alma, incurajarile voastre ma determina sa perseverez, si, eventual, sa revin asupra incadrarii acestui experiment, cand voi definitiva si ultimul slide. astept sugestii in continuare si nu numai... inca o precizare: mi-am dorit de mult timp un tablou cu tema mitul pesterii. anul trecut, dorinta mea s-a concretizat intr-un mod neasteptat de bun, cand Ala, fosta eleva de-a mea, actuala studenta la arte, mi-a facut aceasta panza. multumesc inca odata, Ala!
Andu Moldovean, este nu numai o bascalie tipica de cartier (...) ci si o lipsa crasa de bun simt sa asociezi orice persoana care are domiciliul in Spania cu mediatizatul cules de capsuni. Nu este locul si nici cazul sa dai lectii de stil, jignind persoane astfel, doar pentru ca au scanteia de talent care altora le lipseste...
Bianca, ce bine ai citit. A pornit ideea de la Maria și marea de Radu Tudoran, da. Pe linia unor amintiri. S-au creat însă alte legături și alte scene care revin în timpuri și locuri de-acum sau de mai departe. Tu ai văzut, mulțumesc. da, voi vedea ce fac cu acel vers. Vladimir, tu sigur ai desprins. Mintea ta este îndeajuns de înțeleaptă pentru a cunoaște trepte și trepte. Aici e simplu: un dans al formelor ce se poate întervedea în timpuri și locuri diferite, fragmentări de trăiri și imagini, care ne rămân indiferent în ce arpegii și culori ne desfășurăm la un moment dat. Este doar un punct de metamorfoză, în care cel ce se transformă în cel plecat își caută urmele printre amprente. Se "încolăcește" o vreme spre a se regăsi, ca "a doua zi", indiferent că asta poate însemna "mereu" altă zi, să revină în altă formă. Fără a se pierde pe sine. E un dialog între polarele ce se întrepătrund și ce nu pot fi desprinse. Desigur, idee banală, de când lumea. Dar așa va fi cât va fi lumea aceasta. Și, iartă-mă, dar prea mult am explicat un poem destul de limpede. Nu mai revin cu alte explicații. Uneori aș dori să îl apreciezi pe celălalt cu adevărata lui existență. P.S. - eu am spus limpede că nu am vizitat site-uirle de tarot despre care ai scris tu mai sus, ci că mă amuză ce paralele faci tu între mine și ele. dar aici, fiecare cu asocierile sale libere. și cultura e vastă. rămâi în poezie, eu pentru poezie și spirit te admir.
aranca, intr-adevar, sunt un smerit. doar aparent as fi un infante perpetuu, ironic, si plin de umor. in forul meu interior, impart aceleasi suferinte umane. sper sa nu fiu egoist, aratandu-le. oricum sunt, daca le pastrez numai pt mine... dilematic, prefer aventura. multumesc pentru penita si aprecieri. poetul dorin cozan te saruta
daca nu te superi, voi rezuma critica mea la ac text astfel: "prea multa suferinta". si intr un limbaj mult uzitat, cu imagini de asemeni erodate semantic. titlul, da, parea sa promita...
Aranca, scuze, nu mi-am dat seama ca este o poezie si inca dintr-un volum tocmai din 2002. Eu (poate si ceilalti comentatori) am crezut ca e o ghicitoare vizuala. Bobadil.
inceputul nu mi se parea promitator. chiar ma gandeam sa ti sugerez sa renunti la el. insa citind, textul s a impus de la sine. frumos, uman. ps:sper ca asta nu e prima penita pe care o las in pagina ta:D
In opinia mea, cred ca poemul incepe de-abia de la eprubeta. Prima parte e mult prea incarcata desi are imagini puternice, insa e prea sufocanta. Apoi, nu sunt de acord nici "pasii cu barba albastra si cristal" pe linga faptul ca nu-mi spune nimic prea epateaza.
multumesc pentru trecerea ta si impresii. tot poemul a pornit de la titlul acesta, dar simt ca poate nu am exprimat in totalitate
ceea ce el mi-a inspirat. am sa ma mai gandesc. ma bucur ca ti-a placut :)
Da, a fost o seară tare plăcută și mă bucur foarte mult că am reușit să stabilim conexiunea online, live. A fost o provocare contratimp, contraiarnă, contraresurse, dar a ieșit. Așa, amator cum s-a întâmplat, dar ce bine că s-a întâmplat. Pe anul viitor mai învățăm. :)
Voi posta cât de curând apuc niște poze cu oameni, poezie și haosul tehnic. :D Vă mulțumesc și eu, ție Virgil pentru îndrumare, la fel și Almei pentru perseverența ei în a organiza acest cenaclu an de an, lui Vlad și lui Cătălin (angajatul de la Casa Pogor) pentru ajutorul tehnic. Băieții cu folkul au fost superbi, iar Cosmin Vaman o surpriză extrem de plăcută, atât prin voce cât și prin umor.
Sunt curioasă cine va fi primul care postează o cronică. :)
Cristi, uite ca nu mai fac critica literara la poeziile tale ca sa nu patesc iar sa mi te adresezi cu cine stie ce alta nazbatie de apelativ :-) Deci... eu cred ca tu te incrancenezi prea mult in poemele acestea in forma clasica. Nu vreau sa ma intelegi gresit, dar in forma clasica este foarte greu sa mai scrii acum, iar cel putin in ceea ce ma priveste unul dintre putinii care imi mai spun ceva este dedal, pentru ca el este ingenuu si simplifica mult, reuseste sa ma surprinda, asta si poate pentru ca el este de fapt un sf-ist.. stie el daca ma citeste ce vreau sa spun. Revenind Cristi, acest stil si aceasta conceptie poetica nu mai este de actualitate si anume deloc, iar daca vrei sa insisti si (Doamne feri zic eu) sa persisti in ea, atunci pregateste-te de o moarte liteara lenta sau si mai rau, de o tortura mistuitoare. Intai trebuie sa te eliberezi de forma, apoi sa creezi si abia apoi sa te reintorci in forma fixa. In poezie moda retro nu se aplica pentru ca poezia nu e o toala. Iar noi, modernii anului de gratie 2008 suntem datori sa aratam ca putem si altceva decat sa mazgalim niste cuvinte pe care altii inaintea noastra mai talentati le-au pictat pe panze de trei pe patru metri. Poate ca ar merita sa incerci altceva, macar ca experiment, ceva in care sa vad si eu o exprimare libera, vorba baietilor de la parazitii. Caverna mea sluta, Doamne ce sluta e caverna asta de devine hazlie Cristi, tu pentru cine scrii? Cred ca poti si trebuie sa faci unele lucruri cu sufletul si mintea la locurile lor sau... restul e doar cooperativa munca in zadar alpinistule... Cu drag, Andu P.S. Nu stiu pe ce "alte site-uri" postezi tu si ce "pareri" aduni de pe acolo, vreau doar sa-ti spun ca la capitolul critica literara nu se aplica statistica deci e foarte greu sa tragi o concluzie din ce primesti pe ici si pe colo.
excesul de epitete din această poezie nu reușește să dilueze cu totul expresivitatea, reușești să desenezi cu tușe cam groase uneori(ex:"va imploda în gâfâitul tâmplelor") o versificație ușor încărcată; m-au apropiat și reținut titlul și finalul care echilibrează, da, finalul(mai precis, ultimele 2 versuri) este unul care deschide acest text, îi dă lumina necesară, părerea mea...
adriana, imi cer scuze. eu inca nu stiu cine se afla in spatele tuturor pseudonimelor. este normal sa reactionezi astfel fiindca esti moderator, am vazut acum, dar ai raspuns intr-o maniera de parca textul ti-ar apartine, acum sincer. iti admir dibacia si curajul in apara un text. imi cer scuze si ptr cuvintele tupeiste care ar fi in plus intr-un comentariu insotit de penita. imi pare rau, voi sti acum ca sancho panza esti tu, adriana. sorrz again.
poemu e fain pe alocuri si in general doar ok, da-l strică atmosfera asta de lectură între „viața spirituală” și „caleidoscop” dacă vă amintiți emisiunile. și prea afectată cea care citește
Madim am zis bine acolo cu "pricepe anapoda" si chiar tin sa intelegi corect... in rest am dat destule hinturi in comentariul meu de care poti tine cont, tot spilul e sa te prinzi de ele... oricum e doar o simpla parere si atat... tu stai bine... la mine pe text e 2-0 pentru comentatori :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
alma, incurajarile voastre ma determina sa perseverez, si, eventual, sa revin asupra incadrarii acestui experiment, cand voi definitiva si ultimul slide. astept sugestii in continuare si nu numai... inca o precizare: mi-am dorit de mult timp un tablou cu tema mitul pesterii. anul trecut, dorinta mea s-a concretizat intr-un mod neasteptat de bun, cand Ala, fosta eleva de-a mea, actuala studenta la arte, mi-a facut aceasta panza. multumesc inca odata, Ala!
pentru textul : rosario deAndu Moldovean, este nu numai o bascalie tipica de cartier (...) ci si o lipsa crasa de bun simt sa asociezi orice persoana care are domiciliul in Spania cu mediatizatul cules de capsuni. Nu este locul si nici cazul sa dai lectii de stil, jignind persoane astfel, doar pentru ca au scanteia de talent care altora le lipseste...
pentru textul : la marginea ochiului care visează deBianca, ce bine ai citit. A pornit ideea de la Maria și marea de Radu Tudoran, da. Pe linia unor amintiri. S-au creat însă alte legături și alte scene care revin în timpuri și locuri de-acum sau de mai departe. Tu ai văzut, mulțumesc. da, voi vedea ce fac cu acel vers. Vladimir, tu sigur ai desprins. Mintea ta este îndeajuns de înțeleaptă pentru a cunoaște trepte și trepte. Aici e simplu: un dans al formelor ce se poate întervedea în timpuri și locuri diferite, fragmentări de trăiri și imagini, care ne rămân indiferent în ce arpegii și culori ne desfășurăm la un moment dat. Este doar un punct de metamorfoză, în care cel ce se transformă în cel plecat își caută urmele printre amprente. Se "încolăcește" o vreme spre a se regăsi, ca "a doua zi", indiferent că asta poate însemna "mereu" altă zi, să revină în altă formă. Fără a se pierde pe sine. E un dialog între polarele ce se întrepătrund și ce nu pot fi desprinse. Desigur, idee banală, de când lumea. Dar așa va fi cât va fi lumea aceasta. Și, iartă-mă, dar prea mult am explicat un poem destul de limpede. Nu mai revin cu alte explicații. Uneori aș dori să îl apreciezi pe celălalt cu adevărata lui existență. P.S. - eu am spus limpede că nu am vizitat site-uirle de tarot despre care ai scris tu mai sus, ci că mă amuză ce paralele faci tu între mine și ele. dar aici, fiecare cu asocierile sale libere. și cultura e vastă. rămâi în poezie, eu pentru poezie și spirit te admir.
pentru textul : secret revelation deși, btw, nu mă interesează să fim prieteni. asta dacă hint-urile mele nu au fost suficiente la val david.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit denici nu te mai întred la care formulări ai reţineri
acum, recitind, cred că am ghicit...
şi îţi dau dreptate. în fine, o să văd ce este de făcut. dar nu acum. să se mai răcorească un pic.
pentru textul : o foaie de hârtie și-un pahar depoate că iarna nici nu există și e doar un sentiment. iarnă blândă îți doresc,Ottilia și Sărbători minunate!
pentru textul : iarna întârzie la un film dearanca, intr-adevar, sunt un smerit. doar aparent as fi un infante perpetuu, ironic, si plin de umor. in forul meu interior, impart aceleasi suferinte umane. sper sa nu fiu egoist, aratandu-le. oricum sunt, daca le pastrez numai pt mine... dilematic, prefer aventura. multumesc pentru penita si aprecieri. poetul dorin cozan te saruta
pentru textul : scrisoare de adio deEscher e preferatul meu. xilogravurile si litografiile lui au fost si sint superbe.
pentru textul : Piatră cu piatră țara caldă dedaca nu te superi, voi rezuma critica mea la ac text astfel: "prea multa suferinta". si intr un limbaj mult uzitat, cu imagini de asemeni erodate semantic. titlul, da, parea sa promita...
pentru textul : ...pre moarte călcând deexcelent! bate un vânt cald dinspre California... :)
pentru textul : Noi restructurări pe Hermeneia - gazeta Hermeneia deAglomerat de preţiozităţi filosofice. Textul nu respiră.
pentru textul : Geometrie existenţială deAranca, scuze, nu mi-am dat seama ca este o poezie si inca dintr-un volum tocmai din 2002. Eu (poate si ceilalti comentatori) am crezut ca e o ghicitoare vizuala. Bobadil.
pentru textul : cine-mi va deschide deinceputul nu mi se parea promitator. chiar ma gandeam sa ti sugerez sa renunti la el. insa citind, textul s a impus de la sine. frumos, uman. ps:sper ca asta nu e prima penita pe care o las in pagina ta:D
pentru textul : simetrii deIn opinia mea, cred ca poemul incepe de-abia de la eprubeta. Prima parte e mult prea incarcata desi are imagini puternice, insa e prea sufocanta. Apoi, nu sunt de acord nici "pasii cu barba albastra si cristal" pe linga faptul ca nu-mi spune nimic prea epateaza.
pentru textul : crazy party deam citit pana la /nu ne vom mai întoarce înapoi/ pentru ca un asemenea pleonasm, nu are ce cauta in poezie. seara buna
pentru textul : împărțire la zero demultumesc pentru trecerea ta si impresii. tot poemul a pornit de la titlul acesta, dar simt ca poate nu am exprimat in totalitate
pentru textul : the devil and the angel inside deceea ce el mi-a inspirat. am sa ma mai gandesc. ma bucur ca ti-a placut :)
Katya, mulțumesc pentru cuvintele tale! Felicitări pentru volum! Te așteptăm cu drag la cenaclu!
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a deDa, a fost o seară tare plăcută și mă bucur foarte mult că am reușit să stabilim conexiunea online, live. A fost o provocare contratimp, contraiarnă, contraresurse, dar a ieșit. Așa, amator cum s-a întâmplat, dar ce bine că s-a întâmplat. Pe anul viitor mai învățăm. :)
Voi posta cât de curând apuc niște poze cu oameni, poezie și haosul tehnic. :D Vă mulțumesc și eu, ție Virgil pentru îndrumare, la fel și Almei pentru perseverența ei în a organiza acest cenaclu an de an, lui Vlad și lui Cătălin (angajatul de la Casa Pogor) pentru ajutorul tehnic. Băieții cu folkul au fost superbi, iar Cosmin Vaman o surpriză extrem de plăcută, atât prin voce cât și prin umor.
Sunt curioasă cine va fi primul care postează o cronică. :)
pentru textul : Virtualia XII - Cenaclu Live pe Hermeneia.com dece fain e primul vers!
pentru textul : Defrişare demultzam Gorune, mergem mai departe
pentru textul : 13 – 14 iunie. Piaţa Universităţii. Remember. Pagini de jurnal - Reloaded deCristi, uite ca nu mai fac critica literara la poeziile tale ca sa nu patesc iar sa mi te adresezi cu cine stie ce alta nazbatie de apelativ :-) Deci... eu cred ca tu te incrancenezi prea mult in poemele acestea in forma clasica. Nu vreau sa ma intelegi gresit, dar in forma clasica este foarte greu sa mai scrii acum, iar cel putin in ceea ce ma priveste unul dintre putinii care imi mai spun ceva este dedal, pentru ca el este ingenuu si simplifica mult, reuseste sa ma surprinda, asta si poate pentru ca el este de fapt un sf-ist.. stie el daca ma citeste ce vreau sa spun. Revenind Cristi, acest stil si aceasta conceptie poetica nu mai este de actualitate si anume deloc, iar daca vrei sa insisti si (Doamne feri zic eu) sa persisti in ea, atunci pregateste-te de o moarte liteara lenta sau si mai rau, de o tortura mistuitoare. Intai trebuie sa te eliberezi de forma, apoi sa creezi si abia apoi sa te reintorci in forma fixa. In poezie moda retro nu se aplica pentru ca poezia nu e o toala. Iar noi, modernii anului de gratie 2008 suntem datori sa aratam ca putem si altceva decat sa mazgalim niste cuvinte pe care altii inaintea noastra mai talentati le-au pictat pe panze de trei pe patru metri. Poate ca ar merita sa incerci altceva, macar ca experiment, ceva in care sa vad si eu o exprimare libera, vorba baietilor de la parazitii. Caverna mea sluta, Doamne ce sluta e caverna asta de devine hazlie Cristi, tu pentru cine scrii? Cred ca poti si trebuie sa faci unele lucruri cu sufletul si mintea la locurile lor sau... restul e doar cooperativa munca in zadar alpinistule... Cu drag, Andu P.S. Nu stiu pe ce "alte site-uri" postezi tu si ce "pareri" aduni de pe acolo, vreau doar sa-ti spun ca la capitolul critica literara nu se aplica statistica deci e foarte greu sa tragi o concluzie din ce primesti pe ici si pe colo.
pentru textul : Mă piere povară dehabar n-am ia de la Virgil
pentru textul : patul în formă de gondolă deexcesul de epitete din această poezie nu reușește să dilueze cu totul expresivitatea, reușești să desenezi cu tușe cam groase uneori(ex:"va imploda în gâfâitul tâmplelor") o versificație ușor încărcată; m-au apropiat și reținut titlul și finalul care echilibrează, da, finalul(mai precis, ultimele 2 versuri) este unul care deschide acest text, îi dă lumina necesară, părerea mea...
pentru textul : crăciun fără nume deadriana, imi cer scuze. eu inca nu stiu cine se afla in spatele tuturor pseudonimelor. este normal sa reactionezi astfel fiindca esti moderator, am vazut acum, dar ai raspuns intr-o maniera de parca textul ti-ar apartine, acum sincer. iti admir dibacia si curajul in apara un text. imi cer scuze si ptr cuvintele tupeiste care ar fi in plus intr-un comentariu insotit de penita. imi pare rau, voi sti acum ca sancho panza esti tu, adriana. sorrz again.
pentru textul : cîntec pentru ploaie deO adevărată tanka.
how beautiful we are
and so serene
locked in [our] loneliness[es]
[with the] heart[s]
left out
Interesant ce efect semantic are faptul că substantivul 'singurătăți' este la plural și 'inima' la singular.
pentru textul : priveşte-ne demi se pare atât de interesant ca ideea să crească din pământ, din iarbă verde, din orice!
şi apropo, omul tău pare a fi el însuşi un simbol!
mai trec pe aici.
pentru textul : cînd creştea din ţărînă ideea depoemu e fain pe alocuri si in general doar ok, da-l strică atmosfera asta de lectură între „viața spirituală” și „caleidoscop” dacă vă amintiți emisiunile. și prea afectată cea care citește
pentru textul : vintage collection -audio defelicitări Marina! este un articol impecabil ce onorează hermeneia. este și o lectură plăcută. cu gânduri bune, paul
pentru textul : Isidore Isou, pour en finir avec la conspiration du silence/Collection François Poyet deCosma, nu poti inlocui cu linie de dialog hieroglifele acelea? sunt obositoare intrucatva.
pentru textul : Lopata deMadim am zis bine acolo cu "pricepe anapoda" si chiar tin sa intelegi corect... in rest am dat destule hinturi in comentariul meu de care poti tine cont, tot spilul e sa te prinzi de ele... oricum e doar o simpla parere si atat... tu stai bine... la mine pe text e 2-0 pentru comentatori :)
pentru textul : Într-o gară de sticlă dePagini