E bun textul, ambele fragmente, mai ingenios primul, mai greoi al doilea la început, dar reușite ultimele fraze din fiecare: "Deschid la întâmplare o carte, e toată albă, poza mea decolorată, semn că trebuie sa ies din viața ta." și "Exiști, undeva mai la sud, nu prea văd unde, loc ar fi." Doar pentru acestea și merită să citești întregul text.
totul e intors aici, pe dos, invers... ilogic, imposibil, apasator si rasturnat precum un cosmar de la febra mare din timpul gripelor rele. ce de epitete, da. amandoi aveti dreptate.
interesant (si laudabil) mi s-a parut faptul ca unii au gasit, totusi, timp si resurse sa-l sarbatoreasca pe Eminescu; de pilda, comunitatea romaneasca din Gyulla, Ungaria.
cred ca orice poezie in care evocam figura mamei sau amintiri ale copilariei noatre are ceva deosebit de duios, atat de duios incat e aproape o blasfemie sa vii sa propui schimbari.
poezia aceasta, ca si multe altele ale tale, Paul, prin lirismul ei, prin inlantuirile firesti ale realului cu memoria afectiva, degaja un sentiment care atinge corzi subtile, iar finalul "reusit" e cel ce implineste emotia, facand-o sa vibreze!
Te-ai grabit sa spui povestea si din pacate ai lasat cam mult material in plus... am gasit multe formulari care ar merita sansa sa fie dezgropate din șpan.
Felicitări pentru colaj, în mod special pentru cine a scris primul fragment. Deosebite ambele finaluri: "Astazi lipsesc putin, pune tu apa la fiert și fă apret pentru dantelăria albă a întoarcerii mele." și "de pe rochia de mireasă pe care o scuturi de praf în fiecare sezon mort în care eu nu sunt..."
... ai șanse de artist, Andule:) dar să nu-ți faci trupă...:). nu o creditez pe Bianca, mie îmi pare că tocmai "filiformele" dau savoarea melcului din ureche:). frumos. esență. mare. vară. contemplare.metafizică.ironie. cu gânduri totdeauna bune, paul p.s. ce gusturi am și eu, măi măi:)!
frumos poem, da, observ de la fiecare text că el crește (nu numai tehnic), ca o plantă misterioasă din tine. lesturile tot mai puține, mai neglijabile și da, îmi place cu tot cu tematică mult. drept pentru care las iar în pagina ta semnul meu de prețuire, printre zilele acestea ploioase.
de ce poemul a fost incadrat la cutia cu nisip? e un poem reusit si ca prozodie dar si ca forma. intr-o eventuala publicare de carte poate fi asezat nu sub forma aceasta de naiuri ci sub o forma de triunghiuri. mie imi place, poate doar cuvantul de la sfarsit "nada" putea fi "nimic", (sau altceva, iertat, spre exemplu). o mica schimbare cum ar fi:
draga mea Violeta, as vrea sa intelegi un lucru. eu aici (in sectiunea comentariilor) nu bag in seama pe nimeni. aici nu scriu, daca scriu ceva, de dragul autorului. de fapt ma si controlez sa nu ma las influentat de persoana lui sau de istoria lui (in cazul in care as cunoaste ceva despre ea). recunosc, nu imi reuseste intotdeauna, la urma urmei sint om nu masina, dar asta este prinicipiul meu aici. in ce priveste cariera ta literara niciodata nu am raportat-o la Hermeneia. nu stiu de unde ai scos asta. in ce priveste comentariul meu precedent te asigur ca nu a fost rautacios, nici macar un pic. de fapt am vrut sa scriu un pic mai dur dar m-am abtinut totusi facind un compromis fata de principiul meu de a scrie fara menajamente. dar, dupa cum vad, nu oricine poate inghiti critica. daca ai gasit ceva incorect la ce am scris eu te rog sa imi spui.
Domnului Profet. Nu m-am referit la majuscula din poezii . Versurile tale sunt bune şi chiar foarte bune Aluzia era la majusculele din mesajele ,pe care le scrii .Sesizez , domnule , sesizez. Imi pare rău ,că ţi-am aprins nişte emoţii. Mii de scuze
Va urma ! Si nu-s chestii scrise in doi ci un chat improvizat pe mail . Cit despre rabdare ai dreptate, nu o am din doua motive : viata e scurta, viata e foarte scurta. Believe me.
scuza-ma dar aberezi nicodem. eu te-am intrebat civilizat unde este poezia pentru ca textul tau nu are absolut nimic poetic. tu m-ai luat cu abureli religioase de doi bani si te-ai lansat si in judecati de natura spiritual-religioasa la adresa mea care, iarta-ma, dar demonstreaza o lipsa primara de bun simt. eu te-am intrebat unde e poezia pentru ca nu e. tu ai incepit sa povestesti cu taina intruparii si alte chestii din astea. te asigur ca nu ma impresioneza. mai degraba te intreb ce are capra cu iapa. pentru ca daca tu amesteci teologia cu poezia si religia cu estetica la modul asta airistic (precum in comentariul tau) nu obtii decit un magiun de prost gust in urma caruia cei care il gusta se leapada si de religie si de arta. asta a nu se intelege ca nu poate exista arta cu subiect religios. dar asa cum am spus de multe ori religia este ca sexul. adica este foarte, foarte greu sa faci arta cu ea (sau cu ele) fara sa devii kitschios sau penibil. pentru ca sint subiecte foarte, foarte incarcate, foarte vii. si daca nu stii sa le abordezi cazi in platitudini cu e ceea ce ai scris tu mai sus sau in zicaturi de mahala lingvistica. iti repet, nu ma impresionezi cu prezumtiile tale de trei lei dar iti spun ce a spus cineva destept: "sa te fereasca Dumnezeu sa ii plictisesti pe oameni cu crestinismul". iar expresia ta "Pruncul e poezia" e una din chestiile cele mai plictisitoare care se pot spune. iti dau un sfat amical, daca nu ai ce spune mai bine taci. tot Scriptura de care te dai asa rotund spune ca pina si prostul cind tace pare a fi destept.
nici o problema. suspendarea a fost operata. cred ca am mai spus toleranta este zero pentru de abuzurile facute in mod deliberat si care ignora (la fel de deliberat) faptul ca daca cineva are vreo nemultumire sau intrebare cu privire la deciziile editorilor Hermeneia exista cai pentru contactarea consiliului hermeneia. sub nici o forma nu se va mai permite abuzarea spatiului din subsolul altor texte pentru nemultumiri sau frustrari care nu au nici cea mai mica urma de legatura cu textul sub care se petrec. am introdus (tocmai dintr-un exces de bunavointa) butonul "atentie editor!" prin care se poate "comunica" in situatii speciale cu editorii. insa nu voi mai tolera nici un abuz si incalcare deliberata a regulamentului.
Sesizez aici o schimbare de registru poetic menita sa ne infatiseze un Virgil Titarenco mai putin cantonat in formele de exprimare care l-au consacrat pana acum. Este o incercare pe care nu as numi-o chiar temerara, pentruca temerari sunt doar nebunii, ci mai degraba elaborata intr-un laborator al uitarii de sine, care, in opinia mea, este singurul din care poate iesi piatra filozofala a poeziei. Un text care mi-a placut si pe care nu ma sfiesc sa-l remarc. Hmm.. As schimba doar "lamai" cu "fructe". "Visul cu fructe si ruine", ca sa nu localizez prea mult, pentruca asa e tot restul poemului... parerea mea. Bobadil.
mam gandit ca sub forma de proza ar arata mult mai bine. am vazut tipul asta de proza ca se practica din ce in ce mai des. prima oara am vazut in revista Tomis. Exista romane intregi acu astfel de tip de scrieie. cum textul meu abunda de verbe, m-am gandit sa il modific si sa il aduc la forma asta. Voi mai lucra si pe la imagini. sa imi spui ce parere ai.
Asa-i Vladimir, dar in schimb deranjeaza "italienismele" Ce-i aia "macchiatto con latte"? Apoi mai deranjeaza semnele de punctuatie, in strofa a doua la sfarsit parca ar fi trebuit un semn de intrebare si nu unul de exclamare (oricum, strofa a doua e mai mare decat intreg poemul. Dar, ma rog, un text asa, numai bun de un "gin tonic with tonic" Bobadil.
Actaeon, mulțumesc pentru părere. da, așa este, am observat și eu că nu sună prea bine după ce am citit comentariul tău. p.s. - poate că este vorba și de un impas poetic sau poate că nu...
am citit rar fiecare vers, am adăugat fiecare imagine, la imaginea anterioară și am simțit o revelatoare lumină interioară, dar, la sfârșit mi-am dat seama că sarea se topește, că această lumină se stinge, îmi pare un mister totul. în versurile tale de azi, ermetismul își păstrează sugestia de clar și obscur, sensurile adâncind și mai mult tainele. am observat și subtitlul poemului, este de remarcat părăsirea modului definitoriu de a ilustra senzația de mister, prin această alegere. simplificarea imaginilor si claritatea expresiilor este o adâncire în penumbra sufletului. un poem lucid care mă duce cu gândul la un posibil titlu - „pașii profetului”. Madim
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
E bun textul, ambele fragmente, mai ingenios primul, mai greoi al doilea la început, dar reușite ultimele fraze din fiecare: "Deschid la întâmplare o carte, e toată albă, poza mea decolorată, semn că trebuie sa ies din viața ta." și "Exiști, undeva mai la sud, nu prea văd unde, loc ar fi." Doar pentru acestea și merită să citești întregul text.
pentru textul : A doua mea copilărie detotul e intors aici, pe dos, invers... ilogic, imposibil, apasator si rasturnat precum un cosmar de la febra mare din timpul gripelor rele. ce de epitete, da. amandoi aveti dreptate.
pentru textul : la micul dejun inghite o stanca mare deSunt două variante: ori tu eşti genial ori eu sunt prost din cale-afară, n-am înţeles nimic.
pentru textul : Katia i Kostea deCam multe prepoziţii...
pentru textul : pulsul amintirii deAm văzut și eu că l-am prea tras de coadă, dar nu o să-l modific, va rămâne așa, poate trebuiau niște ghilimele la ZAHIR.
pentru textul : demiurg contrafăcut deinteresant (si laudabil) mi s-a parut faptul ca unii au gasit, totusi, timp si resurse sa-l sarbatoreasca pe Eminescu; de pilda, comunitatea romaneasca din Gyulla, Ungaria.
pentru textul : Eminescu azi deAcum s-a rezolvat, nu știu cum, dar mă bucur că am și eu versiunea 1.2 acasă. Într-adevăr, se încadrează frumos.
pentru textul : migrarea către rezoluția 1024 X 768 deîntradevăr. dar oricum, binevenit, e altceva, e altfel față de
pentru textul : Arta Brută decred ca orice poezie in care evocam figura mamei sau amintiri ale copilariei noatre are ceva deosebit de duios, atat de duios incat e aproape o blasfemie sa vii sa propui schimbari.
pentru textul : plecat să aduc înapoi căldura iarna depoezia aceasta, ca si multe altele ale tale, Paul, prin lirismul ei, prin inlantuirile firesti ale realului cu memoria afectiva, degaja un sentiment care atinge corzi subtile, iar finalul "reusit" e cel ce implineste emotia, facand-o sa vibreze!
Te-ai grabit sa spui povestea si din pacate ai lasat cam mult material in plus... am gasit multe formulari care ar merita sansa sa fie dezgropate din șpan.
pentru textul : Un altfel de prag deFelicitări pentru colaj, în mod special pentru cine a scris primul fragment. Deosebite ambele finaluri: "Astazi lipsesc putin, pune tu apa la fiert și fă apret pentru dantelăria albă a întoarcerii mele." și "de pe rochia de mireasă pe care o scuturi de praf în fiecare sezon mort în care eu nu sunt..."
pentru textul : Dantela întoarcerii de... ai șanse de artist, Andule:) dar să nu-ți faci trupă...:). nu o creditez pe Bianca, mie îmi pare că tocmai "filiformele" dau savoarea melcului din ureche:). frumos. esență. mare. vară. contemplare.metafizică.ironie. cu gânduri totdeauna bune, paul p.s. ce gusturi am și eu, măi măi:)!
pentru textul : liniștea din vamă defrumos poem, da, observ de la fiecare text că el crește (nu numai tehnic), ca o plantă misterioasă din tine. lesturile tot mai puține, mai neglijabile și da, îmi place cu tot cu tematică mult. drept pentru care las iar în pagina ta semnul meu de prețuire, printre zilele acestea ploioase.
pentru textul : 99 minute dede ce poemul a fost incadrat la cutia cu nisip? e un poem reusit si ca prozodie dar si ca forma. intr-o eventuala publicare de carte poate fi asezat nu sub forma aceasta de naiuri ci sub o forma de triunghiuri. mie imi place, poate doar cuvantul de la sfarsit "nada" putea fi "nimic", (sau altceva, iertat, spre exemplu). o mica schimbare cum ar fi:
un deget scheletic
scrijelea in
tarana
nimic
doar o parere.
pentru textul : sincopă dedraga mea Violeta, as vrea sa intelegi un lucru. eu aici (in sectiunea comentariilor) nu bag in seama pe nimeni. aici nu scriu, daca scriu ceva, de dragul autorului. de fapt ma si controlez sa nu ma las influentat de persoana lui sau de istoria lui (in cazul in care as cunoaste ceva despre ea). recunosc, nu imi reuseste intotdeauna, la urma urmei sint om nu masina, dar asta este prinicipiul meu aici. in ce priveste cariera ta literara niciodata nu am raportat-o la Hermeneia. nu stiu de unde ai scos asta. in ce priveste comentariul meu precedent te asigur ca nu a fost rautacios, nici macar un pic. de fapt am vrut sa scriu un pic mai dur dar m-am abtinut totusi facind un compromis fata de principiul meu de a scrie fara menajamente. dar, dupa cum vad, nu oricine poate inghiti critica. daca ai gasit ceva incorect la ce am scris eu te rog sa imi spui.
pentru textul : Șoapte deDomnului Profet. Nu m-am referit la majuscula din poezii . Versurile tale sunt bune şi chiar foarte bune Aluzia era la majusculele din mesajele ,pe care le scrii .Sesizez , domnule , sesizez. Imi pare rău ,că ţi-am aprins nişte emoţii. Mii de scuze
pentru textul : nebunul se priveşte în oglindă deexista un mod in care se cere scoaterea din santier. te rog sa cauti in sectiunea de intrebari si raspunsuri
pentru textul : lumină din lumină deVa urma ! Si nu-s chestii scrise in doi ci un chat improvizat pe mail . Cit despre rabdare ai dreptate, nu o am din doua motive : viata e scurta, viata e foarte scurta. Believe me.
pentru textul : Ramona & Rameau descuza-ma dar aberezi nicodem. eu te-am intrebat civilizat unde este poezia pentru ca textul tau nu are absolut nimic poetic. tu m-ai luat cu abureli religioase de doi bani si te-ai lansat si in judecati de natura spiritual-religioasa la adresa mea care, iarta-ma, dar demonstreaza o lipsa primara de bun simt. eu te-am intrebat unde e poezia pentru ca nu e. tu ai incepit sa povestesti cu taina intruparii si alte chestii din astea. te asigur ca nu ma impresioneza. mai degraba te intreb ce are capra cu iapa. pentru ca daca tu amesteci teologia cu poezia si religia cu estetica la modul asta airistic (precum in comentariul tau) nu obtii decit un magiun de prost gust in urma caruia cei care il gusta se leapada si de religie si de arta. asta a nu se intelege ca nu poate exista arta cu subiect religios. dar asa cum am spus de multe ori religia este ca sexul. adica este foarte, foarte greu sa faci arta cu ea (sau cu ele) fara sa devii kitschios sau penibil. pentru ca sint subiecte foarte, foarte incarcate, foarte vii. si daca nu stii sa le abordezi cazi in platitudini cu e ceea ce ai scris tu mai sus sau in zicaturi de mahala lingvistica. iti repet, nu ma impresionezi cu prezumtiile tale de trei lei dar iti spun ce a spus cineva destept: "sa te fereasca Dumnezeu sa ii plictisesti pe oameni cu crestinismul". iar expresia ta "Pruncul e poezia" e una din chestiile cele mai plictisitoare care se pot spune. iti dau un sfat amical, daca nu ai ce spune mai bine taci. tot Scriptura de care te dai asa rotund spune ca pina si prostul cind tace pare a fi destept.
pentru textul : Pe drum cu Iosif și Maria denu m-am gîndit niciodată că ai scrie ca să îmi placă mie. mi-am spus numai părerea. părere care e cu siguranță subiectivă
pentru textul : Eșafod debine, Nicodem.
pentru textul : ramura de foc a fericirii deai dreptate.
nici o problema. suspendarea a fost operata. cred ca am mai spus toleranta este zero pentru de abuzurile facute in mod deliberat si care ignora (la fel de deliberat) faptul ca daca cineva are vreo nemultumire sau intrebare cu privire la deciziile editorilor Hermeneia exista cai pentru contactarea consiliului hermeneia. sub nici o forma nu se va mai permite abuzarea spatiului din subsolul altor texte pentru nemultumiri sau frustrari care nu au nici cea mai mica urma de legatura cu textul sub care se petrec. am introdus (tocmai dintr-un exces de bunavointa) butonul "atentie editor!" prin care se poate "comunica" in situatii speciale cu editorii. insa nu voi mai tolera nici un abuz si incalcare deliberata a regulamentului.
pentru textul : stare de fapt devoi schimba. multumesc pentru revenire.
pentru textul : Geamantan cu pisică deSesizez aici o schimbare de registru poetic menita sa ne infatiseze un Virgil Titarenco mai putin cantonat in formele de exprimare care l-au consacrat pana acum. Este o incercare pe care nu as numi-o chiar temerara, pentruca temerari sunt doar nebunii, ci mai degraba elaborata intr-un laborator al uitarii de sine, care, in opinia mea, este singurul din care poate iesi piatra filozofala a poeziei. Un text care mi-a placut si pe care nu ma sfiesc sa-l remarc. Hmm.. As schimba doar "lamai" cu "fructe". "Visul cu fructe si ruine", ca sa nu localizez prea mult, pentruca asa e tot restul poemului... parerea mea. Bobadil.
pentru textul : uneori fac pe prostul demam gandit ca sub forma de proza ar arata mult mai bine. am vazut tipul asta de proza ca se practica din ce in ce mai des. prima oara am vazut in revista Tomis. Exista romane intregi acu astfel de tip de scrieie. cum textul meu abunda de verbe, m-am gandit sa il modific si sa il aduc la forma asta. Voi mai lucra si pe la imagini. sa imi spui ce parere ai.
pentru textul : lasă, lasă deMultumesc frumos pentru atentie. Nu esti singurul care remarca asemanarea descrierii din a doua secventa cu Ilf si Petrov!
pentru textul : Gelu n-am deAsa-i Vladimir, dar in schimb deranjeaza "italienismele" Ce-i aia "macchiatto con latte"? Apoi mai deranjeaza semnele de punctuatie, in strofa a doua la sfarsit parca ar fi trebuit un semn de intrebare si nu unul de exclamare (oricum, strofa a doua e mai mare decat intreg poemul. Dar, ma rog, un text asa, numai bun de un "gin tonic with tonic" Bobadil.
pentru textul : Love song deActaeon, mulțumesc pentru părere. da, așa este, am observat și eu că nu sună prea bine după ce am citit comentariul tău. p.s. - poate că este vorba și de un impas poetic sau poate că nu...
pentru textul : La 5 și 10 deam citit rar fiecare vers, am adăugat fiecare imagine, la imaginea anterioară și am simțit o revelatoare lumină interioară, dar, la sfârșit mi-am dat seama că sarea se topește, că această lumină se stinge, îmi pare un mister totul. în versurile tale de azi, ermetismul își păstrează sugestia de clar și obscur, sensurile adâncind și mai mult tainele. am observat și subtitlul poemului, este de remarcat părăsirea modului definitoriu de a ilustra senzația de mister, prin această alegere. simplificarea imaginilor si claritatea expresiilor este o adâncire în penumbra sufletului. un poem lucid care mă duce cu gândul la un posibil titlu - „pașii profetului”. Madim
pentru textul : sarea pămîntului debun poem pentru noaptea de Inviere
pentru textul : Agonizez, dar e doar clătinarea dePagini