eu zic sa nu dramatizăm. cred că ești într-un proces și asta este bine. s-a spus chiar uneori că procesul e mai important (sau mai valoros) decît produsul. și în parte sînt înclinat să o cred. atîta timp cît ești onestă cu tine însăți cînd scrii și ești receptivă (nu neaparat docilă) la critică, cred că este bine.
Nu m-am gandit ca repetitia ar fi involuntara, evident, tu ai scris textul. Ceea ce vroiam sa zic este ca atunci cand faci o repetitie ampla in raport cu cinci versuri, ideea repetata trebuie sa fie foarte bine sustinuta, foarte profunda... Ideea ta este uzitata. Din motivul asta as fi recurs la altceva. Oricum, imi sustin ideea ca acest text este peste celelaltae ale tale, dar tot imi doresc sa vad mai mult din partea ta. Ialin
Onorat de trecerea ta peste (prin) acest text. Cu siguranţă o să mai dau cu "grebla" prin el...când voi putea reintra în atmosfera lui. Mulţumesc, Paule
gorune, chestia asta cu zen-ul e ofilita cat o mai stropesti? maine facem un feng-shui? luam si pe potra? si pe altii? facem club? imi amintesti de amintiri din copilarie eegalemcepatrat dupa joule si marie cur iiiii pe alfa centauri si pe gaura neagra din galaxia langa care dormin pe meteoritul care ne va pali peste zece ani nu lumina pe modificarile centurii de asteroizi. teleenciclopedia barbolo-scientologia phleoshk Japonia zici? ma faci sa rad zau, pentru asta chiar iti multmesc
"saloane şi mâneci întoarse,
delir – ghioceii vocali,
prin munţi, printre gările arse,
vagoane cu morţi joviali,"
Strofa aceasta, în mod deosebit, Adrian!
Titlul trebuie schimbat, da.
poem în alb. love song for eternity. scris între un x și un "o", pe colț de inimă îndoit. Limpede așternere, în versuri filiforme, construcție fluidă, expresie ce lasă în transparent reverberant cuvântul, metafore sferice, în linie poetică de un feminin esențializat. Admirabilă a treia strofă, prin reflectare fără prețiozitate mistică, într-o apă a credinței, cea care atinge destinul în punctul nașterilor. "sub stern îmi crește un fel de lumină. el face proiecții în ventriculii mei de iarnă. împrăștii cuvintele ca pâinea din mâna fiului meu pentru păsările din piața unirii. indivizibil plecasem deja în solstițiu" Fire de praf cenușiu în versurile: "apoi suntem brusc mari" (aș înlocui brusc cu altceva: instantaneu, dintr-odată, deodată etc.), "ce faci tu femeie" parcă vine din altă parte, aș fi rostit altfel; iar "epitaf", știi, în toate sensurile, e mai bun un "epilog". Frumos și fără margini de iluzie poetică. Poesis. Dalb Crăciun, ție. Ela
remarc cu placere versuri ca: "…în buzunarele întâmplării am început să ne uităm unul pe celălat", "mai mult decât mirosul pereților", "stinge lumina tablourile ne pot sorbi în prima clipă de neatenție", "prădători de întuneric ne pândesc metamorfozele ca niste șopârle" amestecate cu tipare intalnite ca idee si in alte citiri ca: "dimineața se prelinge dezlânată", "apusuri se prăbușesc deasupra noastră", patul lui Procust... este de apreciat insitența in căutarea origialității în exprimare și fermecătoarea ta știință în împletirea cuvintelor așa cum o faci în ultimile trei versuri ale acestui poem. cu sincera prietenie, mircea.
Da, este adevărat, au fost puţine alte excepţii, dar m-am luat şi eu după alţii. În afară de a.a.a. (nici el totdeauna) nu sunt alţii care să fi comentat mai sistematic sau vizibil mai mult decât mine. Atunci cred că înţelegi că mi-a fost jenă, fiindcă eu mereu am fost timidă şi am aşteptat ca alţii să pună şi ei comentarii altora sau mie pentru a pune şi eu. De exemplu am urmat exemplul Ottiliei sau Iuliei Elize, ceea ce poate fi verificat.
și cum mă căscam io la poem în seara asta am zis că tre să tai toată ultima strofă. sorry pentru niscaiva perturbări în media library-ul tău Oana și mulțam de semn. mâine e o altă zi, să vedem ce ne aduce:)!
Aranca, ciudat, aceeasi senzatia am avut si eu... ca nu apare intre idei conexiunea, mi-am pus lentile maritoare... si am restrans putin imaginea, mai multe nu pot face deocamdata. multumesc de pareri! Sarbatori fericite tie si celor dragi!
e foarte bună observația ta, Mariana! am să las să mai treacă însă "un pic":) de vreme, pentru ca apoi să revin mai distanțat de text (acum îmi pare că acea sintagmă dă o notă de alint poemului). atunci să vezi masacru. glumesc! mulțumesc frumos! vezi că se poate?:)
Am văzut fel de fel de fotografii retușate de diverși amatori, însă aici pot remarca profesionalismul, pasiunea și delicatețea față de tot ce înseamnă ființa umană. Remarc faptul că lumina ochilor, urma surâsului și chiar ridurile care întregesc fizionomia și o fac unică sunt neschimbate. Felicitări, Vlad! Și „La mulți ani!.. cu un pic de întârziere :)
Poezia îmi pare oarecum prea încarcată, și cred că aceasta se întâmplă pentru că ai vrut să prinzi în prea puțin prea mult. Sentiment de aglomerare, cred că i-ar prinde bine un "periaj" textului.
oh, no, nu trebuie sa trec pe la ocolul silvic, mi-a facut cineva rost de o padure interioara. cand mi se face de, hop, inauntru si pixul incepe sa scrie. de-acolo incolo eu, de fericire, nici nu mai exist:) multam de citire!
îmi cer scuze pentru întârzierea răspunsului meu! Ioana, Carmen, Raul, Cristina, vă mulțumesc mult pentru lectură, sfaturi și aprecieri. de opinia voastră sigur voi ține cont când voi reveni peste poem. cu prietenie și gânduri bune dorindu-vă o seară frumoasă...
un poem scris in intimitatea camerei, aceea in care masa troneaza in mijloc, acoperita cand de panzeturi cand de fete de masa împletite de mână, născătoare de amintiri copilărești, adolescentine, cotidiene... un martor, un prieten tacut și neînsuflețit este aici masa. masa aceea nefolosită, ștearsă de praf, în mijlocul căreia tronează un bibleou împietrit în locul unei vii vaze de flori. această masă ți-a dăruit ideea unui decor interbelic?
Mulţumesc dle Nicodem, pentru aplecarea cu înţelegerea justă asupra poemului meu, pentru aprecierea şi sugestiile făcute. Mă bucur să constat ca sunt şi destui oameni de bună credinţă pe acest site.
Vă doresc tuturor mult noroc!
nu e treaba mea, ia-o cum vrei... e poem in proza ... introdu-l la proza, pt ca poezia e o familie generoasa... are palariecu boruri largi, ciocate albe și un ford albastru... pe cand prozei abia îi alegem pășunile ...
Alina, cred ca ambele forme de plural sunt acceptate. da, mi-am propus sa regandesc ultimul paragraf, problema e ca azi n-am "gandit" nimic din textul acesta.
I.V., nu intentionam sa intristez pe nimeni, incercam doar sa ma scutur de tristetile mele. :)
pentru detalii si timpul acordat, dar chiar nu sunt de acord. In ceea ce priveste ritmul poate ca e loc de mai bine, dar rimele alea chiar nu sunt fortate, cuvintele se "aduna" unul langa altul intr-o frazare fireasca, sensul exista si nu e inconjurat de banalitate. In fine, este opinia dumneavoastra si o respect.
si eu regret această plecare intempestivă a domnului rorty. m-a lăsat agățat de un fir de apă de ploaie... dar, cu grâul e lăsată să crească și neghina.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
domnule manolescu,
eu va astept cu drag
pentru textul : epitaful unei zile deeu zic sa nu dramatizăm. cred că ești într-un proces și asta este bine. s-a spus chiar uneori că procesul e mai important (sau mai valoros) decît produsul. și în parte sînt înclinat să o cred. atîta timp cît ești onestă cu tine însăți cînd scrii și ești receptivă (nu neaparat docilă) la critică, cred că este bine.
pentru textul : Intro deNu m-am gandit ca repetitia ar fi involuntara, evident, tu ai scris textul. Ceea ce vroiam sa zic este ca atunci cand faci o repetitie ampla in raport cu cinci versuri, ideea repetata trebuie sa fie foarte bine sustinuta, foarte profunda... Ideea ta este uzitata. Din motivul asta as fi recurs la altceva. Oricum, imi sustin ideea ca acest text este peste celelaltae ale tale, dar tot imi doresc sa vad mai mult din partea ta. Ialin
pentru textul : Introspecție deOnorat de trecerea ta peste (prin) acest text. Cu siguranţă o să mai dau cu "grebla" prin el...când voi putea reintra în atmosfera lui. Mulţumesc, Paule
pentru textul : Fată rătăcind prin pădurea de salcâmi deÎmi place foarte mult varianta finală, interesant este că lași cumva cititorului tendința să continue gândul tău. Frumos realizat acum.
pentru textul : via sepia degorune, chestia asta cu zen-ul e ofilita cat o mai stropesti? maine facem un feng-shui? luam si pe potra? si pe altii? facem club? imi amintesti de amintiri din copilarie eegalemcepatrat dupa joule si marie cur iiiii pe alfa centauri si pe gaura neagra din galaxia langa care dormin pe meteoritul care ne va pali peste zece ani nu lumina pe modificarile centurii de asteroizi. teleenciclopedia barbolo-scientologia phleoshk Japonia zici? ma faci sa rad zau, pentru asta chiar iti multmesc
pentru textul : Morala? Teoria ca teoria, practica ne mănâncă de"saloane şi mâneci întoarse,
pentru textul : Îndobivărare dedelir – ghioceii vocali,
prin munţi, printre gările arse,
vagoane cu morţi joviali,"
Strofa aceasta, în mod deosebit, Adrian!
Titlul trebuie schimbat, da.
Stai linistita Cristina, nu ma descurajez eu asa de repede. Apreciez in schimb o parere sincera si o sugestie buna.
pentru textul : Between the bars depoem în alb. love song for eternity. scris între un x și un "o", pe colț de inimă îndoit. Limpede așternere, în versuri filiforme, construcție fluidă, expresie ce lasă în transparent reverberant cuvântul, metafore sferice, în linie poetică de un feminin esențializat. Admirabilă a treia strofă, prin reflectare fără prețiozitate mistică, într-o apă a credinței, cea care atinge destinul în punctul nașterilor. "sub stern îmi crește un fel de lumină. el face proiecții în ventriculii mei de iarnă. împrăștii cuvintele ca pâinea din mâna fiului meu pentru păsările din piața unirii. indivizibil plecasem deja în solstițiu" Fire de praf cenușiu în versurile: "apoi suntem brusc mari" (aș înlocui brusc cu altceva: instantaneu, dintr-odată, deodată etc.), "ce faci tu femeie" parcă vine din altă parte, aș fi rostit altfel; iar "epitaf", știi, în toate sensurile, e mai bun un "epilog". Frumos și fără margini de iluzie poetică. Poesis. Dalb Crăciun, ție. Ela
pentru textul : a love song for bobby long deremarc cu placere versuri ca: "…în buzunarele întâmplării am început să ne uităm unul pe celălat", "mai mult decât mirosul pereților", "stinge lumina tablourile ne pot sorbi în prima clipă de neatenție", "prădători de întuneric ne pândesc metamorfozele ca niste șopârle" amestecate cu tipare intalnite ca idee si in alte citiri ca: "dimineața se prelinge dezlânată", "apusuri se prăbușesc deasupra noastră", patul lui Procust... este de apreciat insitența in căutarea origialității în exprimare și fermecătoarea ta știință în împletirea cuvintelor așa cum o faci în ultimile trei versuri ale acestui poem. cu sincera prietenie, mircea.
pentru textul : Poem cu titlu pierdut deDa, este adevărat, au fost puţine alte excepţii, dar m-am luat şi eu după alţii. În afară de a.a.a. (nici el totdeauna) nu sunt alţii care să fi comentat mai sistematic sau vizibil mai mult decât mine. Atunci cred că înţelegi că mi-a fost jenă, fiindcă eu mereu am fost timidă şi am aşteptat ca alţii să pună şi ei comentarii altora sau mie pentru a pune şi eu. De exemplu am urmat exemplul Ottiliei sau Iuliei Elize, ceea ce poate fi verificat.
pentru textul : cerşind milă păduchilor deși cum mă căscam io la poem în seara asta am zis că tre să tai toată ultima strofă. sorry pentru niscaiva perturbări în media library-ul tău Oana și mulțam de semn. mâine e o altă zi, să vedem ce ne aduce:)!
pentru textul : lângă martie era un lac deAranca, ciudat, aceeasi senzatia am avut si eu... ca nu apare intre idei conexiunea, mi-am pus lentile maritoare... si am restrans putin imaginea, mai multe nu pot face deocamdata. multumesc de pareri! Sarbatori fericite tie si celor dragi!
pentru textul : cel mai frumos idol nu există dee foarte bună observația ta, Mariana! am să las să mai treacă însă "un pic":) de vreme, pentru ca apoi să revin mai distanțat de text (acum îmi pare că acea sintagmă dă o notă de alint poemului). atunci să vezi masacru. glumesc! mulțumesc frumos! vezi că se poate?:)
pentru textul : întoarcerea la praga deAm văzut fel de fel de fotografii retușate de diverși amatori, însă aici pot remarca profesionalismul, pasiunea și delicatețea față de tot ce înseamnă ființa umană. Remarc faptul că lumina ochilor, urma surâsului și chiar ridurile care întregesc fizionomia și o fac unică sunt neschimbate. Felicitări, Vlad! Și „La mulți ani!.. cu un pic de întârziere :)
pentru textul : retuş fotografie deAndu, asa sunt barbatii, cum ii ameninti ca ii parasesti, cum isi dau seama ce dragoste mare au ratat :)).
pentru textul : două mâini dePoezia îmi pare oarecum prea încarcată, și cred că aceasta se întâmplă pentru că ai vrut să prinzi în prea puțin prea mult. Sentiment de aglomerare, cred că i-ar prinde bine un "periaj" textului.
pentru textul : nu ne mărturiseam niciodată deoh, no, nu trebuie sa trec pe la ocolul silvic, mi-a facut cineva rost de o padure interioara. cand mi se face de, hop, inauntru si pixul incepe sa scrie. de-acolo incolo eu, de fericire, nici nu mai exist:) multam de citire!
pentru textul : din jurnalul unui iepure alb dece poem sensibil, in cuvinte simple, usoara revolta resimtita si o resemnare calma, trista si frumoasa...
si mi-a placut mult forma asta 'soarele asfinte'!
pentru textul : părea că ninge deîmi cer scuze pentru întârzierea răspunsului meu! Ioana, Carmen, Raul, Cristina, vă mulțumesc mult pentru lectură, sfaturi și aprecieri. de opinia voastră sigur voi ține cont când voi reveni peste poem. cu prietenie și gânduri bune dorindu-vă o seară frumoasă...
pentru textul : everyday things deun poem scris in intimitatea camerei, aceea in care masa troneaza in mijloc, acoperita cand de panzeturi cand de fete de masa împletite de mână, născătoare de amintiri copilărești, adolescentine, cotidiene... un martor, un prieten tacut și neînsuflețit este aici masa. masa aceea nefolosită, ștearsă de praf, în mijlocul căreia tronează un bibleou împietrit în locul unei vii vaze de flori. această masă ți-a dăruit ideea unui decor interbelic?
pentru textul : Timpul își frângea mâinile a neliniște într-un decor interbelic descuze: a se citi - comunicarea asumată.
pentru textul : ziua cu ochii deschiși deMulţumesc dle Nicodem, pentru aplecarea cu înţelegerea justă asupra poemului meu, pentru aprecierea şi sugestiile făcute. Mă bucur să constat ca sunt şi destui oameni de bună credinţă pe acest site.
pentru textul : Amurg cu Ludmila deVă doresc tuturor mult noroc!
Felicitări, Adriana Lisandru! Şi mult succes astăzi!
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" deSe cunoaște experiența ta Mihaela e mult mai bine așa am făcut modificarea și chiar mă bucură trecere ta o zi frumoasă și te mai aștept.
pentru textul : Nimic nou pe frontul toamnei denu e treaba mea, ia-o cum vrei... e poem in proza ... introdu-l la proza, pt ca poezia e o familie generoasa... are palariecu boruri largi, ciocate albe și un ford albastru... pe cand prozei abia îi alegem pășunile ...
pentru textul : pescarii din nashville deeXceptând
pentru textul : Dragostea cu miros de ingeri... deAlina, cred ca ambele forme de plural sunt acceptate. da, mi-am propus sa regandesc ultimul paragraf, problema e ca azi n-am "gandit" nimic din textul acesta.
I.V., nu intentionam sa intristez pe nimeni, incercam doar sa ma scutur de tristetile mele. :)
multumesc pentru feed-back.
pentru textul : duminica nu ploua niciodată depentru detalii si timpul acordat, dar chiar nu sunt de acord. In ceea ce priveste ritmul poate ca e loc de mai bine, dar rimele alea chiar nu sunt fortate, cuvintele se "aduna" unul langa altul intr-o frazare fireasca, sensul exista si nu e inconjurat de banalitate. In fine, este opinia dumneavoastra si o respect.
pentru textul : viaţa desi eu regret această plecare intempestivă a domnului rorty. m-a lăsat agățat de un fir de apă de ploaie... dar, cu grâul e lăsată să crească și neghina.
pentru textul : (1) Discuție (virtuală) cu Richard Rorty despre declinul adevărului redemptiv dePagini