o variantă care mi-a venit în gînd (cu scuzele de rigoare):
cufundat în noapte
oraşul
Moulin Rouge culoarea ispitei
o pânză de dragoste
un fel de păianjen
Satine
Ce fericiţi sunt oamenii care dansează cântă iubesc
Tu ştii asta se întâmplă doar în filme
se zbate
Transparente-s acum pleoapele lui Satine
- iluzia realităţii, esenţa aparenţei -
corul priveşte marşul tăcerii…
cred ca cine vrea sa citeasca un text bun, mai ales cand e de proza si isi da seama ca-i place ce citeste, il poate trage la imprimanta si gata. apoi, citit cu atentie, orice confuzie si senzatie de balast dispare. cel putin in cazul textului de fata.
Cristina, mai multa atentie la comentarii. Normal ca am ce sa te invat, eu ma pricep la transmodernism, daca stiai despre ce este vorba iti gaseai cuvintele de prima data si nu te lungeai in comentarii incercand sa explici ceva ce nu intelegi. In al doilea rand, textul e facut, e lucrat, nu numai ca se observa dar autorul a si recunoscut ca este o varianta finala a unui text mai vechi. Deci nu stiu despre ce lirism unitar vorbesti, lirismul unitar se vede clar la un text cursiv, fara modificari, fara cautari si fara imagini fumate (daca este sa te citez). M-am bagat in discutie pentru clarificari. Deci, nu numai ca am calitatea de a te invata dar sunt si mai atent la detalii. Nu te infuria, pastreaza-ti calmul, accepta ca altii se pricep mai bine ca tine in a explica niste tendinte, curente.
textul mi-a amintit de George Dickie cunoscut pentru teoria culturală a artei (iată "că întotdeauna rămâne un reziduu uşor de recunoscut în toate tipurile de artă, indiferent dacă ele au valoare estetică sau nu". în treacăt fie spus, cum aș raporta cuvîntul rezidual la o a doua citire a unei cărți?)
acum nu știu care este raportul intuiție/lectură în textul de față (mă refer la autor) dar putem presupune, eu chiar cred, că el, autorul, avea instrumentele necesare pentru o zicere mai rafinată.
la asta mă refeream Paul, tema este generoasă și merită o abordare atentă.
despre tacere ca si despre uitare, reinventam mereu motive unui cant ascuns intre secunde ca intre umerii altei lumi... mi-au placut mult: "antilopele uitarii" metafora de finete si sugestiva prin care vad pasul timpului calcind apasat si sigur printre pagini din pacate nescrise, la fel "apa rece a tacerii" cum ademeneste turme de ganduri si ocoleste gheparzii care pandesc din umbra cararea ingusta dintre anotimpuri....
Marina, randurile adaugate de tine sunt foarte bine-venite. Iti multumesc frumos. Cat despre reproducerea copertei sa-mi fie iertata ignoranta, m-am tot uitat pe pagina dar nu mi-am dat seama cum pot atasa o fotografie. Daca te rog frumos poate imi spui tu cum sa procedez. Recomand iubitorilor de poezie si "Scrisori din Arcadia" - e o carte traumatizanta dar f buna. "Scrisori din Arcadia" si "Dilecta" difera f mult intre ele dar sunt convinsa ca vor fi apreciate de adevaratii degustatori de poezie. Si din celelalte volume ale lui Soviany am citit dar acestea doua m-au impresionat cel mai mult. Marina, iti multumesc pentru comentariu. Te mai astept. Violeta
dragostea, iubirea adica, este un concept. ca si fericirea. astea totale nu au unitati de masura. sunt sau nu sunt. sunt dupa nuferi si am gura plina de apa. noroc ca iazul este langa spital. poate ma vede cineva... Paste Fericit pentru amandoi!
Adrian, nu m-ai înțeles. Firescul ei de femeie cerebrală, inteligentă și urâtă putea fi redat și altfel, într-un mod care să pară natural (și nu banal, și nu comun). Așa este-ul tău sună fals, când personjul nu vrea să fie fals, ci vrea să fie cât mai natural, pentru a nu ridica îndoieli și deconspira natura lui criminală. Revino pe text peste un an. Vei vedea diferența. Te sfătuiesc cu tot dragul, căci știu că ești un autor, chiar dacă de poezie, valoros. Textul acesta este un exercițiu (o schiță, ar fost foarte fain dacă intrai mai mult în psihologia personajelor) iar prozatoric vorbind, nu e unul prea reușit. Nu-i un dezastru, proza e multă muncă, tehnică și talent. E diferită de poezie. E normal să scârțâie la început.
Zaaambesc. A trecut mult timp de cand nu mai citesc de acest gen dar da, marturisesc: in tinerete am citit mult sf. Am si scris un pic, dar acum poti sa ma tai, ca nu as arata la nimeni ce scriam atunci :-) Sa revenim: textul se vrea inteles la nivelul unei alegorii fantastice... cam ca un basm, stiti? Mai tineti minte ce invatam despre basme? :-) It may happen any day now, sa ne pierdem capacitatea de a visa, si sa o avem doar pe aceea de a naste cosmare... Incercare epica... multumesc pentru incredere, este ceva in lucru, poate am sa il postez aici, o data ce il reiau. Deocamdata, proza scurta, sau in episoade scurte, ramane "dragostea mea". Va astept pe continuari :-)
Nu inteleg la ce vulnerabilitate va referiti, dar nu sunt surprinsa deoarece multe nu inteleg eu. Nici de ce mi-se pare un text mai profund cu " puritate" in loc de " incultura". Ar fi un pocal de idei cu un spectru mai larg pentru energia ironizarii. Oricum penitele sunt dovada ca e o reusita poetica. Felicitari!
A. era să uit: foloseşti prea multe cuvinte-punte pentru a ajunge la idee, o îmbraci prea gros. Exp:
"in pietre în mâna dreaptă
ca să le arunc în cel care va spune primul ceva despre tine" --> "ţin pietre în mână pentru primul care va vorbi despre tine
"nimeni nu are voie să vorbească atunci când trupurile nu-și mai găsesc suflarea" - fără "atunci"
"se zice că într-una din zilele viitoare vom tresări cu toții în mormânt și ne vom da seama că tot ce am făcut înainte să fim băgați în cuștile mortuare"
un text care nu reuseste sa fie mai mult decit o gluma, dupa parerea mea. probabil inspirat dintr-o intimplare adevarata dar blocat undeva inainte sa poata sa devina parte a ceva literar. inca din titlu lucrurile au tenta de parodie ieftina. ce e aia cosmar visator? chiar daca s-a intentionat un anumit tip de "metaforizare" (aici poate asztalos poate imi reimprospateaza memoria - de pe vremea cind invatam asta in liceu, pentru ca se invata asta in liceu pe vremea mea, au trecut multi ani -), deci un anumit tip de "metaforizare" a verbului "a avea un cosmar" prin sugerarea subiectului prin folosirea obiectului, totusi dimensiunea de hilar ieftin (chiar accidental), dupa parerea mea, este dezavantajoasa titlului
Dacă aș avea mai mult timp poate că aș putea să ilustrey și eu textul. Din păcate, pe moment timpul e o resursă ceva mai costisitoare pentru mine... Mulțumesc pentru comentariu. Îmi propun să mai scriu schițe în stilul ăsta, sper că mai bune decât cea prezentă.
sunt exponenta vulcanismului, curent initiat de mine si al carui singur membru infocat sunt... so, nu ma dezic de vulcanism chiar daca are un -ism in coada. bine ca nu vine de la (cl)ism(a) . cunoscandu-va exigenta in materie de vocalbular si exprimare eleganta sper sa nu mi-o luati in nume de rau.. e doar un joc de cuvinte iar mie imi place vulcanismul ... ce-ar fi sa vedeti florile ca pe o eruptie de vulcan, a unui vulcan stelar sau acvatic... poate nasterea unei noi constelatii... vor veni si poemele.... insa abia s-au nascut culorile ce nu mi se par deloc a fi esarfe, ci secvente ale unui fenomen... e foarte bine ca unii nu le-ar purta, eu m-as imbraca in stele...
"nu ne mai amintim fuga fără nicio grijă prin direcții opuse"
Cred că o mare problemă a textelor tale este confuzia pe care o faci între ambiguitatea pozitivă şi sinuozitatea versurilor, sinuozitate care nu de puţine ori devine incoerenţă prin definiţie. Dacă mai punem şi supralicitarea retorică pe care o practici regulat...
Nu cred că dificultatea sau imposibilitatea de-a te face înţeles este vreo marcă a poeziei, ba din contră, claritatea penetrantă ar putea fi. Dacă e dublată şi de factorul liric sui generis, cu atât mai bine.
Precizare: am spus ca, cel putin la inceput, windows nu a fost sistem de operare ci doar o simulare a unui astfel de sistem pentru ca, atunci cand a aparut windows, el fiind o interfata grafica, folosea primitivele MS DOS (tot al Microsoft) de acces la hardware. Ulterior nu stiu ce s-a mai intamplat. Oricum atunci, la inceput, windows se misca destul de greu ne beneficiind de dezvoltarile hard (miniaturizare) aparute ulterior. Dar toate astea nu stiu in ce masura intereseaza acum, mai ales pe utilizatori. Totusi am simtit nevoia sa fac aceste precizari pentru corectitudine (fata de nine insumi) cand am afirmat ca initial W. nu a fost sistem de operare.
nu stiu ce va deranjeaza atat, domnule, mi/am exprimat opinia cu mult bun simt. nu trebuie sa mi/o impartasiti ... comentariul meu a plecat de la textul dumneavoastra despre patriarhul Teoctist I. fiecare isi are admiratorii si detractorii sai, am vorbit de asemeni de trecerea in lumea umbrelor a altor doi titani... pintea si pittis. lasand la o parte cariera radiofonica si muzicala, pittis a avut una din cele mai frumoase si mai expresive voci actoricesti... mie imi aminteste de george vraca. de asemeni a fost o prezenta nonconformista pe scena ca si in viata. l/am urmarit in cateva concerte live si canta cu atata suflet pana ragusea insa vocea/ i revenea cand recita..,,sunt tanar, doamna'' inteligent pana la incomod, talentat pana la indecent, pittis a avut si un spirit de fronda care l/a sustinut in nebunia artei insa l/a macinat prematur in viata. pintea a fost de asemeni remarcabil... o privire expresiva, un joc lucid, interiorizat, profund, te macina sa te supui povestii pe care o traia pe scena... de ce sa nu recunoastem ce e valoros? nu mi/e teama ca ridic osanale nimanui ci doar nu vreau sa treaca neobservata decenta lor retragere . in ceea ce il priveste pe patriarh, el nu a fost o umbra cu o functie mare ci a fost un lieder religios, un bun duhovnic, a deshis o punte spre ecumenism prin vizita papei ioan... a reintrodus invatamantul religios in scoala, a zidit si a pus piatra de temelie multor biserici. pe undeva simt ca in sufletul lui se gandea la bisericile pe care nu ca le/a daramat ci pe care nu le/ a putut salva. a fost un bun capitan de corabie chiar daca in furtuna i/au pierit cativa marinari dragi, nu i/a sacrificat ci si/a dus crucea in spate pana la capat si inca ceva.. a avut har... fata sa in ultimii ani s/a imbracat in lumina... e drept ca textul dumneavoastra se refera la ,,funeraliile'' patriarhului...dar pornind de la acest eveniment comentat mai mult sau mai putin inspirat de cronicarii tv mi/am permis sa pomenesc numele a doi mari artisti...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
vin şi eu în groapa din tine. vin şi eu, chiar în cuptor. să fim patru.
pentru textul : după potopul nopţii deo variantă care mi-a venit în gînd (cu scuzele de rigoare):
cufundat în noapte
pentru textul : Moulin Rouge deoraşul
Moulin Rouge culoarea ispitei
o pânză de dragoste
un fel de păianjen
Satine
Ce fericiţi sunt oamenii care dansează cântă iubesc
Tu ştii asta se întâmplă doar în filme
se zbate
Transparente-s acum pleoapele lui Satine
- iluzia realităţii, esenţa aparenţei -
corul priveşte marşul tăcerii…
cred ca cine vrea sa citeasca un text bun, mai ales cand e de proza si isi da seama ca-i place ce citeste, il poate trage la imprimanta si gata. apoi, citit cu atentie, orice confuzie si senzatie de balast dispare. cel putin in cazul textului de fata.
pentru textul : Iulian are ochi de melc deCristina, mai multa atentie la comentarii. Normal ca am ce sa te invat, eu ma pricep la transmodernism, daca stiai despre ce este vorba iti gaseai cuvintele de prima data si nu te lungeai in comentarii incercand sa explici ceva ce nu intelegi. In al doilea rand, textul e facut, e lucrat, nu numai ca se observa dar autorul a si recunoscut ca este o varianta finala a unui text mai vechi. Deci nu stiu despre ce lirism unitar vorbesti, lirismul unitar se vede clar la un text cursiv, fara modificari, fara cautari si fara imagini fumate (daca este sa te citez). M-am bagat in discutie pentru clarificari. Deci, nu numai ca am calitatea de a te invata dar sunt si mai atent la detalii. Nu te infuria, pastreaza-ti calmul, accepta ca altii se pricep mai bine ca tine in a explica niste tendinte, curente.
pentru textul : Solilocvii aride detextul mi-a amintit de George Dickie cunoscut pentru teoria culturală a artei (iată "că întotdeauna rămâne un reziduu uşor de recunoscut în toate tipurile de artă, indiferent dacă ele au valoare estetică sau nu". în treacăt fie spus, cum aș raporta cuvîntul rezidual la o a doua citire a unei cărți?)
pentru textul : fals interviu despre menirea artei deacum nu știu care este raportul intuiție/lectură în textul de față (mă refer la autor) dar putem presupune, eu chiar cred, că el, autorul, avea instrumentele necesare pentru o zicere mai rafinată.
la asta mă refeream Paul, tema este generoasă și merită o abordare atentă.
Alina, îți recomand să citești http://www.hermeneia.com/content/jurnal_de_nesomn_20_vi și să mai dai pe aici dacă nu vrei să rămîi de căruță. Hermeneia merge înainte.
pentru textul : Străin dedespre tacere ca si despre uitare, reinventam mereu motive unui cant ascuns intre secunde ca intre umerii altei lumi... mi-au placut mult: "antilopele uitarii" metafora de finete si sugestiva prin care vad pasul timpului calcind apasat si sigur printre pagini din pacate nescrise, la fel "apa rece a tacerii" cum ademeneste turme de ganduri si ocoleste gheparzii care pandesc din umbra cararea ingusta dintre anotimpuri....
pentru textul : Sprint final, în gheare deFoarte frumos text; o poezie de fapt, după formă, plină de un conţinut profund şi o metaforică sugestivă cu nuanţe filozofice. Mi-a plăcut.
pentru textul : uneori demultumesc de parere Virgil! adevarat, caprele sunt mai inedite dar ciclul acesta se invarteste oarecum in jurul pietrelor (mele) ...
pentru textul : Pietrele Annei deeugen, te rog frumos să nu mai pui astfel de „comentarii” pe hermeneia. asta dacă mai vrei să pui comentarii.
pentru textul : Constelaţia de ticăloşi deMarina, randurile adaugate de tine sunt foarte bine-venite. Iti multumesc frumos. Cat despre reproducerea copertei sa-mi fie iertata ignoranta, m-am tot uitat pe pagina dar nu mi-am dat seama cum pot atasa o fotografie. Daca te rog frumos poate imi spui tu cum sa procedez. Recomand iubitorilor de poezie si "Scrisori din Arcadia" - e o carte traumatizanta dar f buna. "Scrisori din Arcadia" si "Dilecta" difera f mult intre ele dar sunt convinsa ca vor fi apreciate de adevaratii degustatori de poezie. Si din celelalte volume ale lui Soviany am citit dar acestea doua m-au impresionat cel mai mult. Marina, iti multumesc pentru comentariu. Te mai astept. Violeta
pentru textul : Erosul Dilectei dedragostea, iubirea adica, este un concept. ca si fericirea. astea totale nu au unitati de masura. sunt sau nu sunt. sunt dupa nuferi si am gura plina de apa. noroc ca iazul este langa spital. poate ma vede cineva... Paste Fericit pentru amandoi!
pentru textul : o suta grame de pâté de foie gras denici eu nu-s sigura. ma mai gandesc.
pentru textul : pontificală deAdrian, nu m-ai înțeles. Firescul ei de femeie cerebrală, inteligentă și urâtă putea fi redat și altfel, într-un mod care să pară natural (și nu banal, și nu comun). Așa este-ul tău sună fals, când personjul nu vrea să fie fals, ci vrea să fie cât mai natural, pentru a nu ridica îndoieli și deconspira natura lui criminală. Revino pe text peste un an. Vei vedea diferența. Te sfătuiesc cu tot dragul, căci știu că ești un autor, chiar dacă de poezie, valoros. Textul acesta este un exercițiu (o schiță, ar fost foarte fain dacă intrai mai mult în psihologia personajelor) iar prozatoric vorbind, nu e unul prea reușit. Nu-i un dezastru, proza e multă muncă, tehnică și talent. E diferită de poezie. E normal să scârțâie la început.
pentru textul : Cartea cu imagini demulțumesc pentru semn.
[iar „iar” rămâne acolo, face bine auzului meu... ;)]
pentru textul : postludiu deZaaambesc. A trecut mult timp de cand nu mai citesc de acest gen dar da, marturisesc: in tinerete am citit mult sf. Am si scris un pic, dar acum poti sa ma tai, ca nu as arata la nimeni ce scriam atunci :-) Sa revenim: textul se vrea inteles la nivelul unei alegorii fantastice... cam ca un basm, stiti? Mai tineti minte ce invatam despre basme? :-) It may happen any day now, sa ne pierdem capacitatea de a visa, si sa o avem doar pe aceea de a naste cosmare... Incercare epica... multumesc pentru incredere, este ceva in lucru, poate am sa il postez aici, o data ce il reiau. Deocamdata, proza scurta, sau in episoade scurte, ramane "dragostea mea". Va astept pe continuari :-)
pentru textul : Ucenicii viselor deNu inteleg la ce vulnerabilitate va referiti, dar nu sunt surprinsa deoarece multe nu inteleg eu. Nici de ce mi-se pare un text mai profund cu " puritate" in loc de " incultura". Ar fi un pocal de idei cu un spectru mai larg pentru energia ironizarii. Oricum penitele sunt dovada ca e o reusita poetica. Felicitari!
pentru textul : indie deMă bucură mult aprecierea d-voastră, d-le Titarenco!
pentru textul : unic vers deMulţumesc.
A. era să uit: foloseşti prea multe cuvinte-punte pentru a ajunge la idee, o îmbraci prea gros. Exp:
"in pietre în mâna dreaptă
ca să le arunc în cel care va spune primul ceva despre tine" --> "ţin pietre în mână pentru primul care va vorbi despre tine
"nimeni nu are voie să vorbească atunci când trupurile nu-și mai găsesc suflarea" - fără "atunci"
"se zice că într-una din zilele viitoare vom tresări cu toții în mormânt
și ne vom da seama că tot ce am făcut înainte să fim băgați în cuștile mortuare"
şi alţi "care/ cum/ ca să, că" etc.
pentru textul : Cantata în mi minor deCaline, nu ma fierbe, e vorba despre Ulise? Andu
pentru textul : Sub pânze deun text care nu reuseste sa fie mai mult decit o gluma, dupa parerea mea. probabil inspirat dintr-o intimplare adevarata dar blocat undeva inainte sa poata sa devina parte a ceva literar. inca din titlu lucrurile au tenta de parodie ieftina. ce e aia cosmar visator? chiar daca s-a intentionat un anumit tip de "metaforizare" (aici poate asztalos poate imi reimprospateaza memoria - de pe vremea cind invatam asta in liceu, pentru ca se invata asta in liceu pe vremea mea, au trecut multi ani -), deci un anumit tip de "metaforizare" a verbului "a avea un cosmar" prin sugerarea subiectului prin folosirea obiectului, totusi dimensiunea de hilar ieftin (chiar accidental), dupa parerea mea, este dezavantajoasa titlului
pentru textul : Îndrăgostit noctambul deNu.
pentru textul : Aolică Mare băăă deDacă aș avea mai mult timp poate că aș putea să ilustrey și eu textul. Din păcate, pe moment timpul e o resursă ceva mai costisitoare pentru mine... Mulțumesc pentru comentariu. Îmi propun să mai scriu schițe în stilul ăsta, sper că mai bune decât cea prezentă.
pentru textul : Meditație desunt exponenta vulcanismului, curent initiat de mine si al carui singur membru infocat sunt... so, nu ma dezic de vulcanism chiar daca are un -ism in coada. bine ca nu vine de la (cl)ism(a) . cunoscandu-va exigenta in materie de vocalbular si exprimare eleganta sper sa nu mi-o luati in nume de rau.. e doar un joc de cuvinte iar mie imi place vulcanismul ... ce-ar fi sa vedeti florile ca pe o eruptie de vulcan, a unui vulcan stelar sau acvatic... poate nasterea unei noi constelatii... vor veni si poemele.... insa abia s-au nascut culorile ce nu mi se par deloc a fi esarfe, ci secvente ale unui fenomen... e foarte bine ca unii nu le-ar purta, eu m-as imbraca in stele...
pentru textul : I live in a yellow water-lily de"nu ne mai amintim fuga fără nicio grijă prin direcții opuse"
Cred că o mare problemă a textelor tale este confuzia pe care o faci între ambiguitatea pozitivă şi sinuozitatea versurilor, sinuozitate care nu de puţine ori devine incoerenţă prin definiţie. Dacă mai punem şi supralicitarea retorică pe care o practici regulat...
pentru textul : Ești așa ca lumea care răcește sângele în noi deNu cred că dificultatea sau imposibilitatea de-a te face înţeles este vreo marcă a poeziei, ba din contră, claritatea penetrantă ar putea fi. Dacă e dublată şi de factorul liric sui generis, cu atât mai bine.
Multumesc, Marina. Ma bucura semnul tau. Mi-ar placea sa dau o raita cu privirea prin atelierul de acasa.:)
pentru textul : Gălbenușul demomeala adevarata si vie - e mult spus. momeala vie ar fi suficient
pentru textul : go fishing demotan castrat inutile? asta e din bancul cu baba si pestisorul de aur? hmmm!
Precizare: am spus ca, cel putin la inceput, windows nu a fost sistem de operare ci doar o simulare a unui astfel de sistem pentru ca, atunci cand a aparut windows, el fiind o interfata grafica, folosea primitivele MS DOS (tot al Microsoft) de acces la hardware. Ulterior nu stiu ce s-a mai intamplat. Oricum atunci, la inceput, windows se misca destul de greu ne beneficiind de dezvoltarile hard (miniaturizare) aparute ulterior. Dar toate astea nu stiu in ce masura intereseaza acum, mai ales pe utilizatori. Totusi am simtit nevoia sa fac aceste precizari pentru corectitudine (fata de nine insumi) cand am afirmat ca initial W. nu a fost sistem de operare.
pentru textul : a murit steve jobs deP.P.S. Am gresit. Andu nu spune o "poezie clasica" ci 'Un poem clasic Virgil Titarenco' ceea ce-i cu totul altceva si are dreptate!
pentru textul : ghemuire III denu stiu ce va deranjeaza atat, domnule, mi/am exprimat opinia cu mult bun simt. nu trebuie sa mi/o impartasiti ... comentariul meu a plecat de la textul dumneavoastra despre patriarhul Teoctist I. fiecare isi are admiratorii si detractorii sai, am vorbit de asemeni de trecerea in lumea umbrelor a altor doi titani... pintea si pittis. lasand la o parte cariera radiofonica si muzicala, pittis a avut una din cele mai frumoase si mai expresive voci actoricesti... mie imi aminteste de george vraca. de asemeni a fost o prezenta nonconformista pe scena ca si in viata. l/am urmarit in cateva concerte live si canta cu atata suflet pana ragusea insa vocea/ i revenea cand recita..,,sunt tanar, doamna'' inteligent pana la incomod, talentat pana la indecent, pittis a avut si un spirit de fronda care l/a sustinut in nebunia artei insa l/a macinat prematur in viata. pintea a fost de asemeni remarcabil... o privire expresiva, un joc lucid, interiorizat, profund, te macina sa te supui povestii pe care o traia pe scena... de ce sa nu recunoastem ce e valoros? nu mi/e teama ca ridic osanale nimanui ci doar nu vreau sa treaca neobservata decenta lor retragere . in ceea ce il priveste pe patriarh, el nu a fost o umbra cu o functie mare ci a fost un lieder religios, un bun duhovnic, a deshis o punte spre ecumenism prin vizita papei ioan... a reintrodus invatamantul religios in scoala, a zidit si a pus piatra de temelie multor biserici. pe undeva simt ca in sufletul lui se gandea la bisericile pe care nu ca le/a daramat ci pe care nu le/ a putut salva. a fost un bun capitan de corabie chiar daca in furtuna i/au pierit cativa marinari dragi, nu i/a sacrificat ci si/a dus crucea in spate pana la capat si inca ceva.. a avut har... fata sa in ultimii ani s/a imbracat in lumina... e drept ca textul dumneavoastra se refera la ,,funeraliile'' patriarhului...dar pornind de la acest eveniment comentat mai mult sau mai putin inspirat de cronicarii tv mi/am permis sa pomenesc numele a doi mari artisti...
pentru textul : Cum se vorbește limba română în România - I dePagini