Sancho când ziceam de Nietche mă refeream strict la ideea că cel mai puternic supraviețuiește. Știu că s-au scris multe aberații avându-l drept baza, dar sper că aici nu-i cazul.
Nuți, mă bucur că am putut fi cât de cât de folos.:)
Cu scuzele de rigoare domnule, dar ca să nu am vreo suspiciune doamne feri că mă faceți proasta, așa, subtil, cum doar Dvs. știți să o faceți, vă rog din suflet să mă luminați și pe mine care ar fi mesajul, sau veți decide să lăsați în noaptea necunoașterii prezența mea... pe care sincer, aș dori să o simțiți candva pe viu ca să puteți decide atunci cu adevărat cât este ea de fermecătoare.
Margas
Virgil am scos-o ! Precizare : e vorba de o statuie plasata in centrul Parisului ( Hale ) acum 25 de ani cu ocazia renovarii halelor. E vizionata de cam 5 - 6 milioane de turisti si trecatori pe an . Hermeneia nu are loc pentru ea? Regret .
si atunci, am invatat ca sunt lucruri care ne stau impotriva. asa cum sunt altele, care stau in puterea noastra. epictet indeamna sa le urmam pe ultimele si sa trecem peste rest. poate ca ceea ce e impotriva sunt decisive. asta ar insemna ca, intr-un mod aparte, suntem alesi: fiecare tb sa-si inghita talpile. multumesc, ca si atunci
îl mai citesc citesc odată, fumez o țigară și am să adorm, da' ce frumos îmi sună '' ea zgâria cu unghia pe spatele frunzelor forme ciudate, o corabie îi țâșnea vara din piept cu pânze umflate, toamna în rece siaj pe șira spinării;'' ...numai bravo :)
Aș renunța la "se spune" din primul vers. Și aș prelucra ultimul vers. Aș evita: ca_să în versul 8, e de ajuns să. mai jos oricum folosești "ca un". și "când_ca" din penultimul vers. reformulat - "când mă întind ca o iedră peste toate ținuturile tale". În ansamblu, una din poeziile atle bune. Îmi place versul "într-un surâs ca un bumerang roșu".
"La mulți ani" și "Sărbători fericite". personal, aș dori ca situl să spargă, în sfârșit, gheața (ori greața?) creată între diferitele condeie (care scriu in vers alb, clasic, elitistic, profund sau mai puțin profund). nu, românul nu s-a născut poet, toți învățăm și ne străduim spre mai bine... eu țin să mulțumesc pentru acest forum.
Trebuie să recunosc că în faţa acestui tablou înţesat cu descrieri pe fiecare milimetru pătrat, am pierdut şirul ideilor.
Am revenit la scena din spital unde mi s-au clarificat multe, dar nu totul, dar e de bine. O părere sinceră: excelezi în tehnica detaliului, în tot felul de mijloace artisitice, însă cred că uneori abuzezi. Decupate, sunt ok toate, dar ca întreg cred că încarcă inutil. De asemenea, atenţie la atributele genitivale, să nu fie prea multe.
Îmi place că studiezi atent trăiri şi le redai cu uşurinţă. Te citesc :)
iar eu ma tot întreb unde este poezia în textul de mai sus. Faptul că Bobadil a luat-o razna nu mă mai miră de multă vreme. Dar faptul că Alma o ia razna e o noutate. Tragică. Acum că a murit și Ștefan Iordache (care era poate un ultim reper în abulica Românie) îmi voi permite să citez din ultimul interviu pe care l-a acordat: „ Aleg să nu mă mai implic in societate. O fac pentru prima si ultima oară. Ceea ce trăim este o telenovelă. Dar nici sensul peiorativ al ideii de telenovelă nu mai este suficient pentru ce trăim. E o manea. De prost gust. Decât să vorbesc fără rost, nu-i mai bine să mă uit la salcia asta?” și „Nu cred că există prieteni, ci doar momente de prietenie.” Acum nu mă mai miră nimic. Măcar de ar trage cineva cortina peste...
ştiu că m-a făcut să simt mirosul de mentă şi parcă şi timpul a devenit mai cald! bună şi ideea desenului.
de acord întru totul cu Adrian. ultima strofă ar putea fi în alt loc, dar nu aici. primele două se completează şi se închid cum trebuie. nu au nevoie de "joacă", nici vorbă!
Vladimir, nu știu dacă este o abordare nouă, dar am ținut musai să mă alătur și eu corului "lăudătorilor" și să-ți spun că aici ești altfel, că te-ai îndepărtat suficient de tine pentru a deveni perfect ludic. Că ai gust pentru ironie în scrierile tale, o știam. Că o poți prelucra fin, ca din încheietura degetului mic, sunt bucuroasă să o descopăr. Sper să mai citesc astfel de poezii pe pagina ta.
Mă bucur, Silviu. Cert e că eu nu prea pot să separ fructul de ramul care l-a rodit. Mă încăpăţânez să mai cred încă în existenţa acelui fluid, seva, care curge liber în ambele sensuri între poet şi poem. Cred în sinceritatea rostirilor, a mobilului acestora, a modului personal de a le spune mai răspicat sau mai voalat. Cred şi în altoire :)
Apropo de v-uri: am recitit poemul la prezent şi la pers I. Rezonarea e perfectă.
Numai bine!
Călin, prefer un moment - două de neliniște, pentru că intenția nu ar trebui să fie, de obicei, de a mulțumi pe cineva, ci de a-l edifica și instrui. Cam asta se face pe un portal de literatură. Nu e nimeni “miezul din fanta”. Și dacă ai înțeles că m-ai deranjat, atunci mai deranjează-mă! Dar din câte se vede lucrurile stau viceversa. Îți mulțumesc ție, cât și Luminiței, pentru sinceritatea opiniei.
Prozodia imbraca frumos " mișcarea noastră ondulatorie". Dar daca, "mișcarea noastră niciodata ondulatorie" ar veni sa prelungeasca, anuland-o, acea " simetria dintre tine și lume, spații, obiecte,/ urmele distrugerii sunt ascunse în tine"? E doar o parere a unui gust prea sofistcat poate.
cei „loviti fara mila”, sunt cei care trec prin toate incercarile iadului inainte de a ajunge la ei insisi, inainte de a ajunge la adevar... deci ei sunt de fapt cei puternici, nu? iar cei puternici, sunt in maretia lor precum o piramida, inutil de grandioasa, dar tot un mormant... in alta ordine insa, „ruga” aceasta, poate acoperi glasul tacerii ce acopera cu nisip si pietre... imi place cum scrii, te citesc si invat:)
Mulțumesc pentru aprecieri și pentru peniță! E adevărat că uneori nu-mi place să sar în prăpastie! Prefer să mă uit cuminte de pe margine! Sfaturile tale îmi vor prinde bine cândva! tincuta
Virgil, Bianca, multumesc de lectura. personal, nu le consider poeme, mai mult niste acte de curaj care nu ma lasa sa uit, asa cum bine sublinia Bianca. Cit despre versurile in plus, crede ca aveti dreptate. Mai sunt citeva puncte slabe pe care sper sa le modific cumva.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Sancho când ziceam de Nietche mă refeream strict la ideea că cel mai puternic supraviețuiește. Știu că s-au scris multe aberații avându-l drept baza, dar sper că aici nu-i cazul.
pentru textul : legendă cu oameni de rând deNuți, mă bucur că am putut fi cât de cât de folos.:)
Cu scuzele de rigoare domnule, dar ca să nu am vreo suspiciune doamne feri că mă faceți proasta, așa, subtil, cum doar Dvs. știți să o faceți, vă rog din suflet să mă luminați și pe mine care ar fi mesajul, sau veți decide să lăsați în noaptea necunoașterii prezența mea... pe care sincer, aș dori să o simțiți candva pe viu ca să puteți decide atunci cu adevărat cât este ea de fermecătoare.
pentru textul : mic tratat de poezie deMargas
O.K.. Ai dreptate. Fac imediat modificarile sugerate.
pentru textul : Amintire devoi reveni asupra textului întreg, Dorin. este un șpalt. sunt onorat de trecerea prietenească și semnalarea îngăduitoare a ta.
pentru textul : nu mai ieșisem din casă de vreo săptămână deVirgil am scos-o ! Precizare : e vorba de o statuie plasata in centrul Parisului ( Hale ) acum 25 de ani cu ocazia renovarii halelor. E vizionata de cam 5 - 6 milioane de turisti si trecatori pe an . Hermeneia nu are loc pentru ea? Regret .
pentru textul : Ambrozia dialogului decadent desi atunci, am invatat ca sunt lucruri care ne stau impotriva. asa cum sunt altele, care stau in puterea noastra. epictet indeamna sa le urmam pe ultimele si sa trecem peste rest. poate ca ceea ce e impotriva sunt decisive. asta ar insemna ca, intr-un mod aparte, suntem alesi: fiecare tb sa-si inghita talpile. multumesc, ca si atunci
pentru textul : și cu frâu fălcile lor nu voi strânge să se apropie deProza, incorsetata grafic, nu devine neaparat poezie.
pentru textul : scurtă istorie a unui viol deDa, ai! Te redresezi tu!
pentru textul : Cu aripi și poveri între coperți deîl mai citesc citesc odată, fumez o țigară și am să adorm, da' ce frumos îmi sună '' ea zgâria cu unghia pe spatele frunzelor forme ciudate, o corabie îi țâșnea vara din piept cu pânze umflate, toamna în rece siaj pe șira spinării;'' ...numai bravo :)
pentru textul : Soldatul părăsit de soartă și iubita teiului înflorit deAș renunța la "se spune" din primul vers. Și aș prelucra ultimul vers. Aș evita: ca_să în versul 8, e de ajuns să. mai jos oricum folosești "ca un". și "când_ca" din penultimul vers. reformulat - "când mă întind ca o iedră peste toate ținuturile tale". În ansamblu, una din poeziile atle bune. Îmi place versul "într-un surâs ca un bumerang roșu".
pentru textul : double dose de"La mulți ani" și "Sărbători fericite". personal, aș dori ca situl să spargă, în sfârșit, gheața (ori greața?) creată între diferitele condeie (care scriu in vers alb, clasic, elitistic, profund sau mai puțin profund). nu, românul nu s-a născut poet, toți învățăm și ne străduim spre mai bine... eu țin să mulțumesc pentru acest forum.
pentru textul : hermeneia 2.0 deTrebuie să recunosc că în faţa acestui tablou înţesat cu descrieri pe fiecare milimetru pătrat, am pierdut şirul ideilor.
Am revenit la scena din spital unde mi s-au clarificat multe, dar nu totul, dar e de bine. O părere sinceră: excelezi în tehnica detaliului, în tot felul de mijloace artisitice, însă cred că uneori abuzezi. Decupate, sunt ok toate, dar ca întreg cred că încarcă inutil. De asemenea, atenţie la atributele genitivale, să nu fie prea multe.
Îmi place că studiezi atent trăiri şi le redai cu uşurinţă. Te citesc :)
Revezi: înodau, înfingea.
pentru textul : În visul Liei desi oricat as citi, tot negru la orizont... nici chiar cantecul ala preferat nu m-a scos din atmosfera. scrisul e bun, fireste:) cele bune!
pentru textul : clavier demulțumesc, medeea! este o poezie dragă mie și chiar mă bucură să văd că am cititori. te aștept mereu pe textele mele!
pentru textul : Heat deiar eu ma tot întreb unde este poezia în textul de mai sus. Faptul că Bobadil a luat-o razna nu mă mai miră de multă vreme. Dar faptul că Alma o ia razna e o noutate. Tragică. Acum că a murit și Ștefan Iordache (care era poate un ultim reper în abulica Românie) îmi voi permite să citez din ultimul interviu pe care l-a acordat: „ Aleg să nu mă mai implic in societate. O fac pentru prima si ultima oară. Ceea ce trăim este o telenovelă. Dar nici sensul peiorativ al ideii de telenovelă nu mai este suficient pentru ce trăim. E o manea. De prost gust. Decât să vorbesc fără rost, nu-i mai bine să mă uit la salcia asta?” și „Nu cred că există prieteni, ci doar momente de prietenie.” Acum nu mă mai miră nimic. Măcar de ar trage cineva cortina peste...
pentru textul : Pixeli deştiu că m-a făcut să simt mirosul de mentă şi parcă şi timpul a devenit mai cald! bună şi ideea desenului.
de acord întru totul cu Adrian. ultima strofă ar putea fi în alt loc, dar nu aici. primele două se completează şi se închid cum trebuie. nu au nevoie de "joacă", nici vorbă!
pentru textul : Zile prin care trecem ca oamenii demultumesc Dsoara Marina pentru recomandari. voi incerca sa le urmez si chiar cred ca imi vor fi de folos. cu acelasi respect.
pentru textul : o părere retroactivă pentru a nu se mai repeta deVladimir, nu știu dacă este o abordare nouă, dar am ținut musai să mă alătur și eu corului "lăudătorilor" și să-ți spun că aici ești altfel, că te-ai îndepărtat suficient de tine pentru a deveni perfect ludic. Că ai gust pentru ironie în scrierile tale, o știam. Că o poți prelucra fin, ca din încheietura degetului mic, sunt bucuroasă să o descopăr. Sper să mai citesc astfel de poezii pe pagina ta.
pentru textul : Anticoncepționale deMă bucur, Silviu. Cert e că eu nu prea pot să separ fructul de ramul care l-a rodit. Mă încăpăţânez să mai cred încă în existenţa acelui fluid, seva, care curge liber în ambele sensuri între poet şi poem. Cred în sinceritatea rostirilor, a mobilului acestora, a modului personal de a le spune mai răspicat sau mai voalat. Cred şi în altoire :)
pentru textul : poem rezemat de ultima vocală deApropo de v-uri: am recitit poemul la prezent şi la pers I. Rezonarea e perfectă.
Numai bine!
Nici mie nu-mi plac clepsidrele. Ca dovadă, le-am făcut ucigaşe... de lună. Apropo de lună, să explic? Să nu explic? :)
pentru textul : Clepsidre deCălin, prefer un moment - două de neliniște, pentru că intenția nu ar trebui să fie, de obicei, de a mulțumi pe cineva, ci de a-l edifica și instrui. Cam asta se face pe un portal de literatură. Nu e nimeni “miezul din fanta”. Și dacă ai înțeles că m-ai deranjat, atunci mai deranjează-mă! Dar din câte se vede lucrurile stau viceversa. Îți mulțumesc ție, cât și Luminiței, pentru sinceritatea opiniei.
pentru textul : poem cu palmele fine deProzodia imbraca frumos " mișcarea noastră ondulatorie". Dar daca, "mișcarea noastră niciodata ondulatorie" ar veni sa prelungeasca, anuland-o, acea " simetria dintre tine și lume, spații, obiecte,/ urmele distrugerii sunt ascunse în tine"? E doar o parere a unui gust prea sofistcat poate.
pentru textul : reader decei „loviti fara mila”, sunt cei care trec prin toate incercarile iadului inainte de a ajunge la ei insisi, inainte de a ajunge la adevar... deci ei sunt de fapt cei puternici, nu? iar cei puternici, sunt in maretia lor precum o piramida, inutil de grandioasa, dar tot un mormant... in alta ordine insa, „ruga” aceasta, poate acoperi glasul tacerii ce acopera cu nisip si pietre... imi place cum scrii, te citesc si invat:)
pentru textul : rugă pentru cei blânzi deCred că este unul dintre cele mai bune poeme ale tale, un crez poetic puternic, un crez de viață, poate mai degrabă, prin strofa a doua. Felicitări!
pentru textul : Aterizari Fortate debine, Marina - imi cer scuze si eu pentru izbucnirea de dimineata. cred ca am nevoie de o vacanta - atata tot.
pentru textul : poveste cu nuferi deMulțumesc pentru aprecieri și pentru peniță! E adevărat că uneori nu-mi place să sar în prăpastie! Prefer să mă uit cuminte de pe margine! Sfaturile tale îmi vor prinde bine cândva! tincuta
pentru textul : Pașii mei intră în asfalt deVirgil, Bianca, multumesc de lectura. personal, nu le consider poeme, mai mult niste acte de curaj care nu ma lasa sa uit, asa cum bine sublinia Bianca. Cit despre versurile in plus, crede ca aveti dreptate. Mai sunt citeva puncte slabe pe care sper sa le modific cumva.
pentru textul : în numele fiului dansînd pe mormîntul tatălui deCâteodată în ceea ce scrii se simte „ingineria”, în sensul unei exprimări prea exacte. Aici, apare poezia.
pentru textul : amputarea literei d demulțumesc frumos, Raluca! nu e rău...
pentru textul : întoarcerea la praga descrii bine, domnule agheorghesei, cel puțin ultimele două chestii de-ale matale pe care le-am citit m-au impresionat plăcut
pentru textul : Cerneluri dePagini