Varianta mea... îți scriu cu privirile pe cer plânsul mi se face seară umbre de păsări cad peste lucruri trupul lor apasă greu clipa ne-a împietrit plăcerea pe buze ca o lamă de cuțit tinerețea se împarte săracilor mei in aripi de verde uscat Subscriu la ce zice Sapphire... "când mă iubeai" suna al naibii de patetic etc
mai toate textele mele din ultimele luni au fost marcate ca inacceptabile si sincer nu inteleg de ce. e doar o razbunare? iata cel mai recent. voi, ca colegi de site, ce credeti? aveti si voi parerea voastra, a voastra si numai a voastra? oilor
sister, dupa cum spui, este poezie, proza, colaj si telenovela (+2 finaluri, cu al nepotului 3; ma refer, fireste, la finalul propus de adrian, la comentarii, inainte de interventia ta). ma bucur mult ca-ti place. mi-ar fi placut sa specifici si ce anume iti place mai tare. grandpa
Da, un poem al echilibrului... e ca un dans pe sârmă acest text, ca o poveste fără sfârșit dar cu un fel de happy-end plin de farmec. Oare de ce zic și eu aici așa, netam-nesam? Păi vă zic, pentru că Emil este unul dintre cei mai plini de har autori pe care îi are virtualul azi, uneori mă mai supăr pe el, alteori mai înțep doar pentru a vedea ce se află underneath dar când citesc texte ca acesta... renunț fără doar și poate la orice fațadă! Citim aici un poem care ne duce spre santiago de compostella în căutarea fiului pierdut, sau poate altceva, la fel de important să ne pierdem 'into the wild' pentru cine a văzut această capodoperă. Și trebuie să mărturisesc, uite, Emil Pal mie mi-a amintit mereu de acel personaj nebun singuratic și posesor al unei filozofii unice a vieții, aventuroase și distructive. Păcat că Emiliam nu scrie mereu în aceeași notă. Uneori are impresia că tot ce zboară se mănâncă, și atunci sigur că manâncă tot felul de lucruri care zboară aruncate de alții. Nu este însă cazul aici. Aici am citit un poem 'genuine'... o scriitură echilibrată, iar între 'a fi' și 'a nu fi' nu mai este întrebarea, ci este altceva, un pseudopsalm, 'o lopată înfiptă adânc în odaie' sau mai simplu, Emilian Pal at his best!
Margas
înțeleg ce simți, Virgil, poate așa m-am făcut și eu înțeles... îți mulțumesc frumos de semn și de maniera lui.
Ionuț, bine ai revenit pe Hermeneia. Mă bucur că după ce te-a luat la mișto Alex Ștefănescu într-o emisiune pe TVR Cultural, tu mai scrii și o faci din suflet. apreciez asta!
mă bucură orice semn al tău Cristina! eu mă exprim cum pot doar să pot transmite ce simt. mulțumesc cu drag!
şi o încărcătură emoţională deosebite, conţinute în versurile:
"cuvintele umede tac
pe crucile azi fumurii".
dar sunt şi zone în care fluiditatea cuvintelor se pierde, uite, de ex.: "storc coji".
am mai pus acest poem pe site ceva vreme in urma. am revenit asupra lui si iata ca acum primesc alesele tale aprecieri. iti multumesc andreea. te mai astept.
Arborele vieții sau cum privim viața dintr-un felinar. Chipul omului metamorfozat, moartea ca transformare și nu ca dispariție. Neputința de a străbate spațiul cosmic dintr-o singură privire printr-o singură piele. Detașarea de trup și spațiul dual prins de fețele unei luni. Imaginea puternică, cu efecte de liniște, calm și neînțeles sporesc misterul și iată, se coboară întunericul iar okinawa, demiurgul omului înțelept, existent în ființa umană, se înalță, și crește și crește și cu el viața. E dragoste și el de-abia atunci știe. E imposibil. E cosmic totul. Este tot ce mi-a transmis mie această grafică deosebită. Felicitări din nou pentru așa lucrări. Silvia.
Sincer, eu cred ca toata aceasta impartire-reimpartire pe sectiuni, sub-sectiuni si categorii literare este mai degraba rodul mintii unui inginer decat acela al mintii unui artist. Desi utila, categorisirea literaturii nu ajuta, cred eu nimanui. Poate doar prostilor. Parerea mea. Andu
Cred, Silvia, că, la un moment dat, travaliul nu doar că este necesar, ci este imperios necesar, dat fiind faptul că mai toate textele revelate au nevoie de "traducere". Şi aici mă refer la textele cu adevărat revelate, adică acelea foarte, foarte rare. Aş mai spune că există texte cerebrale, acolo unde travaliul este nelipsit, dar asta e deja altă discuţie.
uite, nu știu să fi acordat o peniță de aur pentru un haiku dar aici o fac. chiar îmi pare reușit. e posibil ca unii să nu prea îl mai considere haiku datorită sugestiei metaforice din expresia „noaptea dintre ani”. deci poate că înclină (în opinia mea) spre poezie scurtă. dar e reușită nevertheless. chiar contrastul se accentuează. între anonimatul și scurtimea unei nopți și amploarea unui an. la fel explozia unui foc de artificii și modicitatea unui chibrit. și totuși, la sfîrșit rămîne doar mica flăcăruie a chibritului și anonimatul (depresant pentru unii) al acelei nopți.
Sapphire, în ce privește "traducerile" nu este o secțiune greu de implementat. singura problemă e că nu am identificat deocamdată o cerere semnificativă pentru aceasta în ce privește secțiunea "interactiv", și aici răspund și lui persephone, intenția mea a fost să conțină în esență subsecțiuni în care interactivitatea dintre doi sau mai mulți autori să fie mai mare. astfel intenționez un loc în care să se poată construi "colaje literar-poetice", o secțiune de "dezbateri-polemică" pe teme literare sau alte teme, și poate și alte subsecțiuni care să se bucure de o doză mai mare de interactivitate. evident există riscurile aferente unor astfel de grade de libertate și va fi nevoie de o monitorizare corespunzătoare. în ce privește "colajul" mai apare și problema paternității textelor și a coordonării participării asfel că e nevoie de o logistică specifică pentru a nu aluneca în "îmbulzeli" nedorite. sper să putem implemeta această secțiune cît de curînd persephone, în ce privește dificultățile tehnice, dacă ele există, te rog să apelezi la adresa de email pentru probleme tehnice, [email protected] mulțumesc
Bună Andu, Am plătit factura și m-am condensat Luna își revarsă, spaima peste sat. A Second version Viața curge între maluri Turma-i mai mereu sedusă Căutați suntem de soartă Vise sparte printre valuri Ca legumele din piață Schimbăm coșul pe-astă viață Amnezia ne îngână Vise avem la îndemână. Puhoiul și turma sunt una Mă caut, nu ma regăsesc Supus îmi plătesc factura Curentul se taie. Trăiesc. Încerc ieșirea din valuri Speranța mă trage pe mal Sunt liber, fără de hamuri Și n-am ochelarii de cal.
A trebuit sa micsorez poza si de aceea nu se mai vede scrisul bine. La poza nu as renunta pentru ca de la ea a pornit textul, hiperbata, de la singele de reptila blazata al primaverii citadine. Priveste norii, seara... Andu, daca zici tu ca versurile sint faine, atunci chiar ca a a meritat toata osteneala de a le scrie. Multumesc frumos de vizita, parerea ta este una dintre acelea care conteaza pentru mine foarte, foarte mult.
"La fel cum Luna poate bate în fereastră, la fel cum o piatră poate sta în lacrimă etc., metaforic vorbind şi Luna poate sta agăţată." (Cezar)
Cezar,
...A presupune ori a spune pe de-a dreptu' că oareşcine de pe acest site nu pricepe o metaforă nu înseamnă altceva decât să arăţi cât de naivoliterar eşti; pentru că 1. "în luna stă agăţată pe cer" marea problemă nu stă în metaforă (fie ea chiar clişeică/nesărată/infantilă etc), cu alte cuvinte, nu stă în verb - agăţată - ci stă în tautologia "pe cer". Bineînţeles: într-un univers cutare, luna poate sta agăţată până şi de iţarii lu' Moş Crăciun, dar până una alta, primordial, luna stă în cer, de aceea, acea "metaforă" e tautologică.
Apoi, "chipul ei de aur", sintagmă pre-prepaşoptistă (cred că o găseşti şi-n Biblie) este în stare să distrugă orice discurs, al oricărui autor; "lumina ei minunată" păcătuieşte prin sărăcie ("minunată" nu spune nimic; poate fi totul şi nimic; când un autor este în impas creator, mai uzează de astfel de petice); "cu lumina ei minunată şi cu mărirea ei, ne face s-o privim în fiecare noapte când cerul e senin" - fraza asta (pentru că mi-e greu să o ridic la rang de versuri) poate fi oricât de inocentă/sensibilă etc... tot infantilă rămâne, fără vlagă artistică, fără nimic; nu mai pomenesc de umorul din "când cerul e senin" vs "în fiecare noapte"
...Spre a doua "unitate" nu mai privesc. Remarc doar "mama nopţilor" - numai aşa nu a fost numită această minunate entitate.
...Aşadar, acest text, stând la "magazie" este privilegiat, iar frustrarea ta este manifestată spre editori ori cititori; originea ei este în autor. Sunt sigur că, pe viitor, vei da dreptate acestor firi mogule, care vor să-ţi oprească urcuşul scriitoricesc.
uuuf, sa renunt la "firimituri de sudoare si untdelemn de inima curata"? mie mi se pare ca toata transpiratia mintii voia sa ajunga la acest (logic) (epitet)...
ma voi despartii cu greu de el pe marturia a doi cititori.
mi se pare ca e mai bine sa renunt la "un fel de" in favoarea a: ci uneori (viata) e o acceptare a fragilitatii noastre...
Mi se pare penibil ca un director de site sa nu gaseasca atacuri la persoana. La persoana mea. Se gasesc vreo doua in comul lui Bobadil. Apoi il vad pe Sebi Sufariu care da lectii de poezie clasica. Dar nu asta e important. Eu am lasat un com argumentat, din punctul meu de vedere. Hermeneia chiar nu poate accepta acest punct, fara atacuri la persoana?
multam ca mi-ai aratat. de fapt nici nu erau alice, erau elice (asta de la niste copaci pe care-i am pe strada, de au semintele alungite verzi, de le arunci in sus semintele lor zbarnaie ca o elice).
nu stiu daca asta explica mai bine ce-am vrut sa zic. daca e de rau... ne gandim la altceva
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ai dreptate, Aranca. E un mic volum aici. De acum le voi posta separat. Mulțumesc.
pentru textul : poezii de toamnă și dragoste de modă veche deVarianta mea... îți scriu cu privirile pe cer plânsul mi se face seară umbre de păsări cad peste lucruri trupul lor apasă greu clipa ne-a împietrit plăcerea pe buze ca o lamă de cuțit tinerețea se împarte săracilor mei in aripi de verde uscat Subscriu la ce zice Sapphire... "când mă iubeai" suna al naibii de patetic etc
pentru textul : primăvara contemplând un bărbat! demai toate textele mele din ultimele luni au fost marcate ca inacceptabile si sincer nu inteleg de ce. e doar o razbunare? iata cel mai recent. voi, ca colegi de site, ce credeti? aveti si voi parerea voastra, a voastra si numai a voastra? oilor
http://hermeneia.com/node/12707
pentru textul : Păreri de rău din altă lume desister, dupa cum spui, este poezie, proza, colaj si telenovela (+2 finaluri, cu al nepotului 3; ma refer, fireste, la finalul propus de adrian, la comentarii, inainte de interventia ta). ma bucur mult ca-ti place. mi-ar fi placut sa specifici si ce anume iti place mai tare. grandpa
pentru textul : consuelo si medea deÎncântat de lectura acestui text cu miez și farmecul unor povești din copilărie. N-ar fi mai potrivit „ Cea mai chinuitoare moarte” ?
pentru textul : De încălţat deDa, un poem al echilibrului... e ca un dans pe sârmă acest text, ca o poveste fără sfârșit dar cu un fel de happy-end plin de farmec. Oare de ce zic și eu aici așa, netam-nesam? Păi vă zic, pentru că Emil este unul dintre cei mai plini de har autori pe care îi are virtualul azi, uneori mă mai supăr pe el, alteori mai înțep doar pentru a vedea ce se află underneath dar când citesc texte ca acesta... renunț fără doar și poate la orice fațadă! Citim aici un poem care ne duce spre santiago de compostella în căutarea fiului pierdut, sau poate altceva, la fel de important să ne pierdem 'into the wild' pentru cine a văzut această capodoperă. Și trebuie să mărturisesc, uite, Emil Pal mie mi-a amintit mereu de acel personaj nebun singuratic și posesor al unei filozofii unice a vieții, aventuroase și distructive. Păcat că Emiliam nu scrie mereu în aceeași notă. Uneori are impresia că tot ce zboară se mănâncă, și atunci sigur că manâncă tot felul de lucruri care zboară aruncate de alții. Nu este însă cazul aici. Aici am citit un poem 'genuine'... o scriitură echilibrată, iar între 'a fi' și 'a nu fi' nu mai este întrebarea, ci este altceva, un pseudopsalm, 'o lopată înfiptă adânc în odaie' sau mai simplu, Emilian Pal at his best!
pentru textul : mie redă-mă deMargas
Eu zic ca timpul arde ,nu topeste.Topind,mai poti modela ceva,iar timpul... "fugit irreparabile tempus".Doar o parere.toate bune.
pentru textul : stingerea deînțeleg ce simți, Virgil, poate așa m-am făcut și eu înțeles... îți mulțumesc frumos de semn și de maniera lui.
pentru textul : poate are un nume mai frumos ca al meu deIonuț, bine ai revenit pe Hermeneia. Mă bucur că după ce te-a luat la mișto Alex Ștefănescu într-o emisiune pe TVR Cultural, tu mai scrii și o faci din suflet. apreciez asta!
mă bucură orice semn al tău Cristina! eu mă exprim cum pot doar să pot transmite ce simt. mulțumesc cu drag!
şi o încărcătură emoţională deosebite, conţinute în versurile:
"cuvintele umede tac
pe crucile azi fumurii".
dar sunt şi zone în care fluiditatea cuvintelor se pierde, uite, de ex.: "storc coji".
cu intenţii bune,
pentru textul : balada ploilor pierdute 3 deam mai pus acest poem pe site ceva vreme in urma. am revenit asupra lui si iata ca acum primesc alesele tale aprecieri. iti multumesc andreea. te mai astept.
pentru textul : Cum este să ucizi deArborele vieții sau cum privim viața dintr-un felinar. Chipul omului metamorfozat, moartea ca transformare și nu ca dispariție. Neputința de a străbate spațiul cosmic dintr-o singură privire printr-o singură piele. Detașarea de trup și spațiul dual prins de fețele unei luni. Imaginea puternică, cu efecte de liniște, calm și neînțeles sporesc misterul și iată, se coboară întunericul iar okinawa, demiurgul omului înțelept, existent în ființa umană, se înalță, și crește și crește și cu el viața. E dragoste și el de-abia atunci știe. E imposibil. E cosmic totul. Este tot ce mi-a transmis mie această grafică deosebită. Felicitări din nou pentru așa lucrări. Silvia.
pentru textul : okinawa dragostea mea deSincer, eu cred ca toata aceasta impartire-reimpartire pe sectiuni, sub-sectiuni si categorii literare este mai degraba rodul mintii unui inginer decat acela al mintii unui artist. Desi utila, categorisirea literaturii nu ajuta, cred eu nimanui. Poate doar prostilor. Parerea mea. Andu
pentru textul : Noi restructurări pe Hermeneia - gazeta Hermeneia deSunt bugetara, Dorine, de unde bani de concurs? Te cred ca vei participa cu placere, la fel cum ai participat si la cenaclurile Virtualia! Pai nu?
pentru textul : feng shui în lucernă devlad, de obicei am urmărit ce ai lucrat și multe lucrări mi-au plăciut. dar asta...mi se pare de un kitsch înfiorător
pentru textul : călătoriile Alétenei deCred, Silvia, că, la un moment dat, travaliul nu doar că este necesar, ci este imperios necesar, dat fiind faptul că mai toate textele revelate au nevoie de "traducere". Şi aici mă refer la textele cu adevărat revelate, adică acelea foarte, foarte rare. Aş mai spune că există texte cerebrale, acolo unde travaliul este nelipsit, dar asta e deja altă discuţie.
pentru textul : p.s deuite, nu știu să fi acordat o peniță de aur pentru un haiku dar aici o fac. chiar îmi pare reușit. e posibil ca unii să nu prea îl mai considere haiku datorită sugestiei metaforice din expresia „noaptea dintre ani”. deci poate că înclină (în opinia mea) spre poezie scurtă. dar e reușită nevertheless. chiar contrastul se accentuează. între anonimatul și scurtimea unei nopți și amploarea unui an. la fel explozia unui foc de artificii și modicitatea unui chibrit. și totuși, la sfîrșit rămîne doar mica flăcăruie a chibritului și anonimatul (depresant pentru unii) al acelei nopți.
pentru textul : Haiku deSapphire, în ce privește "traducerile" nu este o secțiune greu de implementat. singura problemă e că nu am identificat deocamdată o cerere semnificativă pentru aceasta în ce privește secțiunea "interactiv", și aici răspund și lui persephone, intenția mea a fost să conțină în esență subsecțiuni în care interactivitatea dintre doi sau mai mulți autori să fie mai mare. astfel intenționez un loc în care să se poată construi "colaje literar-poetice", o secțiune de "dezbateri-polemică" pe teme literare sau alte teme, și poate și alte subsecțiuni care să se bucure de o doză mai mare de interactivitate. evident există riscurile aferente unor astfel de grade de libertate și va fi nevoie de o monitorizare corespunzătoare. în ce privește "colajul" mai apare și problema paternității textelor și a coordonării participării asfel că e nevoie de o logistică specifică pentru a nu aluneca în "îmbulzeli" nedorite. sper să putem implemeta această secțiune cît de curînd persephone, în ce privește dificultățile tehnice, dacă ele există, te rog să apelezi la adresa de email pentru probleme tehnice, [email protected] mulțumesc
pentru textul : un fel de numărătoare a bobocilor deok Eugen, când voi reveni pe text părerea ta va fi tot aici:)
pentru textul : covrigi calzi demulțam de lectură!
Bună Andu, Am plătit factura și m-am condensat Luna își revarsă, spaima peste sat. A Second version Viața curge între maluri Turma-i mai mereu sedusă Căutați suntem de soartă Vise sparte printre valuri Ca legumele din piață Schimbăm coșul pe-astă viață Amnezia ne îngână Vise avem la îndemână. Puhoiul și turma sunt una Mă caut, nu ma regăsesc Supus îmi plătesc factura Curentul se taie. Trăiesc. Încerc ieșirea din valuri Speranța mă trage pe mal Sunt liber, fără de hamuri Și n-am ochelarii de cal.
pentru textul : A second life deA trebuit sa micsorez poza si de aceea nu se mai vede scrisul bine. La poza nu as renunta pentru ca de la ea a pornit textul, hiperbata, de la singele de reptila blazata al primaverii citadine. Priveste norii, seara... Andu, daca zici tu ca versurile sint faine, atunci chiar ca a a meritat toata osteneala de a le scrie. Multumesc frumos de vizita, parerea ta este una dintre acelea care conteaza pentru mine foarte, foarte mult.
pentru textul : Jaded deRemediat Cristi
pentru textul : Ce toamnă ciufută deMircea, adevarat grait-ai, tehnic vorbind. Ceea ce ma face sa pun prima strofa in italice. Multumesc de somnambula ta vizita :-) Bobadil
pentru textul : jazz deMarius, este bine că vezi poezie în aceste versuri. Este suficient pentru mine. Mulţumesc.
pentru textul : un cerc intim deTotul se invarte in jurul fragmentului "din muguri fluturi calzi/îmi cad în venă" (formulare deosebita)... restul e context.
pentru textul : spectacol de"La fel cum Luna poate bate în fereastră, la fel cum o piatră poate sta în lacrimă etc., metaforic vorbind şi Luna poate sta agăţată." (Cezar)
Cezar,
...A presupune ori a spune pe de-a dreptu' că oareşcine de pe acest site nu pricepe o metaforă nu înseamnă altceva decât să arăţi cât de naivoliterar eşti; pentru că 1. "în luna stă agăţată pe cer" marea problemă nu stă în metaforă (fie ea chiar clişeică/nesărată/infantilă etc), cu alte cuvinte, nu stă în verb - agăţată - ci stă în tautologia "pe cer". Bineînţeles: într-un univers cutare, luna poate sta agăţată până şi de iţarii lu' Moş Crăciun, dar până una alta, primordial, luna stă în cer, de aceea, acea "metaforă" e tautologică.
Apoi, "chipul ei de aur", sintagmă pre-prepaşoptistă (cred că o găseşti şi-n Biblie) este în stare să distrugă orice discurs, al oricărui autor; "lumina ei minunată" păcătuieşte prin sărăcie ("minunată" nu spune nimic; poate fi totul şi nimic; când un autor este în impas creator, mai uzează de astfel de petice); "cu lumina ei minunată şi cu mărirea ei, ne face s-o privim în fiecare noapte când cerul e senin" - fraza asta (pentru că mi-e greu să o ridic la rang de versuri) poate fi oricât de inocentă/sensibilă etc... tot infantilă rămâne, fără vlagă artistică, fără nimic; nu mai pomenesc de umorul din "când cerul e senin" vs "în fiecare noapte"
...Spre a doua "unitate" nu mai privesc. Remarc doar "mama nopţilor" - numai aşa nu a fost numită această minunate entitate.
...Aşadar, acest text, stând la "magazie" este privilegiat, iar frustrarea ta este manifestată spre editori ori cititori; originea ei este în autor. Sunt sigur că, pe viitor, vei da dreptate acestor firi mogule, care vor să-ţi oprească urcuşul scriitoricesc.
Toate bune!
pentru textul : Luna deuuuf, sa renunt la "firimituri de sudoare si untdelemn de inima curata"? mie mi se pare ca toata transpiratia mintii voia sa ajunga la acest (logic) (epitet)...
ma voi despartii cu greu de el pe marturia a doi cititori.
mi se pare ca e mai bine sa renunt la "un fel de" in favoarea a: ci uneori (viata) e o acceptare a fragilitatii noastre...
hai ca nici eu nu stiu cum ar fi mai bine!
pentru textul : viaţa nu este o sumedenie de minuni deacestea doua suna fals, calofil, in rest e perfect.
pentru textul : simfonia neterminată de"ce-a rămas din ele am folosit
drept cuie pentru coșciug"
Mi se pare penibil ca un director de site sa nu gaseasca atacuri la persoana. La persoana mea. Se gasesc vreo doua in comul lui Bobadil. Apoi il vad pe Sebi Sufariu care da lectii de poezie clasica. Dar nu asta e important. Eu am lasat un com argumentat, din punctul meu de vedere. Hermeneia chiar nu poate accepta acest punct, fara atacuri la persoana?
pentru textul : tablou domestic cu înger decristina,
multam ca mi-ai aratat. de fapt nici nu erau alice, erau elice (asta de la niste copaci pe care-i am pe strada, de au semintele alungite verzi, de le arunci in sus semintele lor zbarnaie ca o elice).
nu stiu daca asta explica mai bine ce-am vrut sa zic. daca e de rau... ne gandim la altceva
pentru textul : În amonte deSilvia, ce rezoluție folosești?
pentru textul : hermeneia 3.0-b dePagini