nimeni nu se va mai încumeta... să ce? nu știu, nu mi-a atras atenția nimic. gradele de comparatie, asocierile cu "că se minunau și îngerii" nu mai functionează. prea prozaic. "vor croncăni a carne" e a naibii de disonant. se mai merită prelucrat. așa cred.
Ştefan Dorgoşan: Nativ din spaţiul carpato-danubiano-pontic! - greșit
Ştefan Dorgoşan - nativ din spaţiul carpato-danubiano-pontic - corect
În texte se face abuz de virgule, paranteze, ghilimele și semnul exclamării. Unele dintre ele pot lipsi și chiar se recomandă eliminarea lor din mai multe considerente. Rog o revizuire a textului!
Virgil, Nu era nici urma de nota peiorativa. L-am folosit cu sensul de socant (surprinzator, shoking). In plus, cand fac un comentariu negativ, nu recurg la subtilitati, tocmai... pentru a fi inteles. Aici nu era cazul pentru ca ti-am spus: imi place textul. Ca tot ai amintit, si titlul mi se pare cam neinspirat. :)) Tot cu prietenie, LM
Aș renunța la "se spune" din primul vers. Și aș prelucra ultimul vers. Aș evita: ca_să în versul 8, e de ajuns să. mai jos oricum folosești "ca un". și "când_ca" din penultimul vers. reformulat - "când mă întind ca o iedră peste toate ținuturile tale". În ansamblu, una din poeziile atle bune. Îmi place versul "într-un surâs ca un bumerang roșu".
stau și mă întreb cum de nu își dă autorul seama de ridicolul confuziei între jocul de cuvinte și poezie. Pentru că dacă dublul sens al cuvîntului gol/goală poate genera anecdote sau jocuri de cuvinte, cu siguranță însă că e aproape imposibil să asimilezi asta cu poezia. pur și simplu nu merge.
iar finalul „aş fi putut muri
dar tu erai goală
pe piedestalul ochiului meu de sticlă
(şi oricum aş fi murit cu ochii deschişi)”
e de-a dreptul hilar prin „tîlcul adînc din puțul gîndirii” cu care ne „lămurește” despre ce este vorba.
Dragă Lea, mulțumesc mult pentru peniță și comentariu. Lumea și cultura în care am crescut și format ca om sunt pe moarte. Încerc să mai salvez câte ceva, să dau câte un sens, prin scrierile mele. Numele de bețivi folosite sunt reale (nici unul din ei nu mai trăiește), dar le-am pus într-un context total diferit față de persoanele care au existat. Partea amuzantă e că, deși nu sunt un consumator de alcool, m-am identificat destul de bine cu Cucun. Povestea cu urșii aduși în pădurile carpatine e însă reală (chiar dacă năzbâtia din episodul descris e 100% fictivă). La noi în familie (eram foarte mic pe atunci), trei miei ne-au fost omorâți de urs în 1981 și o vacă în 1992. Alții au pățit-o mult mai rău. Un număr semnificativ din acești urși au fost otrăviți sau uciși de localnici până când s-a ajuns la un echilibru în ecosistem. Sunt și în zilele noastre destui urși prin zonă, dar învățat să se descurce singuri în sălbăticie și să știe de frica oamenilor. E loc pentru toți. Când voi găsi timp și inspirație, va veni continuarea. Și aștept să văd ceva nou scris și de tine, că ai un potențial uriaș de prozatoare.
Felicitari Marina pentru text, continut, prezentare si subiect. Putin cunoscut si uneori neinteles iudaismul este un teritoriu fascinant care merita cercetare. Merci beaucoup ! Adrian
Și totuși care este atunci diferența între iluzie și cunoaștere în budism? Remarc o repetată tendință de a "scuza" (sau a lua apărerea) aparent budismul și de a menționa că și el are "cunoașterea noastră europeană". Oare nu există "ramuri" ale budismului care neagă aproape total cunoașterea empirică? La urma urmei ce este budismul? Oare nu este o religie? Deși mi se va spune probabil că este o filozofie sau un "worldview". Și atunci nu este oare nedrept să comparăm merele cu perele? Adică o filozofie (puternic mistică) (a budismului indian) cu o mentalitate (puternic secularizată) (a occidentului euro-atlantic)? Deși și aici mi se va spune probabil că ceea ce avem noi nu este decît o religie carteziană.
domnule Vasiliu, eu nu fac nici un boicot aici. Nu stiu de unde ai scos-o dumneata. Sau poate nu cunosti definitia cuvintului boicot. Pina una alta insa comentariul dumitale imi pare o revenire penibila. Parol.
păcat de text. dacă ai renunța la dorința de a face neaparat versificație și ai încerca să scrii fără rimă, părerea mea umilă e că ar fi, cel puțin în acest caz mai bine.
Textul e reusit, are nerv si cand citesti simti si vezi in acelasi timp. Titlul insa e complet ratat. Pentru explicatii va rugam nu sunati, iesim noi din cand in cand. Andu
Păi și eu tot la ele mă refeream :). Și am enunțat două, cele mai importante zic eu. Pentru că eu scriu poemele pornind de la "rădăcini" spre "fructe", de cele mai multe ori, apare o discrepanță măricică între jumătăți.
Cu ce ușurință despici realitatea și lipești împreună cioburi esențiale ca într-un vitraliu de cuvinte. Tensiunea crește spre final și acolo am răsuflat ușurată că nu s-a terminat altfel. Și de aceea...
Bobadile, spuneam cindva ca daca am facut un singur om sa rezoneze, sa simta ce simt, atunci inseamna ca am scris un text bun. Pentru ca atit cer eu de la mine. Multam de rezonanta.
o poezie despre durata subiectivă: „in ce an suntem” , despre trăirea ce împrumută zambete dintr-un trecut ce o ia înaintea prezentului, mereu intre metafizic si real dar care iese din plan abstract prin folosirea timpului prezent la final, „ sunt asa fericit” , spre deosebire de folosirea trecutului la inceput de poem „eram asa fericit” … de fapt cred ca e o stare de hiatus cand te simti stapanul unui timp trecut, ce simti ca inca iti apartine … mi s-au lipit de suflet prin simplitatea si naturaletea tonului, versurile: "Când greșeam, îmi luai dragostea deoparte" , la fel: " Îi ceream mâinile. Adormeam cu ele sub cap" o poezie ce dezvaluie trairea prin toti porii, cu fricile acelea inerente dar cu atat mai frumoase, mai senzuale, ale adolescentei, ( nu stiu axact de ce dar imi suna ca niste rememorari pe panza unui timp adolescent) : "Mă temeam să nu dispar când pocneai din degete" imi place si „ impanzitul” acela, cu accentul lui ludic, care apropie de zambet...
am citit textul inca de la postare. mi-a placut, in special cel din dreapta. umbra, nu stiu de ce, imi pare familiara. ps: Perseu, as fi vrut sa nu retragi textul. tocmai ma gandeam sa com. mie imi placuse. Sper sa revii.
Expoziţia cuprinde mult mai multe fotografii, majoritatea de la începutul secolului trecut. Am ales pentru acest articol câteva mai sugestive pentru mineritul Văii Jiului şi pentru minerit, în general. Chiar dacă o anumită fotografie e făcută la Lupeni, ea este reprezentativă pentru oricare mină. Ideea este să se vadă condiţiile grele de muncă în subteran. Aşa am gândit eu, când am ales să nu vin cu detalii.
din mână...!
dar să ştii, Siviu, că atunci când dai drumul unui text, "ereţii" îi dau târcoale.
există foame şi foame şi nu trece musai prin stomac!...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nimeni nu se va mai încumeta... să ce? nu știu, nu mi-a atras atenția nimic. gradele de comparatie, asocierile cu "că se minunau și îngerii" nu mai functionează. prea prozaic. "vor croncăni a carne" e a naibii de disonant. se mai merită prelucrat. așa cred.
pentru textul : pictograme (1) deTitlul:
Ştefan Dorgoşan: Nativ din spaţiul carpato-danubiano-pontic! - greșit
Ştefan Dorgoşan - nativ din spaţiul carpato-danubiano-pontic - corect
În texte se face abuz de virgule, paranteze, ghilimele și semnul exclamării. Unele dintre ele pot lipsi și chiar se recomandă eliminarea lor din mai multe considerente. Rog o revizuire a textului!
pentru textul : Ştefan Dorgoşan: Nativ din spaţiul carpato-danubiano-pontic! deVirgil, Nu era nici urma de nota peiorativa. L-am folosit cu sensul de socant (surprinzator, shoking). In plus, cand fac un comentariu negativ, nu recurg la subtilitati, tocmai... pentru a fi inteles. Aici nu era cazul pentru ca ti-am spus: imi place textul. Ca tot ai amintit, si titlul mi se pare cam neinspirat. :)) Tot cu prietenie, LM
pentru textul : versuri simple I dece darnic mi-esti, poete! mare multam:)
pentru textul : ultima cină deeste primul meu poem scris primului meu copil pe care il astept in curand. multumesc. mult
pentru textul : crucile deMultumesc, Masha.
pentru textul : electric - poeme de iarnă deAș renunța la "se spune" din primul vers. Și aș prelucra ultimul vers. Aș evita: ca_să în versul 8, e de ajuns să. mai jos oricum folosești "ca un". și "când_ca" din penultimul vers. reformulat - "când mă întind ca o iedră peste toate ținuturile tale". În ansamblu, una din poeziile atle bune. Îmi place versul "într-un surâs ca un bumerang roșu".
pentru textul : double dose demultam mult sancho. stii cum e... apreciezi mult mai mult cuvintele de bine din partea oamenilor pe care ii respecti.
pentru textul : Fără cuvinte destau și mă întreb cum de nu își dă autorul seama de ridicolul confuziei între jocul de cuvinte și poezie. Pentru că dacă dublul sens al cuvîntului gol/goală poate genera anecdote sau jocuri de cuvinte, cu siguranță însă că e aproape imposibil să asimilezi asta cu poezia. pur și simplu nu merge.
iar finalul „aş fi putut muri
dar tu erai goală
pe piedestalul ochiului meu de sticlă
(şi oricum aş fi murit cu ochii deschişi)”
e de-a dreptul hilar prin „tîlcul adînc din puțul gîndirii” cu care ne „lămurește” despre ce este vorba.
dar poate s-a vrut parodie și nu m-am prins eu.
pentru textul : Nud deCe seamana directorul cu Brad Pitt din Sapte ani in Tibet :)).
pentru textul : Hermeneia în presa de azi deMulţumesc. Întotdeauna are.
pentru textul : Poem cu panteră, hiene şi cocor deDragă Lea, mulțumesc mult pentru peniță și comentariu. Lumea și cultura în care am crescut și format ca om sunt pe moarte. Încerc să mai salvez câte ceva, să dau câte un sens, prin scrierile mele. Numele de bețivi folosite sunt reale (nici unul din ei nu mai trăiește), dar le-am pus într-un context total diferit față de persoanele care au existat. Partea amuzantă e că, deși nu sunt un consumator de alcool, m-am identificat destul de bine cu Cucun. Povestea cu urșii aduși în pădurile carpatine e însă reală (chiar dacă năzbâtia din episodul descris e 100% fictivă). La noi în familie (eram foarte mic pe atunci), trei miei ne-au fost omorâți de urs în 1981 și o vacă în 1992. Alții au pățit-o mult mai rău. Un număr semnificativ din acești urși au fost otrăviți sau uciși de localnici până când s-a ajuns la un echilibru în ecosistem. Sunt și în zilele noastre destui urși prin zonă, dar învățat să se descurce singuri în sălbăticie și să știe de frica oamenilor. E loc pentru toți. Când voi găsi timp și inspirație, va veni continuarea. Și aștept să văd ceva nou scris și de tine, că ai un potențial uriaș de prozatoare.
pentru textul : Fiarele (I) deFelicitari Marina pentru text, continut, prezentare si subiect. Putin cunoscut si uneori neinteles iudaismul este un teritoriu fascinant care merita cercetare. Merci beaucoup ! Adrian
pentru textul : Journée du Judaïsme Roumain à Paris/Ziua Iudaismului Român la Paris deȘi totuși care este atunci diferența între iluzie și cunoaștere în budism? Remarc o repetată tendință de a "scuza" (sau a lua apărerea) aparent budismul și de a menționa că și el are "cunoașterea noastră europeană". Oare nu există "ramuri" ale budismului care neagă aproape total cunoașterea empirică? La urma urmei ce este budismul? Oare nu este o religie? Deși mi se va spune probabil că este o filozofie sau un "worldview". Și atunci nu este oare nedrept să comparăm merele cu perele? Adică o filozofie (puternic mistică) (a budismului indian) cu o mentalitate (puternic secularizată) (a occidentului euro-atlantic)? Deși și aici mi se va spune probabil că ceea ce avem noi nu este decît o religie carteziană.
pentru textul : Budismul și psihiatria deAproape excelent! Dacă nu ar fi ultimul vers...Ceea ce nu înseamnă că el trebuie doar suprimat.
pentru textul : prezentul simplu dedomnule Vasiliu, eu nu fac nici un boicot aici. Nu stiu de unde ai scos-o dumneata. Sau poate nu cunosti definitia cuvintului boicot. Pina una alta insa comentariul dumitale imi pare o revenire penibila. Parol.
pentru textul : ploua în eden III dePetre, ma bucur ca ai perceput corect poemul. Nu am vrut nimic complicat, doar o degajare. Multumesc
pentru textul : caramel deMulțumesc și pentru că ai început proiectul, și pentru urări. Să fie, ambele, într-un ceas bun! Succes!
pentru textul : bucovina perfect depăcat de text. dacă ai renunța la dorința de a face neaparat versificație și ai încerca să scrii fără rimă, părerea mea umilă e că ar fi, cel puțin în acest caz mai bine.
pentru textul : deus ex machina deTextul e reusit, are nerv si cand citesti simti si vezi in acelasi timp. Titlul insa e complet ratat. Pentru explicatii va rugam nu sunati, iesim noi din cand in cand. Andu
pentru textul : eu nu sunt mesia dePăi și eu tot la ele mă refeream :). Și am enunțat două, cele mai importante zic eu. Pentru că eu scriu poemele pornind de la "rădăcini" spre "fructe", de cele mai multe ori, apare o discrepanță măricică între jumătăți.
pentru textul : despre crocodili deCu ce ușurință despici realitatea și lipești împreună cioburi esențiale ca într-un vitraliu de cuvinte. Tensiunea crește spre final și acolo am răsuflat ușurată că nu s-a terminat altfel. Și de aceea...
pentru textul : coming soon deBobadile, spuneam cindva ca daca am facut un singur om sa rezoneze, sa simta ce simt, atunci inseamna ca am scris un text bun. Pentru ca atit cer eu de la mine. Multam de rezonanta.
pentru textul : story of a city deo poezie despre durata subiectivă: „in ce an suntem” , despre trăirea ce împrumută zambete dintr-un trecut ce o ia înaintea prezentului, mereu intre metafizic si real dar care iese din plan abstract prin folosirea timpului prezent la final, „ sunt asa fericit” , spre deosebire de folosirea trecutului la inceput de poem „eram asa fericit” … de fapt cred ca e o stare de hiatus cand te simti stapanul unui timp trecut, ce simti ca inca iti apartine … mi s-au lipit de suflet prin simplitatea si naturaletea tonului, versurile: "Când greșeam, îmi luai dragostea deoparte" , la fel: " Îi ceream mâinile. Adormeam cu ele sub cap" o poezie ce dezvaluie trairea prin toti porii, cu fricile acelea inerente dar cu atat mai frumoase, mai senzuale, ale adolescentei, ( nu stiu axact de ce dar imi suna ca niste rememorari pe panza unui timp adolescent) : "Mă temeam să nu dispar când pocneai din degete" imi place si „ impanzitul” acela, cu accentul lui ludic, care apropie de zambet...
pentru textul : An-lumină de tine deam citit textul inca de la postare. mi-a placut, in special cel din dreapta. umbra, nu stiu de ce, imi pare familiara. ps: Perseu, as fi vrut sa nu retragi textul. tocmai ma gandeam sa com. mie imi placuse. Sper sa revii.
pentru textul : wasted time deExpoziţia cuprinde mult mai multe fotografii, majoritatea de la începutul secolului trecut. Am ales pentru acest articol câteva mai sugestive pentru mineritul Văii Jiului şi pentru minerit, în general. Chiar dacă o anumită fotografie e făcută la Lupeni, ea este reprezentativă pentru oricare mină. Ideea este să se vadă condiţiile grele de muncă în subteran. Aşa am gândit eu, când am ales să nu vin cu detalii.
pentru textul : Mineritul Văii Jiului în alb şi negru decutremure si cutremure pe lumea asta, Viorel...
apoi, nu stiu daca merit sau imi doresc sa am "fani", ma multumesc si cu cititori atenti si obiectivi :)
pentru textul : după cutremur destiu, dar a fost intentionat
pentru textul : interior de ceață 2 deAndule, pe vremuri erai amuzant.
acum incepi sa plictisesti. si e trist...
pentru textul : fotografia de lângă icoană dedin mână...!
pentru textul : sunt o vrabie urbană dedar să ştii, Siviu, că atunci când dai drumul unui text, "ereţii" îi dau târcoale.
există foame şi foame şi nu trece musai prin stomac!...
Pagini