Văd că nu prea iei în seamă atenționările legate de typo sau alte încălcări ale regulilor gramaticale în vigoare, deși ai mai intrat pe aici după data comentariului. Mă întreb de ce postezi aici... sau de ce mai pierdem noi timpul scriind păreri sub textele tale.
După corectură, fă click pe butonul „atenție editor” pentru a fi readus pe prima pagină.
Trei mici obiectii, in opinia mea: 1. de afara din frig, eu as fi optat doar pentru unul din termeni 2. ciolan as fi inlocuit pt ca, nu stiu, poate mi se pare doar mie, arunca o nota derizorie, distrage atentia intr-un plan comun 3. as fi evitat excesul de comparatii printr-o exprimare dirtecta, as fi eliminat "ca", pur si simplu as fi lasat sa vina, sa se intimple din mine. Altmiteri, imagini foarte puternice si inedite. "izgonite din creier ca o turmă de greieri vînată de mierle negre ca moartea"- excelent in opinia mea.
Silvia, în primul rând îţi mulţumesc pentru comentariu. Din câte văd eu problema sunt primele două strofe şi mărturisesc că ezit între a renunţa la prima sau la a doua, fiindcă fără una dintre ele cred că poemul ar fi mai bun. Celelalte critici pe care mi le aduci sunt aspecte minore. Din ce spui tu înţeleg că strofa a doua e mai puţin reuşită ca prima, dar prima conţine prea multe sau nereuşite metafore. Totuşi nu este vorba decât de ceea ce explic mai departe în strofa a doua, aşa că voi renunţa la strofa a doua care era un surplus. Voi modifica cum ai spus şi tu imaginea cu sfânta, sunt de acord. Dar în ce priveşte mersul meu greoi sau încet, cu evlavie şi oboseală, nu voi modifica, consider parte integrantă din poezie.
Astfel prima strofă rămâne doar ca o metaforă a epuizării şi legăturii cu trecutul, chiar dacă nu îţi place nu voi modifica, în speranţa că voi reuşi cum spui şi tu poeme mai bune. Mulţumesc încă o dată :)
puteai să scoți mai mult de aici, subiectul e generos te sfătuiesc să mai scrii pe tema art nouveau, dar după ce ți-ai spălat înainte ochii o oră cu afișele lui gustav mucha... :) poemul mi se pare incitant, ca o parfumieră din sticlă verde închizând fumuri lascive, dar mi-a lăsat senzația de incompletitudine...
asa e, nu mi-am dat seama de nefiri/ nefiiri. multumesc ca mi-ai atras atentia. in rest, ma bucur pentru ca reusesti sa gasesti astfel de pasaje in poeziile mele, te mai astept:)
Un text care place, scris frumos de un poet adevărat. Am citit, ce am prins din poemele sale la Sibiu și m-au încântat. E o bucurie sa-l citim și pe acest site.
lucruri expresive în textul tău, Gina. şi mai simt acea amplificare şi prin creşterea numărului de versuri cu fiecare strofă. un poem care începe creştineşte şi se sfârşeşte cu o cucerire...
Evident că dimineața strănută, altfel iese un soi de șarpe. La fel, calea lactee se prelinge, deși nu mă prea împac cu verbul. Și nici cu dansul visurilor. Dar nu prea ai ce să-i faci (decât să rescrii?).
Doina, remarcabile şi apetenţa, şi reuşitele tale interpretative, care nu fac, neapărat, apel la instrumente critice imanente şi se opresc elegant la graniţa dintre raţiune şi afect - ceea ce, să recunoaştem - e firesc. Felicitări şi pentru urechea ta muzicală! În afară de ",şi vii ca ale tuturor / şi reci ca ale nimănui" şi "şi toate dor la fel" (unde, pentru a le evidenţia, am ieşit din "melodie"), în afară de ele, spuneam, am folosit ritmul amfibrahic, uzând de vechi însuşiri prozodice. E ştiut faptul că, nu de puţine ori, clasicii îşi alegeau ritmul unei poezii funcţie de tipul de discurs (elegie/ meditaţie, nostalgie etc - iamb; satiră/ pamflet, odă, epopee etc - troheu... şi tot aşa).
Foarte bine surprinsă şi nuanţa lui "şi".
Mulţumesc pentru timpul tău!
bobadileeee te-ai intrecut pe tine insuti! era sa pic pe jos de ras la poemul de mai sus. daca penitele se dau pt textele iesite din comun, apai cu siguranta al tau merita macar una! si ca totul sa fie "legal", respectand toate paragrafele si alineatele Regulamentului ( cu care Sefu' ma trimite iarasi la rehab, am eu o presimtire), produc si argumentatia necesara acestei valorizari literare (cah cah! parca scuip calti, dar tre sa vorbesc pe inteles tuturor, mai ales a inginerilor eunuci la imaginatie :). deci... cu un incipit pretentios (din adâncul timpului cineva), care plonjeaza oracularul hard in microtopul bahizat al crasmei (the place 2 meet your pals), poemul alterneaza elementele grotesti (un grotesc cald, as adauga, a carui tensiune intestinala poate degaja clipa de gratie, o relaxare placuta, ludic-sonora) cu starile congestionate de abstinenta impuse de anaerobia respectuoasa a -era sa zic scolareste "eului liric"; ptiu drace!- instantei poetice. in cele din urma "bum bumul" nu se mai produce (cel putin in aceasta poezie; asteptam infrigurati sequelurile!!), instanta poetica observand ea insasi carevasazica (virgile alerteaza gramaticii: am scris legat carevasazica!) lipsa de oxigen din preajma si pericolul devastator al repetarii auschwitz-ului. "și încep să dau din cur la semnal la crucea sf. andrei tic-tac tic-tac ca o piază-rea" andule, esti o bomba cu ceas. Dumnezeu sa ne fereasca!
Bianca, Poate ceea ce voi scrie acum va depăși probabil , ca lungime, textul în discuție. 1. Lucrez, de cȃțiva ani, la un volum care va purta subtitlul de pseudo-eseuri (titlul nu-l dezvălui încă). 2. El va fi un puzzle care, odată descȃlcit, pe măsură ce va fi citit, sper să spună ceea ce vreau eu să spun. 3. Textele, aruncate într-o ordine ce va părea întȃmplătoare, vor fi de întinderi diferite, vor exprima, de multe ori, puncte de vedere contradictorii, vor fi neomogene ca stil, un amalgam de genuri literare, un pic „filosofice”, un dram „științifice”, etc., etc., etc.. Dar încerc să le fac penetrante pentru ca evntualul cititor să nu abandoneze lectura la jumătate. Și, în același timp, să posede, în subtext(e) o anumită ordine, să-i zic „fractală” care și ea, nu este lipsită de o anumită simetrie, însă „dinamică”. 4. Consider că azi stilurile „clasice”, în care trebuia să păstrezi consevența unei anumite „arhitecturi” – și ea „clasice” - îmce să se cam perimeze 5. Acest sit interactiv pe care postez o parte dintre textele ce vor intra în volum este, pentru mine, un adevărat „atelier”, iar com-urile mă ajută extrem de mult ca să le finisez cȃt îmi va sta în putință. Lucru care nu s-ar fi putut întȃmpla dacă n-ar fi existat nici internetul și nici bunăvoința și efortul celor care păstoresc acest sit și față de care îmi exprim tot respectul și gratutinea mea. 6. Ce o ieși, în final, Dumnezeu cu mila. Ȋn orice caz simt că finalul se cam aproprie. 7. Ȋnchei mulțumindu-ți și ție și altora care s-au aplecat și se apleacă cu bunăvoință și interes asupra „pseudo-încercărilor” mele. Și mai observ că am ajuns la cifra magică „7”, cifră pe care o urmăresc și mă urmărește continuu. Toate cele bune, Gorun.
alma, am ales "cutia de nisip" dintr-un motiv ....previzibil: prelucrarea lui ulterioara. textul este o resuscitare. cred ca merită a doua sansa. multumesc pentru lectura si comentariu
Ioana, ca și Virgil, merg în zona suprarealismului. Cred ca poți să scrii pagini întregi aşa, dintr-o suflare. Cred că ai reuși să zugrăvești foarte clar vremurile de azi, într-un volum.Trăim într-un glob de sticlă foarte trist, neaerisit de căldura şi mirosul capetelor - căpăţâni bolnave!
Poemul tău mi-a dat ce căutam să găsesc în seara aceasta pe site, adică un poem reușit, modern.
da, ai dreptate, poate fi „poem într-un vers”, deși nu așa.. s-a născut. las cititorului libertatea să așeze aceste puține cuvinte cum dorește.
aa, asocierea cu Ion Pillat mă onorează, deși nu prea cred că o merit .
„şi am băut ceai lângă fântâna arteziană...”
tu... vorbești serios? ori serios-metaforic?? :) )
mulțumesc pentru gândurile frumoase și mă bucur că am avut norocul să ne cunoaștem.
omul e o clavicula, femeia o coasta... as taia din text cuvintele figurile de stil explicite inutile: "le aduc sub pleoape pumnii mei lichizi" "tale plânge sau dacă celălalt" "la infinit" "reciproc prin paie aromate" asa obtin interesant.
Dacă aş fi fost singura căreia îi aruncaţi la coş cuvintele, mă înclinam în faţa aprecierilor d-voastră critice, d-le Agheorghesei, dar v-am răspuns tocmai pentru că am citit foarte multe din comentariile d-voastră...Mai toate decapitează...până şi pe cele care vă laudă, încercând să vă îmbuneze, probabil. Sunteţi foarte previzibil...
Editor pe un site literar fiind şi administrator pe un altul, credeţi-mă, lecturez multă poezie modernă, bună, mai puţin bună, sau chiar proastă.
Dar NIMENI, nici un POET adevărat dintre cei cu recunoaşterea USR nu îşi permite să împroaşte cu noroi, aşa cum o faceţi d-voastră. Nu m-aţi atins în nici un fel, pentru că nu am orgolii de mare poet, ştiu că nu sunt.
Şi vă mai spun doar atât: un Adrian Păunescu şi un Grigore Vieru vor rămâne în analele Literaturii române! Alţii...
pe vremea când mă inițiam în ale publicității, într-o carte scrisă de un copywriter vestit scria cam așa: un bun copywriter nu este poet, ci ar trebui să aibă în vedere niște obiective practice. mă întreb acum dacă mai este valabilă ideea având în vedere că textul de mai sus e la granița dintre poezie și reclamă. am preluat mesajul din versurile "prin care li se văd oamenilor / viermii și sămânța" și deja simt cum ceva începe să viermuiască în mine și să-mi crape o sămânță. și pentru că li poate fi și Li, aș încerca o citire cu verbul "se arată" în loc de "se văd". "te iubeck's"-ul tău mi-a amintit de directorul firmei producatoare de bere beck's (de unul dintre ei, nu dau nume), orfan de tată, care, la un moment dat în carieră, a ajuns la un interviu cu managementul străin și a spus ceva de genul "am muncit ca un câine". "cum, ceilalți nu munceau?" a venit răspunsul-întrebare, nefiind impresionați de mărturisire. bun venit pe aici.
Emiemi, m-aș bucura dacă ai fi mai explicit ,pentru că ai intrat pe tărâmul sensibil al creației poetice care plutește într-un univers cu legi imponderabile și efemere. Dacă o poezie ar fi coerentă în sensul că toți cititorii ar înțelege același lucru, ea ar trebui expulzată într-o formulă matematică. Mulțumesc pentru trecere
Poemul, de fapt, fragmentele, reprezintă o parte dintr-un proiect al meu, pe care sper să îl concretizez cândva într-un volum ("Poemele lui David"). Proiecțiile, venite mereu din subconștient, numele scrise pe copilărie, iarna, sunt repere ale întoarcerilor. Iluziile apar atunci când credem că putem merge mai departe fără El (de aceea sunt netede, pe ele nu se poate păși, iar peștii sunt semne). Ai perceput frumos, mă bucur și îți mulțumesc.
Sigur ca sunt greseli. Graba extentialista duce la zgomot de fond sporit. In inginerie controlam SNR sau signal to noise ratio. Cu cat numarul e mai mare cu atat mesajul trece mai clar. Multumesc Aranca. Am corectat.
Desigur, un text plin de vapaia orelor exacte. Sau de raia orelor exacte. Pentru exactitatea versurilor, pentru modul constructiv in care sentimentul e imbracat in cuvinte - o penita. Dancus
cred ca am mai spus-o si in alta parte, in ce priveste forma de adresare imi poti spune tu la fel ca oricine altcineva. nu de altceva dar am senzatia ca ne-am nascut totusi in acelasi secol si n-am nevoie sa ma simt si mai "antique" decit sint
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Văd că nu prea iei în seamă atenționările legate de typo sau alte încălcări ale regulilor gramaticale în vigoare, deși ai mai intrat pe aici după data comentariului. Mă întreb de ce postezi aici... sau de ce mai pierdem noi timpul scriind păreri sub textele tale.
pentru textul : iubește-ți aproapele deDupă corectură, fă click pe butonul „atenție editor” pentru a fi readus pe prima pagină.
Virgil, îți mulțumesc și mă bucur că ți-a plăcut. Încă mai suntem aici pentru a crea, așa e...
pentru textul : silences deVa anunt ca schimbam data cenaclului pentru 20 decembrie, pentru ca multi dintre membrii cenaclului au dorit astfel.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deaham, necazu' e ca nu stiu ce sa comentez la un asa text:) multam!
pentru textul : nu mai ciobi cuvinte, la culcare! deTrei mici obiectii, in opinia mea: 1. de afara din frig, eu as fi optat doar pentru unul din termeni 2. ciolan as fi inlocuit pt ca, nu stiu, poate mi se pare doar mie, arunca o nota derizorie, distrage atentia intr-un plan comun 3. as fi evitat excesul de comparatii printr-o exprimare dirtecta, as fi eliminat "ca", pur si simplu as fi lasat sa vina, sa se intimple din mine. Altmiteri, imagini foarte puternice si inedite. "izgonite din creier ca o turmă de greieri vînată de mierle negre ca moartea"- excelent in opinia mea.
pentru textul : agnes deSilvia, în primul rând îţi mulţumesc pentru comentariu. Din câte văd eu problema sunt primele două strofe şi mărturisesc că ezit între a renunţa la prima sau la a doua, fiindcă fără una dintre ele cred că poemul ar fi mai bun. Celelalte critici pe care mi le aduci sunt aspecte minore. Din ce spui tu înţeleg că strofa a doua e mai puţin reuşită ca prima, dar prima conţine prea multe sau nereuşite metafore. Totuşi nu este vorba decât de ceea ce explic mai departe în strofa a doua, aşa că voi renunţa la strofa a doua care era un surplus. Voi modifica cum ai spus şi tu imaginea cu sfânta, sunt de acord. Dar în ce priveşte mersul meu greoi sau încet, cu evlavie şi oboseală, nu voi modifica, consider parte integrantă din poezie.
pentru textul : sangvină deAstfel prima strofă rămâne doar ca o metaforă a epuizării şi legăturii cu trecutul, chiar dacă nu îţi place nu voi modifica, în speranţa că voi reuşi cum spui şi tu poeme mai bune. Mulţumesc încă o dată :)
puteai să scoți mai mult de aici, subiectul e generos te sfătuiesc să mai scrii pe tema art nouveau, dar după ce ți-ai spălat înainte ochii o oră cu afișele lui gustav mucha... :) poemul mi se pare incitant, ca o parfumieră din sticlă verde închizând fumuri lascive, dar mi-a lăsat senzația de incompletitudine...
pentru textul : Art Nouveau deo repetitie nu e intotdeauna o gafa.
pentru textul : december spleen deasa e, nu mi-am dat seama de nefiri/ nefiiri. multumesc ca mi-ai atras atentia. in rest, ma bucur pentru ca reusesti sa gasesti astfel de pasaje in poeziile mele, te mai astept:)
pentru textul : În tăcere sunt deAsta dacă luăm în cinsiderare doar părțile referitoare la concizie, ironie și satiră... :-) Am eșuat în a-ți regăsi vocea aici, maestre.
pentru textul : Pe Bulevard deUn text care place, scris frumos de un poet adevărat. Am citit, ce am prins din poemele sale la Sibiu și m-au încântat. E o bucurie sa-l citim și pe acest site.
pentru textul : Podul Grant delucruri expresive în textul tău, Gina. şi mai simt acea amplificare şi prin creşterea numărului de versuri cu fiecare strofă. un poem care începe creştineşte şi se sfârşeşte cu o cucerire...
pentru textul : K.2 deEvident că dimineața strănută, altfel iese un soi de șarpe. La fel, calea lactee se prelinge, deși nu mă prea împac cu verbul. Și nici cu dansul visurilor. Dar nu prea ai ce să-i faci (decât să rescrii?).
pentru textul : sephirot I deCorina, Virgil, vă mulţumesc pentru semne!
Doina, remarcabile şi apetenţa, şi reuşitele tale interpretative, care nu fac, neapărat, apel la instrumente critice imanente şi se opresc elegant la graniţa dintre raţiune şi afect - ceea ce, să recunoaştem - e firesc. Felicitări şi pentru urechea ta muzicală! În afară de ",şi vii ca ale tuturor / şi reci ca ale nimănui" şi "şi toate dor la fel" (unde, pentru a le evidenţia, am ieşit din "melodie"), în afară de ele, spuneam, am folosit ritmul amfibrahic, uzând de vechi însuşiri prozodice. E ştiut faptul că, nu de puţine ori, clasicii îşi alegeau ritmul unei poezii funcţie de tipul de discurs (elegie/ meditaţie, nostalgie etc - iamb; satiră/ pamflet, odă, epopee etc - troheu... şi tot aşa).
pentru textul : Frunze deFoarte bine surprinsă şi nuanţa lui "şi".
Mulţumesc pentru timpul tău!
Really well said Bobadile. Chiar apreciez dimensiunea pozitiva a sfatului tau. La urma urmei pina nu mori tot mai este speranta.
pentru textul : daily trivia - morning vulnerabilities debobadileeee te-ai intrecut pe tine insuti! era sa pic pe jos de ras la poemul de mai sus. daca penitele se dau pt textele iesite din comun, apai cu siguranta al tau merita macar una! si ca totul sa fie "legal", respectand toate paragrafele si alineatele Regulamentului ( cu care Sefu' ma trimite iarasi la rehab, am eu o presimtire), produc si argumentatia necesara acestei valorizari literare (cah cah! parca scuip calti, dar tre sa vorbesc pe inteles tuturor, mai ales a inginerilor eunuci la imaginatie :). deci... cu un incipit pretentios (din adâncul timpului cineva), care plonjeaza oracularul hard in microtopul bahizat al crasmei (the place 2 meet your pals), poemul alterneaza elementele grotesti (un grotesc cald, as adauga, a carui tensiune intestinala poate degaja clipa de gratie, o relaxare placuta, ludic-sonora) cu starile congestionate de abstinenta impuse de anaerobia respectuoasa a -era sa zic scolareste "eului liric"; ptiu drace!- instantei poetice. in cele din urma "bum bumul" nu se mai produce (cel putin in aceasta poezie; asteptam infrigurati sequelurile!!), instanta poetica observand ea insasi carevasazica (virgile alerteaza gramaticii: am scris legat carevasazica!) lipsa de oxigen din preajma si pericolul devastator al repetarii auschwitz-ului. "și încep să dau din cur la semnal la crucea sf. andrei tic-tac tic-tac ca o piază-rea" andule, esti o bomba cu ceas. Dumnezeu sa ne fereasca!
pentru textul : no satisfaction de"jumătatea cu mac a covrigului" - nu e o foarte gravă cacofonie pe-aici?
pentru textul : țara lui nu-știu-unde deBianca, Poate ceea ce voi scrie acum va depăși probabil , ca lungime, textul în discuție. 1. Lucrez, de cȃțiva ani, la un volum care va purta subtitlul de pseudo-eseuri (titlul nu-l dezvălui încă). 2. El va fi un puzzle care, odată descȃlcit, pe măsură ce va fi citit, sper să spună ceea ce vreau eu să spun. 3. Textele, aruncate într-o ordine ce va părea întȃmplătoare, vor fi de întinderi diferite, vor exprima, de multe ori, puncte de vedere contradictorii, vor fi neomogene ca stil, un amalgam de genuri literare, un pic „filosofice”, un dram „științifice”, etc., etc., etc.. Dar încerc să le fac penetrante pentru ca evntualul cititor să nu abandoneze lectura la jumătate. Și, în același timp, să posede, în subtext(e) o anumită ordine, să-i zic „fractală” care și ea, nu este lipsită de o anumită simetrie, însă „dinamică”. 4. Consider că azi stilurile „clasice”, în care trebuia să păstrezi consevența unei anumite „arhitecturi” – și ea „clasice” - îmce să se cam perimeze 5. Acest sit interactiv pe care postez o parte dintre textele ce vor intra în volum este, pentru mine, un adevărat „atelier”, iar com-urile mă ajută extrem de mult ca să le finisez cȃt îmi va sta în putință. Lucru care nu s-ar fi putut întȃmpla dacă n-ar fi existat nici internetul și nici bunăvoința și efortul celor care păstoresc acest sit și față de care îmi exprim tot respectul și gratutinea mea. 6. Ce o ieși, în final, Dumnezeu cu mila. Ȋn orice caz simt că finalul se cam aproprie. 7. Ȋnchei mulțumindu-ți și ție și altora care s-au aplecat și se apleacă cu bunăvoință și interes asupra „pseudo-încercărilor” mele. Și mai observ că am ajuns la cifra magică „7”, cifră pe care o urmăresc și mă urmărește continuu. Toate cele bune, Gorun.
pentru textul : Bufonul dealma, am ales "cutia de nisip" dintr-un motiv ....previzibil: prelucrarea lui ulterioara. textul este o resuscitare. cred ca merită a doua sansa. multumesc pentru lectura si comentariu
pentru textul : Concert de muzică de Paște de"Culeg merele", deci fără "de pe jos", ar fi suficient. Cred că textul este puţin prea descriptiv.
pentru textul : acolo e cea mai frumoasă iarnă deIoana, ca și Virgil, merg în zona suprarealismului. Cred ca poți să scrii pagini întregi aşa, dintr-o suflare. Cred că ai reuși să zugrăvești foarte clar vremurile de azi, într-un volum.Trăim într-un glob de sticlă foarte trist, neaerisit de căldura şi mirosul capetelor - căpăţâni bolnave!
pentru textul : praf de vitralii dePoemul tău mi-a dat ce căutam să găsesc în seara aceasta pe site, adică un poem reușit, modern.
da, ai dreptate, poate fi „poem într-un vers”, deși nu așa.. s-a născut. las cititorului libertatea să așeze aceste puține cuvinte cum dorește.
aa, asocierea cu Ion Pillat mă onorează, deși nu prea cred că o merit .
„şi am băut ceai lângă fântâna arteziană...”
tu... vorbești serios? ori serios-metaforic?? :) )
mulțumesc pentru gândurile frumoase și mă bucur că am avut norocul să ne cunoaștem.
pentru textul : arămie deomul e o clavicula, femeia o coasta... as taia din text cuvintele figurile de stil explicite inutile: "le aduc sub pleoape pumnii mei lichizi" "tale plânge sau dacă celălalt" "la infinit" "reciproc prin paie aromate" asa obtin interesant.
pentru textul : omul e o claviculă deDacă aş fi fost singura căreia îi aruncaţi la coş cuvintele, mă înclinam în faţa aprecierilor d-voastră critice, d-le Agheorghesei, dar v-am răspuns tocmai pentru că am citit foarte multe din comentariile d-voastră...Mai toate decapitează...până şi pe cele care vă laudă, încercând să vă îmbuneze, probabil. Sunteţi foarte previzibil...
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii deEditor pe un site literar fiind şi administrator pe un altul, credeţi-mă, lecturez multă poezie modernă, bună, mai puţin bună, sau chiar proastă.
Dar NIMENI, nici un POET adevărat dintre cei cu recunoaşterea USR nu îşi permite să împroaşte cu noroi, aşa cum o faceţi d-voastră. Nu m-aţi atins în nici un fel, pentru că nu am orgolii de mare poet, ştiu că nu sunt.
Şi vă mai spun doar atât: un Adrian Păunescu şi un Grigore Vieru vor rămâne în analele Literaturii române! Alţii...
pe vremea când mă inițiam în ale publicității, într-o carte scrisă de un copywriter vestit scria cam așa: un bun copywriter nu este poet, ci ar trebui să aibă în vedere niște obiective practice. mă întreb acum dacă mai este valabilă ideea având în vedere că textul de mai sus e la granița dintre poezie și reclamă. am preluat mesajul din versurile "prin care li se văd oamenilor / viermii și sămânța" și deja simt cum ceva începe să viermuiască în mine și să-mi crape o sămânță. și pentru că li poate fi și Li, aș încerca o citire cu verbul "se arată" în loc de "se văd". "te iubeck's"-ul tău mi-a amintit de directorul firmei producatoare de bere beck's (de unul dintre ei, nu dau nume), orfan de tată, care, la un moment dat în carieră, a ajuns la un interviu cu managementul străin și a spus ceva de genul "am muncit ca un câine". "cum, ceilalți nu munceau?" a venit răspunsul-întrebare, nefiind impresionați de mărturisire. bun venit pe aici.
pentru textul : te iu-BECK'S deEmiemi, m-aș bucura dacă ai fi mai explicit ,pentru că ai intrat pe tărâmul sensibil al creației poetice care plutește într-un univers cu legi imponderabile și efemere. Dacă o poezie ar fi coerentă în sensul că toți cititorii ar înțelege același lucru, ea ar trebui expulzată într-o formulă matematică. Mulțumesc pentru trecere
pentru textul : pântecele absidei dePoemul, de fapt, fragmentele, reprezintă o parte dintr-un proiect al meu, pe care sper să îl concretizez cândva într-un volum ("Poemele lui David"). Proiecțiile, venite mereu din subconștient, numele scrise pe copilărie, iarna, sunt repere ale întoarcerilor. Iluziile apar atunci când credem că putem merge mai departe fără El (de aceea sunt netede, pe ele nu se poate păși, iar peștii sunt semne). Ai perceput frumos, mă bucur și îți mulțumesc.
pentru textul : a love song for bobby long deSigur ca sunt greseli. Graba extentialista duce la zgomot de fond sporit. In inginerie controlam SNR sau signal to noise ratio. Cu cat numarul e mai mare cu atat mesajul trece mai clar. Multumesc Aranca. Am corectat.
pentru textul : Nemaipomenitele cugetări ale mătușii Mercedes deDesigur, un text plin de vapaia orelor exacte. Sau de raia orelor exacte. Pentru exactitatea versurilor, pentru modul constructiv in care sentimentul e imbracat in cuvinte - o penita. Dancus
pentru textul : Imperfect decred ca am mai spus-o si in alta parte, in ce priveste forma de adresare imi poti spune tu la fel ca oricine altcineva. nu de altceva dar am senzatia ca ne-am nascut totusi in acelasi secol si n-am nevoie sa ma simt si mai "antique" decit sint
pentru textul : felii de tort dePagini