o fantana inseamna un izvor si un izvor ti-e drag intotdeauna sa-l privesti si sa-l asculti. cel mai frumos poem tu il scrii sapand intre coastele timpului o fantana
Sincer, cred că domnul Titarenco are doar o altă viziune asupra poeziei aici iar lucrurile nu-s chiar așa de rele. Textul este ok și mie mi-a plăcut și l-am citit cum citești o condamnare la moarte după care te gândești că totul nu se termină aici. Însă comentariul lui Virgil este deja un clișeu în ceea ce privește modalitatea Domniei Sale de a comenta atunci când ceva nu îi convine... mă amuzi, cât de ridicol ești, dai răspunsuri 'îmfumurate' care se zice 'înfumurate' și multe alte 'aere' total misplaced. În mod normal, dacă ar mai exista moderatori independenți pe aici (o specie extinctă din păcate) Mr. Titarenco și-ar lua o suspendare de minim 30 de zile pentru comentariul său complet deplasat cu atac la persoană.
Păcat.
de ce sa scrieti ceva ca Mozart, daca niciodata nu o sa atingeti acel inefabil al lui? De ce sa scrii sonete daca nu vei ajunge niciodata la fel de bun ca Shakespeare? de ce sa scrii ode in metru antic daca nu te vei putea asemui cu Eminescu? de ce sa sculptezi masa tacerii daca ea a fost deja sculptata? de ce sa incerci sa aduci propriul tau aport, sa incerci sa-ti gasesti locul tau anume, fara sa copiezi sau sa imiti ceea ce au facut altii. epigonii, se stie. sunt cei care isi fura singuri lantul de la bicicleta. si da, apreciez efortul aceluia care vrea sa fie original. si care si reuseste. nu e asa usor si e cale lunga pana iese ceva cu adevarat original. asta inseamna munca, rabdare si informatie. dumneata ai atitudinea unui las. te eschivezi, desi in mod normal ar trebui sa ai un punct de vedere invingator. si acesta ar trebui sa stea nu in ceea ce spui, ci in ceea ce faci. asa cum spuneai in primul coment: merita sa incerci, dar sa incerci acolo unde n-a mai incercat nimeni. nu poti gasi o comoara acolo unde a sapat toata lumea. si a sapata suficient de adanc incat sa nu mai poata fi facuta o gaura mai mare.
da, cred ca am sa schimb cu "visurile". initial versurile au fost lungi, nu stiu ce am zilele astea cu versurile lungi. am senzatia ca parca sint mai "mature" fata de cele scurte care mi se par oarecum "frivole". dar pina la urma, dintr-un anumit motiv, probabil acelasi disconfort fata de cum suna/arata in vers lung, le-am darimat, ca pe niste cuburi. ai a iesit asta
"ghemuire" îmi arată singurătatea, corpul ce se-nchide, se-adună spre sine, numai că textul în sine poate fi o proiecție în oglindă, poate închide o psihologie inversă. "nu știu limba în care îmi vorbești" de aici ar trebui să funcționeze atracția, pentru că te atrage ceva pe care nu-l înțelegi. Retragerea într-o lume inertă, a obiectelor, ghemuire, sigur e o retragere, o căutare a sinelui, a centrului pentru care scara e primul reper. Am ales ceva pentru mine: "desfacut în bucăți mici de hîrtie precum aripile unor fluturi morți la prima atingere a mîinii"
pentru lectură şi semn.
eu spun că este bine cum am scris şi chiar îmi place mai mult cum sună în varianta existentă. dar, apreciez observaţia ta.
te aştept, în continuare.
Interesanta lucrare poruncile prin perspectiva cuvantului, a logosuui. Mi-a placut, e o inovatie, recunosc Simtirea insa nu o vad nicaieri nici nu isi gaseste locul intr-o astfel de scriere intelectualizata. Eu sper ca Virgil nu va evolua prea mult pe acest taram si isi va regasi cat de curand pentru bucuria noastra a cititorilor de poezie acel sentiment unic. Acela care ne face sa citim iar si iar un poem. Marturisesc ca atunci cand ma dezamagesc mai tare postarile recente ale lui Virgil pun mana pe cartea lui (cu dedicatie, asta e...) si o iau mereu de la inceput. Pentru ca asta e poezia, nu? Mereu de la inceput. Eu Andu inca nu am un inceput dar speranta nu? moare ultima... chiar daca in chinuri.
despre cum e să simți că locul tău nu e în viața asta. despre cum să te ascunzi în spatele hainelor când totul s-a prăbușit. despre cum e să porți blugi "strâmți până la genunchi" cand ninge... tensiune lirică dusă până la extrem prin versurile : "dacă aș avea măcar o singură rochie să mi se potrivească aș lăsa pictorii lumii să-mi deseneze pe ea capete de cai morți. copite și fân pe la coate..." bineînțeles că nu aveam cum să omit acest poem unde sensibilitate este "cuvânt de ordine". găsesc aici una din cele mai expresive scriituri ale tale. îngerii uită repede, îți recomand un drăcușor. :)
m-as astepta la un limbaj ceva mai eliptic de exemplu eu as fi scris "nu știu: prăzile ce-ncearcă sa le dibuie Spre ce ungher ascuns tot fug?" oricum, interesante crochiul acesta. autorul are o tentatie benefica spre a sugera mai mult decit a spune
da Crin, un mic dar de Crăciun, un fel de fotografie în grup. Imaginează-ţi o fotografie clară, aşa cum ai făcut tu, sus pe munţi, cu toţi autorii de pe Hermeneia. Dac-am aveam una, eu m-aş uita atent la fiecare în parte şi m-aş gândi zâmbind: asta e Roxana, ăsta e Vald Turbure... Ar fi frumos! Mulţumesc pentru peniţă, zic aşa: dacă s-au acordat peniţe pentru diverse proiecte, de ce nu şi pentru proiectul acesta?
nici eu nu știu ce glas i- ar fi dictat Demonul lui Lermontov, dar am aflat că Goethe a trăit cel puțin 100 ani, pe la 80 a mai avut un copil, se poate ca pentru unii iradierea să fie benefică...
matei, nu stiu daca ti-am spus dar mie imi place psudonimul asta de dihanie. se potriveste cu verbul a urla si cu adjectivul wild Alina, stilul meu? care este stilul meu? dar asta ar insemna sa reluam o veche si interminabila discutie.
câteva expresii în text care nu mi-au plăcut: spre exemplu: "mi s-a uscat aura", apoi "războiul intern sau intergalactic". Mai e şi calamburul acela creat între cangur şi cochilia de melc care, trebuie să recunosc, e destul de confuz. Un text destul de complicat, dedicat unei clone? Parcă e prea mult....Puteai să alegi un ton mai direct fără excesul de metafore. Textul ar fi câştigat mai multă forţă prin concizie şi claritate.
da, si mie imi era dor de spiritul critic al jupinului Vladimir. am recitit textul, nu cred ca glontele din gît e chiar nelalocul lui. mai ales dupa ce am marsaluit o noapte intreaga.
fără să fac risipă de cuvinte, mi-a plăcut expunerea, mai ales că şi eu împărtăşesc aceleaşi înţepături, nu de la păianjeni, viespi ori bondari, ci de la şeful casei, stăpânul covoarelor şi administratorul timpului meu liber. parcă n-aş face destul pe lângă casă, mai îmi trebuie şi bilet de voie la tastatură! citesc cu plăcere.
cvas ori vax
angela nache mamier - 03 Iul 2013
un poem cu profunzimi,cu aluzii culturale subtile,dens,interesant ,cu personalitate
merita penite ,dar eu nu stiu cum se acorda pe acest site ...
Înainte și după eclipsă
Angela, sînt convins că înainte de intrarea siteului în eclipsă(mentenanță), citisem în subsolul textului meu un alt comen-
tariu scris de tine, cu o direcție diametral-opusă față de cel pe care-l văd afișat acum. Din primul comentariu nu a rămas
decât cuvântul vax(din titlu), comentariu în care reproșai textului lipsa de stil, tehnică(Deh, francezii ăștia cu sperstitiile lor literare: stil, tehnica versului etc. etc)
După ieșirea din eclipsă, surpriză - văd în subsol un comentariu elogios din cale-afară, cusut cu ață albă... ceea ce
mă amuză nespus, făcându-mă să mă gândesc la femeile literate care, sau te desființează printr-o trăsătură de condei,
sau te elogiază din cale-afară. Ambele atitudini - exagerate și departe de adevăr (de adevărul literar)
Mă simt nevoit așadar, să-ți răspund la ambele comentarii, intuind care a fost motivul real al intrării
în eclipsa pe o durată de 48h al hermeneii. - Multumesc de trecere și pentru semnul de lectură.
Dacă-mi permiți o sugestie, parcă aș scoate ultima strofă, deconspiră prea mult ideea. E un poem frumos și fin ca mătasea. Acel ˝suferea˝ l-aș pune în rând nou, pentru ritm.
Vă citesc cu plăcere, chiar dacă până acum nu am comentat.
Dacă mă ajută Dumnezeu cu ceva inspirație, poate mai adaug ceva, o continuare, la povestea de mai sus. Voi privi cu mai multă atenție în jur pentru inspirație... Mulțumesc mult de urare, dacă a fost o aluzie și la numele meu mic. La fel pentru toată lumea cu același nume (Marina, Mariana, Maria...) Marian
pe mine, o asemenea recenzie m-ar determina sa ma las de scris; ramane de vazut daca si pe cel vizat de ea.
si ma gandesc ca-i usor sa te superi pe criticii literari, uitand ca "meseria" asta e una care necesita, pe langa alte calitati, muuulta rabdare; eu as fi abandonat cartea cu pricina dupa primele pagini, probabil...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
o fantana inseamna un izvor si un izvor ti-e drag intotdeauna sa-l privesti si sa-l asculti. cel mai frumos poem tu il scrii sapand intre coastele timpului o fantana
pentru textul : cel ce scrie poeme deSincer, cred că domnul Titarenco are doar o altă viziune asupra poeziei aici iar lucrurile nu-s chiar așa de rele. Textul este ok și mie mi-a plăcut și l-am citit cum citești o condamnare la moarte după care te gândești că totul nu se termină aici. Însă comentariul lui Virgil este deja un clișeu în ceea ce privește modalitatea Domniei Sale de a comenta atunci când ceva nu îi convine... mă amuzi, cât de ridicol ești, dai răspunsuri 'îmfumurate' care se zice 'înfumurate' și multe alte 'aere' total misplaced. În mod normal, dacă ar mai exista moderatori independenți pe aici (o specie extinctă din păcate) Mr. Titarenco și-ar lua o suspendare de minim 30 de zile pentru comentariul său complet deplasat cu atac la persoană.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit dePăcat.
de ce sa scrieti ceva ca Mozart, daca niciodata nu o sa atingeti acel inefabil al lui? De ce sa scrii sonete daca nu vei ajunge niciodata la fel de bun ca Shakespeare? de ce sa scrii ode in metru antic daca nu te vei putea asemui cu Eminescu? de ce sa sculptezi masa tacerii daca ea a fost deja sculptata? de ce sa incerci sa aduci propriul tau aport, sa incerci sa-ti gasesti locul tau anume, fara sa copiezi sau sa imiti ceea ce au facut altii. epigonii, se stie. sunt cei care isi fura singuri lantul de la bicicleta. si da, apreciez efortul aceluia care vrea sa fie original. si care si reuseste. nu e asa usor si e cale lunga pana iese ceva cu adevarat original. asta inseamna munca, rabdare si informatie. dumneata ai atitudinea unui las. te eschivezi, desi in mod normal ar trebui sa ai un punct de vedere invingator. si acesta ar trebui sa stea nu in ceea ce spui, ci in ceea ce faci. asa cum spuneai in primul coment: merita sa incerci, dar sa incerci acolo unde n-a mai incercat nimeni. nu poti gasi o comoara acolo unde a sapat toata lumea. si a sapata suficient de adanc incat sa nu mai poata fi facuta o gaura mai mare.
pentru textul : de el dea văzut cineva dintre voi filmul „The Taqwacores”?
pentru textul : punk bach deda, cred ca am sa schimb cu "visurile". initial versurile au fost lungi, nu stiu ce am zilele astea cu versurile lungi. am senzatia ca parca sint mai "mature" fata de cele scurte care mi se par oarecum "frivole". dar pina la urma, dintr-un anumit motiv, probabil acelasi disconfort fata de cum suna/arata in vers lung, le-am darimat, ca pe niste cuburi. ai a iesit asta
pentru textul : profetul I deDin "glifele" cadavrului poemului a mai rămas câte o floare exotică, chiar dacă muzele nu se îmbată cu fiorolac
pentru textul : Cuvinte inventate. Fiorolac de"ghemuire" îmi arată singurătatea, corpul ce se-nchide, se-adună spre sine, numai că textul în sine poate fi o proiecție în oglindă, poate închide o psihologie inversă. "nu știu limba în care îmi vorbești" de aici ar trebui să funcționeze atracția, pentru că te atrage ceva pe care nu-l înțelegi. Retragerea într-o lume inertă, a obiectelor, ghemuire, sigur e o retragere, o căutare a sinelui, a centrului pentru care scara e primul reper. Am ales ceva pentru mine: "desfacut în bucăți mici de hîrtie precum aripile unor fluturi morți la prima atingere a mîinii"
pentru textul : ghemuire deil vad fara acel "dar".
da, un minipoem tare ca un shot. mi-a placut.
pentru textul : ... deovyus, atunci nu mai citi. regretele sint o tragedie mai ales cind nu poti avea altfel de senzatii.
pentru textul : caut femeie depentru lectură şi semn.
pentru textul : De încălţat deeu spun că este bine cum am scris şi chiar îmi place mai mult cum sună în varianta existentă. dar, apreciez observaţia ta.
te aştept, în continuare.
Interesanta lucrare poruncile prin perspectiva cuvantului, a logosuui. Mi-a placut, e o inovatie, recunosc Simtirea insa nu o vad nicaieri nici nu isi gaseste locul intr-o astfel de scriere intelectualizata. Eu sper ca Virgil nu va evolua prea mult pe acest taram si isi va regasi cat de curand pentru bucuria noastra a cititorilor de poezie acel sentiment unic. Acela care ne face sa citim iar si iar un poem. Marturisesc ca atunci cand ma dezamagesc mai tare postarile recente ale lui Virgil pun mana pe cartea lui (cu dedicatie, asta e...) si o iau mereu de la inceput. Pentru ca asta e poezia, nu? Mereu de la inceput. Eu Andu inca nu am un inceput dar speranta nu? moare ultima... chiar daca in chinuri.
pentru textul : deca logos dedespre cum e să simți că locul tău nu e în viața asta. despre cum să te ascunzi în spatele hainelor când totul s-a prăbușit. despre cum e să porți blugi "strâmți până la genunchi" cand ninge... tensiune lirică dusă până la extrem prin versurile : "dacă aș avea măcar o singură rochie să mi se potrivească aș lăsa pictorii lumii să-mi deseneze pe ea capete de cai morți. copite și fân pe la coate..." bineînțeles că nu aveam cum să omit acest poem unde sensibilitate este "cuvânt de ordine". găsesc aici una din cele mai expresive scriituri ale tale. îngerii uită repede, îți recomand un drăcușor. :)
pentru textul : Femeia fără țipăt dem-as astepta la un limbaj ceva mai eliptic de exemplu eu as fi scris "nu știu: prăzile ce-ncearcă sa le dibuie Spre ce ungher ascuns tot fug?" oricum, interesante crochiul acesta. autorul are o tentatie benefica spre a sugera mai mult decit a spune
pentru textul : Unde? deda Crin, un mic dar de Crăciun, un fel de fotografie în grup. Imaginează-ţi o fotografie clară, aşa cum ai făcut tu, sus pe munţi, cu toţi autorii de pe Hermeneia. Dac-am aveam una, eu m-aş uita atent la fiecare în parte şi m-aş gândi zâmbind: asta e Roxana, ăsta e Vald Turbure... Ar fi frumos! Mulţumesc pentru peniţă, zic aşa: dacă s-au acordat peniţe pentru diverse proiecte, de ce nu şi pentru proiectul acesta?
Multumesc Matei.
pentru textul : aşa a spus el denici eu nu știu ce glas i- ar fi dictat Demonul lui Lermontov, dar am aflat că Goethe a trăit cel puțin 100 ani, pe la 80 a mai avut un copil, se poate ca pentru unii iradierea să fie benefică...
pentru textul : Cine scrie prost, scrie prost dematei, nu stiu daca ti-am spus dar mie imi place psudonimul asta de dihanie. se potriveste cu verbul a urla si cu adjectivul wild Alina, stilul meu? care este stilul meu? dar asta ar insemna sa reluam o veche si interminabila discutie.
pentru textul : wild demerci pentru atentionare si apreciere Andrei, desi poate e un text mai modest
pentru textul : cuvintele sînt deNicoleta, sectiunea "experiment vizual" are o alta destinatie. poti lasa textul la "experiment", daca doresti.
pentru textul : iubire în stil modern deScuze pentru "scăpări" . Am recitit textul și am corectat greșelile. Aș fi bucuros să aflu și ceva păreri despre esența lui.
pentru textul : Șarpele Midgardului deși dacă nu ați fost atentă, eu am sărit în apărarea lui cezar viziniuc și nu am pomenit nimic despre cum scriu sau nu scriu eu
pentru textul : iarna decâteva expresii în text care nu mi-au plăcut: spre exemplu: "mi s-a uscat aura", apoi "războiul intern sau intergalactic". Mai e şi calamburul acela creat între cangur şi cochilia de melc care, trebuie să recunosc, e destul de confuz. Un text destul de complicat, dedicat unei clone? Parcă e prea mult....Puteai să alegi un ton mai direct fără excesul de metafore. Textul ar fi câştigat mai multă forţă prin concizie şi claritate.
Doar o părere,
pentru textul : clona deEugen
da, si mie imi era dor de spiritul critic al jupinului Vladimir. am recitit textul, nu cred ca glontele din gît e chiar nelalocul lui. mai ales dupa ce am marsaluit o noapte intreaga.
pentru textul : cuvintele ne pîndim deda yester. probabil ai dreptate.
pentru textul : Refuz cu dor defără să fac risipă de cuvinte, mi-a plăcut expunerea, mai ales că şi eu împărtăşesc aceleaşi înţepături, nu de la păianjeni, viespi ori bondari, ci de la şeful casei, stăpânul covoarelor şi administratorul timpului meu liber. parcă n-aş face destul pe lângă casă, mai îmi trebuie şi bilet de voie la tastatură! citesc cu plăcere.
pentru textul : Arahnia decvas ori vax
angela nache mamier - 03 Iul 2013
un poem cu profunzimi,cu aluzii culturale subtile,dens,interesant ,cu personalitate
merita penite ,dar eu nu stiu cum se acorda pe acest site ...
Înainte și după eclipsă
Angela, sînt convins că înainte de intrarea siteului în eclipsă(mentenanță), citisem în subsolul textului meu un alt comen-
tariu scris de tine, cu o direcție diametral-opusă față de cel pe care-l văd afișat acum. Din primul comentariu nu a rămas
decât cuvântul vax(din titlu), comentariu în care reproșai textului lipsa de stil, tehnică(Deh, francezii ăștia cu sperstitiile lor literare: stil, tehnica versului etc. etc)
După ieșirea din eclipsă, surpriză - văd în subsol un comentariu elogios din cale-afară, cusut cu ață albă... ceea ce
mă amuză nespus, făcându-mă să mă gândesc la femeile literate care, sau te desființează printr-o trăsătură de condei,
sau te elogiază din cale-afară. Ambele atitudini - exagerate și departe de adevăr (de adevărul literar)
Mă simt nevoit așadar, să-ți răspund la ambele comentarii, intuind care a fost motivul real al intrării
în eclipsa pe o durată de 48h al hermeneii. - Multumesc de trecere și pentru semnul de lectură.
Eugen.
pentru textul : Cvas deDacă-mi permiți o sugestie, parcă aș scoate ultima strofă, deconspiră prea mult ideea. E un poem frumos și fin ca mătasea. Acel ˝suferea˝ l-aș pune în rând nou, pentru ritm.
pentru textul : ceremonia deVă citesc cu plăcere, chiar dacă până acum nu am comentat.
Dacă mă ajută Dumnezeu cu ceva inspirație, poate mai adaug ceva, o continuare, la povestea de mai sus. Voi privi cu mai multă atenție în jur pentru inspirație... Mulțumesc mult de urare, dacă a fost o aluzie și la numele meu mic. La fel pentru toată lumea cu același nume (Marina, Mariana, Maria...) Marian
pentru textul : Așa ceva “nu se există” (Încălzirea globală, păcăleala mileniului III) decu ce scop ai băgat câinele mort în poezie?
pentru textul : Poezia depe mine, o asemenea recenzie m-ar determina sa ma las de scris; ramane de vazut daca si pe cel vizat de ea.
si ma gandesc ca-i usor sa te superi pe criticii literari, uitand ca "meseria" asta e una care necesita, pe langa alte calitati, muuulta rabdare; eu as fi abandonat cartea cu pricina dupa primele pagini, probabil...
pentru textul : Păcatele bătrâneţilor deStil unitar cu forta de a ma urni pana la sfarsit... Cristi
pentru textul : în fond e totul lavabil dePagini