretul. “nici după smulgerea zilnică și încetinită a degetelor” smulgere încetinită de cine de ce? Smulgerea fără grabă-pe îndelete(!!) “căpitanii nervoși ca niște viermi albi în jurul cărnii” Chiar așa, cum arată un vierme nervos, mai ales cînd are hrană din belșug? Etc. etc. înșiruire, înșiruire. În fine, orice adăstare are prețul ei! Eu cititorul, mă simt răsplatit doar cu aceste versuri: “un război sănătos un război după care puteai răsufla ușurat ca după un praznic îndestulător” cu stimă, cititorul
pentru textul : povestea uitată a regilor stepei deionut,
da, ai dreptate. nu ma gandisem la asta.
multam de trecere si semn.
pentru textul : Frizerul, dictatorul și lasoul deva doresc tuturor succes pentru lansarile de carte si pentru intreaga manifestare! Felicitari Alma, pentru a VIIa editie a Cenaclului Virtualia!
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție deCât despre caracterul profanator să nu mai vorbim.
pentru textul : keep my secret well deai dreptate explic inutil acolo și e beter off whidout it așa că rectific mersi de sugestie se vede că ai doi ochi nu unul ca mine...:)
pentru textul : poemul-pirat deunul dintre cele mai frumoase texte pe care le-am citit la tine, Adriana. Doamne, serios, dar tu chiar ești poetă.
pentru textul : cinsprezece decomentariul tău, Vlad și fără ghilimelele de rigoare care să încadreze proverbul dacă e vorba într-adevăr de proverb. Cât mă privește pe mine, consider că discuția ori dezbaterea din subsolul acestui text demult și-a epuizat subiectul. Sînt totuși useri de o cu totul altă părere.
Ceva despre text, domnule editor?
Eugen.
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. dede multe ori, pare o obedienta usor maladiva, dorinta de "a place" publicului. draga mea Ela, astept intr-o zi sa fii tu. asta pentru ca nu mi-ai "demonstrat". nu mie. imi place sa vad o alta Ela. plina de ea insasi, cu personalitate. de multe ori ma intreb, care este adevarata Ela si nu am ajuns la o concluzie sa ma satisfaca. poate intr-o zi...
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui depoezia curge OK până spre final. de la pisică încolo tinde să se agațe de ceață. părerea mea.
pentru textul : Urbană deContrar așteptărilor, m-a binedispus mai ales finalul. Nu-i o rețetă rea pentru a tăvăli o primăvară în praful tuturor așteptărilor de peste iarnă. Discursul e bun, e puternic, și-mi place că se acutizează cu fiecare vers mai mult. Cred însă că debutul e destul de slab față de ceea ce urmează. Mie mi se pare, la ora asta, că poezia începe pe undeva pe la ultimul vers al primei strofe. Și cred că nu merge chestia cu "e așa de frumos să fii orb", ajunge referirea de mai devreme la Al Pacino...
pentru textul : ce poți să faci într-o primăvară perfectă deIata o poezie "de stare". Un delir perfect controlat poetic.
pentru textul : femeia cu papagali dealma, te inseli. scriu bine. scriu genial, chiar. si nu era vorba de asta. sunteti pe lînga subiect. voiam sastiu daca va fi iar reuniunea gospodinelor. si se pare ca va fi, din cîte zici. asta nu ma impiedica sa vin sa pap si sa beau moca. va fi interesant. chiar distractiv. iar in cele literare, va urez multa initiere!
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a de...dar ce importanță are un secret ca al meu pe lângă ochii superbi ai secretului tău?
pentru textul : Te iubesc dus-întors demaitre, viata mea s-a schimbat de cand am descoperit ca in baraca de alaturi s-a mutat Gerard Butler. :) cel mai cool este ca, neavand dusuri, ne spalam unul pe altul cu apa de ploaie din galetile de pe santier. i-a placut cum mi-ai decorat habitatul. vrea si el una de-aia cu margarina. el zice ca margarina e mult mai slaba ca untul si vrea sa intre la cura.
pentru textul : la baraca depupam si asteptam hollywoodul
iti mut penita aici sau o las la cabinet?
mi se pare cam mică fereastra(mă refer la câmpul vizual, dacă s-ar putea lungi în jos...) și nepotrivit titlul "cometariile altora". în timp ce eu adaug comentarii nu mai pot fi numite doar ale "altora", ci de exemplu "comentarii postate"... sau simplu "comentarii"
pentru textul : ultimele modificări pe site dePagini