ok, îmi dau seama că explicațiile mele nu folosesc la nimic. se pare că tu știi deja și cum trebuia să scriu ceva și cum nu trebuia să scriu. de obicei cînd ți se dau lecții nu prea mai rămîne loc de discuții. asta îmi confirmă și mai mult percepția cu privire la refractaritatea față de o percepție care îți este străină.
expresia „izolaționism moldovenesc” nu este nici mai mult și nici mai puțin „murdară” ca expresiile „naționalism austriac”, „izolaționism nipon” sau „machismo mexican”. și nu este comparabilă cu o ofensă rasistă. cel puțin în accepțiunea mea. la fel pot vorbi despre „ambivalența ardelenească” sau „lăudăroșenia oltenească”. este adevărat că sînt generalizări și ca orice generalizare rămîn aprecieri relative.
și încă ceva: nu înțeleg de unde și pînă unde ai ajuns tu la concluzia că eu am intenționat să scriu CA asiaticii (whatever that means...).
Sappfire, nu zici tu rau. Voi scoate una din referiri. Probabil prima. E o sugestie buna. Cat despre titlul, mie imi place, desi m-am gandit si eu ca poate ar fi fost mai bine sa fie in romaneste. Momentan nu am nici o idee stralucita, daca tu ai, sunt deschisa la propuneri.
Andreea Iancu: simpatic text, zici...:) ( si eu, care credeam ca nu-mi scosesem catelusul la plimbare pe Hermenia! ) ca sa folosessc acest simpatic adjectiv, iti raspund: simpatic si comentariul tau, dar irelevant; exemplifica si dezvolta ideea, sa aflu si eu de ce e simpatic si de ce e cliseistic.
desi nici asa nu se salveaza. altfel nu vad cum puteau iesi unele dintre alaturarile de cuvinte si chiar de imagini de mai sus. mi-o placut "apropierea ta este mai tolerabilă"
Începi cu Liniştea lui Blaga şi termini cu Trecut-au anii ... lui Eminescu. "Mă-ncui" nu e bun deloc pentru finalul unui text. Textul, însă, merită citit, deşi seamănă a Blaga, chiar şi ca ritm interior. Dar e de remarcat strofa:
Aştept să treacă timpul
mai repede, dar,
pe un asemenea frig,
orele cad în palmele mele asemeni
păsărilor împuşcate
la picioarele unui vânător
OK Lucian, uite cum am citit eu: - "Pe ziduri port alb-negru fotografii cu bărbați" - acești bărbați "Cu mustață care mă privesc fix, ca pe mort." - acești bărbați "Se uită parcă în oglinda unei fântâni" - acești bărbați "Și își bea din ochii cu care privesc." Ai înțeles partea agramată?
1. Comentariile va apartin. Eu nu am facut nimic altceva decat, la dorinta autotului, sa fac publica aceasta scrisoare sosita pe adresa cutiei mele postale.
2. Ulterior am observat ca scrisoarea a aparut si pe Agonia la http://agonia.ro/index.php/press/14016311/Scrisoare_deschis%C4%83
Da, textul (ca toate textele mele) e perfectibil. Mă voi gândi la o versiune îmbunătățită în toate limile. Mulțumesc. Însă în dialectul huțul fprimul vers spune " E foarte frig". Doar că în română suna mult mai banal, și l-am schimbat. Transpunerea în română, cuvânt, cu cuvânt a haikului este: E foarte frig Părări dorm în copaci Totul e alb Fiecare din cele trei versuri, sună, de fapt, banal. Și totuși, mie combinația mi s-a părut interesantă. Cum am spus, mă voi gândi la îmbunătățiri.
Da, trebuia ca tăcerea mea să fie mai lungă. Am simțit îngrijorarea Ioanei din întrebare, grija pentru excelență în acest „In memoriam”, și i-am vorbit în șoaptă, la ureche... (îmi prezint scuzele, Ioana).
E bine că ai mai adăugat poemele lui Carmen... un gest nobil, plin de considerație în memoria ei. Demnitatea și noblețea rostirilor postate au toată aprecierea mea.
Spun și eu ca tine: Dumnezeu să o odihnească!
Condoleanțe tuturor celor care i-au fost aproape!
Și ca un alin pentru cei ce o iubesc, câteva versuri, ca din partea ei:
Dacă vei cunoaşte misterul
Nemărginit al cerului
unde trăiesc acum ,
cu orizonturi fără de sfârşit
cu lumina care cuprinde
şi pătrunde-orice lucru,
nu ai mai plânge, dacă mă iubeşti!
De-acum sunt învăluit(ă)
de farmecul lui D-zeu
în nesfârşita lui frumuseţe.
Cele de odinioră
sunt atât de mici în comparaţie
cu toate acestea!
Mi-a rămas dragostea ,
faţă de tine,
o tandreţe atât de mare
pe care tu nici nu ţi-o poţi imagina.
Trăiesc o bucurie curată
În necazurile vieții
gândeşte-te la acest lăcaş
unde vom fi împreună într-o zi,
dincolo de moarte,
săturaţi de apele izvorului nesecat
al bucuriei şi al iubirii nesfârşite.
Nu plânge,
dacă mă iubeşti cu adevărat!
(Sf. Augustin)
E foarte fain ultimul fragment, așa, cum l-ai spus. Nu prea am încredere în strofele care încep cu reflexive, îmi par prea old school. (Nu am nimic cu old school, dar nu am găsit o exprimare potrivită în momentul ăsta, dar cred că înțelegi la ce mă refer).
Raluca, 1. nu ai avut niciun comentariu pe text. 2. referirea la comparaţie era, de fapt, un semiatac la Ştefan. 3. te bag în aceeaşi oală pentru ca absolut totul s-a derulat de la comentariul tău, nu de la textul meu. 4. dacă tot vorbim de respect, nu-mi mai amestecaţi textele în conflictele voastre. 5. să ne oprim aici.
La prima citire, a fost parerea mea. La a doua citire e valabila alegerea ta. Uf, barbatii!! Steinbeck le-a dat un bobarnac si au cazut de pe raft, ele cele doua carti, tocmai ele. Multumesc, ca ne scrii! o cititoare oarecare, Vio
In orice cercetare se strecoara inadvertente sau greseli regretabile. Care se pot corecta cu gratie, sau cu diplomatie de culise, care dupa cum se vede lipseste aici cu desavarsire. Cer scuze artistului Perahim si un gand pios familiei sale.
Textul e reusit, are nerv si cand citesti simti si vezi in acelasi timp. Titlul insa e complet ratat. Pentru explicatii va rugam nu sunati, iesim noi din cand in cand. Andu
Acest text merit încadrat la poezie. Este poezie. Discursul personal este îndeajuns de bine metaforizat și sublimat pentru a nu ieși din poetic. Compoziția este reușită. Imaginile se leagă, în desfășurare, ca într-un film alb-negru, pe o aparat vechi, de pe vremea când erai acea copilă. Nu văd mai nimic de schimbat sau eliminat. Dacă și tu dorești, înscrie la poezie. remarc îndeosebi: "o armată de melci s-a strâns în vechiul loc și-i calc din greșeală atunci se aude ca un scârțâit de coșciug îmi vine să sufăr să sufăr pentru morții altora pentru că nu toți plâng și nu toți plâng ca mine îi adun laolaltă apoi fac din ei un melc uriaș" se pare că știi ce este melcul risipitor. e îndeajuns de bătrână copila din poezia ta, de parcă ar fi trăit deja viațamoartea celorlalți din jurul ei, și a celorlalți din ceilalți.
Întrebarea mea a ascuns o capcană. Analizând textul în "limba spargă" și comparându-l cu "traducerea" în limba engleză, avem următoarea situație: Prima linie: "shi bin a plec" = "we all leave traces" (lăsăm cu toții urme). Ultima linie, sau ultimele două linii (pentru că "traducerea" în engleză are doar 10 rânduri pe cânt "originalul" are 11): la bin a plec = "on the death row" ("În șirul condamnaților la moarte"). Nu se poate ca același lucru să însemne două noțiuni atât de diferite. Pot face o analiză și mai detaliată a textului și demonstra că nu există o corespondență reală între textul de la început și versiunea în limba engleză. Acum mi-am amintit, există o limbă artificială, Toki Pona, care sună oarecum ca textul de mai sus. "Tatăl nostru" în Toki Pona sună așa: mama pi mi mute o, sina lon sewi kon. nimi sina li sewi. ma sina o kama. jan o pali e wile sina lon sewi kon en lon ma. o pana e moku pi tenpo suno ni tawa mi mute. o weka e pali ike mi. sama la mi weka e pali ike pi jan ante. o lawa ala e mi tawa ike. o lawa e mi tan ike. tenpo ali la ma en ken en pona li pi sina. Amen.
Îți dau intru totul dreptate, Andu. E important, desigur, cum sunt receptate textele noastre și de aceea scriem aici. Și, Dorine, să faci bine să nu taci, și să lași gura să-ți agrăiască. Dinozaurii au dispărut demult, așa că urechiușele tale vor scăpa nevătămate.
foarte frumos poemul asa cum este. si ma gandeam ce orizonturi carnoase s-ar deschide daca ultimele versuri ar fi
"e ca și cum moartea ar intra în pămînt de rușine
pentru că a venit după unu și
nu a mai gasit pe nimeni"
inlocuirea lipsei cu o lipsa si mai mare sau lipsa ca cel mai puternic semn al prezentei. un final paradoxal ofertant si deschis.
Iertata sa fii atunci, Luminita! (abia-mi stapanesc rasul). simpatic comentariul tau, chiar m-a binedispus. e un text ceva mai vechi, gasit din intamplare. multumesc de trecere.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ok, îmi dau seama că explicațiile mele nu folosesc la nimic. se pare că tu știi deja și cum trebuia să scriu ceva și cum nu trebuia să scriu. de obicei cînd ți se dau lecții nu prea mai rămîne loc de discuții. asta îmi confirmă și mai mult percepția cu privire la refractaritatea față de o percepție care îți este străină.
pentru textul : oolong tea deexpresia „izolaționism moldovenesc” nu este nici mai mult și nici mai puțin „murdară” ca expresiile „naționalism austriac”, „izolaționism nipon” sau „machismo mexican”. și nu este comparabilă cu o ofensă rasistă. cel puțin în accepțiunea mea. la fel pot vorbi despre „ambivalența ardelenească” sau „lăudăroșenia oltenească”. este adevărat că sînt generalizări și ca orice generalizare rămîn aprecieri relative.
și încă ceva: nu înțeleg de unde și pînă unde ai ajuns tu la concluzia că eu am intenționat să scriu CA asiaticii (whatever that means...).
Sappfire, nu zici tu rau. Voi scoate una din referiri. Probabil prima. E o sugestie buna. Cat despre titlul, mie imi place, desi m-am gandit si eu ca poate ar fi fost mai bine sa fie in romaneste. Momentan nu am nici o idee stralucita, daca tu ai, sunt deschisa la propuneri.
pentru textul : Anywhere but here demai jalnica decat textul ?
pentru textul : timpi deîți mulțumesc pentru întâmpinare și pentru sfat, o sa țin cont de ceea ce-mi spui, dar sunt încă la început :)
pentru textul : Roata timpului, existentei, eternului deAndreea Iancu: simpatic text, zici...:) ( si eu, care credeam ca nu-mi scosesem catelusul la plimbare pe Hermenia! ) ca sa folosessc acest simpatic adjectiv, iti raspund: simpatic si comentariul tau, dar irelevant; exemplifica si dezvolta ideea, sa aflu si eu de ce e simpatic si de ce e cliseistic.
pentru textul : Recapitulare dedesi nici asa nu se salveaza. altfel nu vad cum puteau iesi unele dintre alaturarile de cuvinte si chiar de imagini de mai sus. mi-o placut "apropierea ta este mai tolerabilă"
pentru textul : Încă nu mă vezi deBref, nu e decât o simplă detașare prin concept, disperare sau Cioran într-un solfegiu atipic al destinului... Merçi mon cher Paul!
pentru textul : toamna fără de îngeri deÎncepi cu Liniştea lui Blaga şi termini cu Trecut-au anii ... lui Eminescu. "Mă-ncui" nu e bun deloc pentru finalul unui text. Textul, însă, merită citit, deşi seamănă a Blaga, chiar şi ca ritm interior. Dar e de remarcat strofa:
Aştept să treacă timpul
pentru textul : Noapte albă. Ianuarie negru. demai repede, dar,
pe un asemenea frig,
orele cad în palmele mele asemeni
păsărilor împuşcate
la picioarele unui vânător
OK Lucian, uite cum am citit eu: - "Pe ziduri port alb-negru fotografii cu bărbați" - acești bărbați "Cu mustață care mă privesc fix, ca pe mort." - acești bărbați "Se uită parcă în oglinda unei fântâni" - acești bărbați "Și își bea din ochii cu care privesc." Ai înțeles partea agramată?
pentru textul : Rugă secundă de1. Comentariile va apartin. Eu nu am facut nimic altceva decat, la dorinta autotului, sa fac publica aceasta scrisoare sosita pe adresa cutiei mele postale.
pentru textul : Scrisoare deschisă a poetului Adrian Munteanu de2. Ulterior am observat ca scrisoarea a aparut si pe Agonia la http://agonia.ro/index.php/press/14016311/Scrisoare_deschis%C4%83
Da, textul (ca toate textele mele) e perfectibil. Mă voi gândi la o versiune îmbunătățită în toate limile. Mulțumesc. Însă în dialectul huțul fprimul vers spune " E foarte frig". Doar că în română suna mult mai banal, și l-am schimbat. Transpunerea în română, cuvânt, cu cuvânt a haikului este: E foarte frig Părări dorm în copaci Totul e alb Fiecare din cele trei versuri, sună, de fapt, banal. Și totuși, mie combinația mi s-a părut interesantă. Cum am spus, mă voi gândi la îmbunătățiri.
pentru textul : Moroz (Ger) deNu-mi place cum sună "vom dispare". Un poem a cărui tensiune subtilă ne smulge din cotidian, chiar dacă mai trebuie lucrat.
pentru textul : dana point I deDa, trebuia ca tăcerea mea să fie mai lungă. Am simțit îngrijorarea Ioanei din întrebare, grija pentru excelență în acest „In memoriam”, și i-am vorbit în șoaptă, la ureche... (îmi prezint scuzele, Ioana).
E bine că ai mai adăugat poemele lui Carmen... un gest nobil, plin de considerație în memoria ei. Demnitatea și noblețea rostirilor postate au toată aprecierea mea.
Spun și eu ca tine: Dumnezeu să o odihnească!
Condoleanțe tuturor celor care i-au fost aproape!
Și ca un alin pentru cei ce o iubesc, câteva versuri, ca din partea ei:
Dacă vei cunoaşte misterul
Nemărginit al cerului
unde trăiesc acum ,
cu orizonturi fără de sfârşit
cu lumina care cuprinde
şi pătrunde-orice lucru,
nu ai mai plânge, dacă mă iubeşti!
De-acum sunt învăluit(ă)
de farmecul lui D-zeu
în nesfârşita lui frumuseţe.
Cele de odinioră
sunt atât de mici în comparaţie
cu toate acestea!
Mi-a rămas dragostea ,
faţă de tine,
o tandreţe atât de mare
pe care tu nici nu ţi-o poţi imagina.
Trăiesc o bucurie curată
În necazurile vieții
gândeşte-te la acest lăcaş
unde vom fi împreună într-o zi,
dincolo de moarte,
săturaţi de apele izvorului nesecat
al bucuriei şi al iubirii nesfârşite.
Nu plânge,
pentru textul : Când nu-ți mai e frică devii veșnic dedacă mă iubeşti cu adevărat!
(Sf. Augustin)
un poem reflectind o transparenta discreta a starilor, a sunetelor in stare latenta, dincolo de inefabil. deosebit.
pentru textul : Ascultând uimirea căderii - שם,אני שומעת את פליאת התנועה deE foarte fain ultimul fragment, așa, cum l-ai spus. Nu prea am încredere în strofele care încep cu reflexive, îmi par prea old school. (Nu am nimic cu old school, dar nu am găsit o exprimare potrivită în momentul ăsta, dar cred că înțelegi la ce mă refer).
pentru textul : Ceva nou deRaluca, 1. nu ai avut niciun comentariu pe text. 2. referirea la comparaţie era, de fapt, un semiatac la Ştefan. 3. te bag în aceeaşi oală pentru ca absolut totul s-a derulat de la comentariul tău, nu de la textul meu. 4. dacă tot vorbim de respect, nu-mi mai amestecaţi textele în conflictele voastre. 5. să ne oprim aici.
pentru textul : Alb şi roşu deLa prima citire, a fost parerea mea. La a doua citire e valabila alegerea ta. Uf, barbatii!! Steinbeck le-a dat un bobarnac si au cazut de pe raft, ele cele doua carti, tocmai ele. Multumesc, ca ne scrii! o cititoare oarecare, Vio
pentru textul : scrisoare despre mâine deIn orice cercetare se strecoara inadvertente sau greseli regretabile. Care se pot corecta cu gratie, sau cu diplomatie de culise, care dupa cum se vede lipseste aici cu desavarsire. Cer scuze artistului Perahim si un gand pios familiei sale.
pentru textul : Jules Perahim de... mulțumesc pentru ce ți se pare, my dear Ioana. cât despre metatext, ohoho:)!
pentru textul : Dansează! demultumesc pentru delicatetea parerii tale, dar si pentru incurajari. ma voi mai gandi la ceea ce mi/ai spus, bobadil.
pentru textul : Stare de veghe deTextul e reusit, are nerv si cand citesti simti si vezi in acelasi timp. Titlul insa e complet ratat. Pentru explicatii va rugam nu sunati, iesim noi din cand in cand. Andu
pentru textul : eu nu sunt mesia deAcest text merit încadrat la poezie. Este poezie. Discursul personal este îndeajuns de bine metaforizat și sublimat pentru a nu ieși din poetic. Compoziția este reușită. Imaginile se leagă, în desfășurare, ca într-un film alb-negru, pe o aparat vechi, de pe vremea când erai acea copilă. Nu văd mai nimic de schimbat sau eliminat. Dacă și tu dorești, înscrie la poezie. remarc îndeosebi: "o armată de melci s-a strâns în vechiul loc și-i calc din greșeală atunci se aude ca un scârțâit de coșciug îmi vine să sufăr să sufăr pentru morții altora pentru că nu toți plâng și nu toți plâng ca mine îi adun laolaltă apoi fac din ei un melc uriaș" se pare că știi ce este melcul risipitor. e îndeajuns de bătrână copila din poezia ta, de parcă ar fi trăit deja viațamoartea celorlalți din jurul ei, și a celorlalți din ceilalți.
pentru textul : ștevia deÎntrebarea mea a ascuns o capcană. Analizând textul în "limba spargă" și comparându-l cu "traducerea" în limba engleză, avem următoarea situație: Prima linie: "shi bin a plec" = "we all leave traces" (lăsăm cu toții urme). Ultima linie, sau ultimele două linii (pentru că "traducerea" în engleză are doar 10 rânduri pe cânt "originalul" are 11): la bin a plec = "on the death row" ("În șirul condamnaților la moarte"). Nu se poate ca același lucru să însemne două noțiuni atât de diferite. Pot face o analiză și mai detaliată a textului și demonstra că nu există o corespondență reală între textul de la început și versiunea în limba engleză. Acum mi-am amintit, există o limbă artificială, Toki Pona, care sună oarecum ca textul de mai sus. "Tatăl nostru" în Toki Pona sună așa: mama pi mi mute o, sina lon sewi kon. nimi sina li sewi. ma sina o kama. jan o pali e wile sina lon sewi kon en lon ma. o pana e moku pi tenpo suno ni tawa mi mute. o weka e pali ike mi. sama la mi weka e pali ike pi jan ante. o lawa ala e mi tawa ike. o lawa e mi tan ike. tenpo ali la ma en ken en pona li pi sina. Amen.
pentru textul : shi bin a plec deMulțumesc Andu, contează dacă spui asta cu "grija". Cât despre Cioran, nu m-am împăcat niciodată prea bine cu el.
pentru textul : The Great Escape dela urma urmei, mi au placut numai primele 4 versuri. si titlul. si ghilimelele
pentru textul : in dio deÎți dau intru totul dreptate, Andu. E important, desigur, cum sunt receptate textele noastre și de aceea scriem aici. Și, Dorine, să faci bine să nu taci, și să lași gura să-ți agrăiască. Dinozaurii au dispărut demult, așa că urechiușele tale vor scăpa nevătămate.
pentru textul : Furt calificat dePaul, true, textul nu străluceşte. Şi, evident, nu mă reprezintă total. Dar am căzut în ispită. Ai dreptate şi cu finalul.
Silviu, îmblânzesc scorpia :).
pentru textul : Pilda omului care a tăcut defoarte frumos poemul asa cum este. si ma gandeam ce orizonturi carnoase s-ar deschide daca ultimele versuri ar fi
"e ca și cum moartea ar intra în pămînt de rușine
pentru că a venit după unu și
nu a mai gasit pe nimeni"
inlocuirea lipsei cu o lipsa si mai mare sau lipsa ca cel mai puternic semn al prezentei. un final paradoxal ofertant si deschis.
pentru textul : tourniquet de... nu toată lumea scrie poezii...
din fericire!
mulțumesc pt. semn. :)
pentru textul : scrisoare despre mâine deIertata sa fii atunci, Luminita! (abia-mi stapanesc rasul). simpatic comentariul tau, chiar m-a binedispus. e un text ceva mai vechi, gasit din intamplare. multumesc de trecere.
pentru textul : Rug(ă) dePagini