Mi-a plăcut această reîntoarcere într-o epocă pe care aș numi-o "primordială", o vreme când oasele noastre nu se desprinseseră încă de trupul care le-a născut. O atmosferă oarecum barocă am respirat în acest poem, însă am citit cu plăcere un vers bine închegat, o prozodie care arată stăpânirea acestui armăsar nărăvaș care este dictarea. Un pic prea multă virulență "infecțioasă" în partea mediană, cred că poemul ar trăi fericit până la adânci bătrânețe și fără acele excese, la urma-urmei tratamentul conteză ... La bună re-citire, Bobadil
Un text destul de slab. Din cate vad ati urmarit si ceva prozodie, e drept ca nu v-ati facut un scop determinant din asta. Ideea este ca ritmic, acet text pica in mai multe puncte facand citirea dificila. Ideea este destul de uzitata, cu iz eminescian si un final aproape teologic. Gradat, se pleaca de la negarea fireasca a unei notiuni ambigue si se ajunge la o negare aproape apocaliptica a existentei firesti. Cred ca este nevoie de mai mult lucru pe text. Parerea mea ! Ialin
Multumesc, Adriana. Recunosc ca teza aceasta, dezvoltata printre altii de Jung, m-a fascinat. Există/exista cel putin un dialog cu sine, benefic desi riscant si solicitant. Pentru aceasta, am scris. Si pentru eternitatea acestui zeu care ne face viata mai buna.
Un an bun si luminos si tie!
scuze. deci, "merci pentru articol. e intradevar foarte trist"
si nu stiam ca leo butnaru s-o ocupat de avangarda ucraineana separat de cea rusa (aia rusa o aparut in doua volume la noi). o s-o caut, oricum
Lea, uneori în viață ajungi să afirmi precum dna Doinița Coman "suficientă mie nu mi-am fost niciodată" pentru ca mai apoi să găsești această sintagmă la Montherlant în "Demonul binelui", pare-mi-se. trăim printre semnificați, aici da, ocnași, dar semnificanții sunt eliberare.cât despre mirare există o carte interesantă "Mirarea filozofică" apărută prin '90 și ceva, care mi-a declanșat resorturile pozitive pentru înțelesul cuvântului, după cum îl spuneai și tu, iar singurătatea e o noțiune mai mult decât relativă și discutabilă. cât despre actul faustian pe care îl intuiesc în ce-mi spui, sunt străin.cad bine voroavele tale, triste ca tricoul de pe mine:) Aranca, semnele tale sunt un semn bun pentru mine, reprezinți o categorie importantă de cititori:)! Bianca, nu pot să nu savurez comentariul tău. ironia o împărțim frățește. îmi place modul tău de argumentare și cred că ți-am mai făcut complimentul acesta:), însă intuiția este de-a dreptul debordantă. ai presimțit că spectatorul este personajul principal cât și faptul că starea mea de acum îmi este favorabilă actului creativ:) bravo! cine nu și-ar dori cititori atât de atenți și dezinvolți?:)mulțam de acestea și de îngălbenire![ce zici, am mai epatat o dată?:)]
da, ai dreptate. e un text care nu ma satisface. ar mai trebui lucrat. am senzatia ca ar putea iesi ceva mai muscator din el si nu-mi reuseste. cade usor spre final. prea clasic
ei,ei ,ei - te duci putin cam prea sus cu gândul când te compari cu Arghezi sau Baudelaire.Exista desigur "estetica urâtului", dar sa pastram proportiile. nu cred ca e cazul la tine. pentru ca nici poezie prea multa nu exista.
Cum n-ați citit poezia anilor 60?! Dar Nichita Stănescu, Sorescu, Baltag, Blandiana, Mălăncioiu, Melinescu, Buzea și atâția, și-atâția? E drept, eu mă refeream la cei din plutonul secund, mai dulcegi și mai fără relief personal. Poate fi, însă, desigur, și o coincidență, dar nu putem defini altfel un stil decât raportându-l la ceea ce a existat sau există (indiferent de ce explicație ar putea da autorii). Sper să nu vă supărați pe mine, având în vedere și faptul că sunteți primul care trebuie să înțeleagă, dar și să impună, regula jocului...
in italicele acelea sunt aproape cuvintele lui Dostoievski, nu ale mele...! :) e o parafraza. din Fratii Karamazov. sigur iti amintesti acum... (chiar nu ma asteptam sa nu vada nimeni asta, sincer...eu ma temeam ca e prea agresiva referirea.) ma bucur insa, mult, ca emotia a reusit sa traspara. multumesc frumos.
Emanuel Pope, comentariul tău nu este suficient de argumentat pentru a susține penița. Modul acesta de evidențiere a unui text - penița - trebuie folosit, daca îmi este permis să o spun , mai cu parcimonie, altfel îl devalorizam, și justificându-l printr-un comentariu...cât de cât mulțumitor :) - adica NU lângă argumente din categoria "textul e fain, excelent, grozav, genial etc." sau "ochii autorului sunt albaștri. " te rog să revii asupra comentariului. Andreea, sper să nu mă înțelegi greșit - intervenția mea este una pur administrativă, nu are legătură cu valoarea textului tău. o zi bună vă doresc.
P.S. in limba sparga nu ma pricep. Desi (citez din memorie): „Temboridez guruvă și stelpică norangă Temboridez sa-ti scalpin întorsul și să-ți gui Multmbilara-ți voșcă pe-o crepitură pangă Și să-ți jumiz firiga lâng-un hisar mârzui” Ceea ce-i cu totul altceva, în modul în care „sună”, decât însăilarea ta – cu tot ajutorul (subînțeles) al lui Mădălin Voicu. Cu toate că Voicu, în afară de faptul că e țigan, mai are și ureche muzicală (sau tocmai de aceea). Dar... nici unul și nici altul nu sunteți, totuși....Nina Casian. Cel puțin în ceea ce privește limba spargă. „Versiunea” engleză este, însă, splindidă (din punctul meu de vedere). Gorun
Iti sta bine jucandu-te mai Dorine... numai ca nu poti fugi de tine nici chiar astfel... un text mult prea profund chiar decat a voit autorul sa fie... ceea ce este intr-adevar de remarcat in acest text este reprezentat de modul in care autorul spune povestea in limbaj comun dar care musteste de simbolistica... next level ? :)
mă refeream la titlu. voiam ceva ”tare”, un verb. am scris poezia în 10 minunte, iar titlul l-am căutat două ceasuri! uneori e invers. Corina, domoale plecăciuni!
Alina Manole, nu-mi este jenă, pentru că nu e vorba de mine aici, ci despre cei care aruncă poezie în derizoriu și o pătează (nu spun cu ce), tocmai făcând abuz de cuvinte obscene. Îmi este jenă doar de cei care promovează o semenea „poezie”.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
e doar un cintec de leganat griul...
pentru textul : cîntec de legănat grîul deun semn de la tine e bine venit-oricum,oricând...
pentru textul : eu, cea de dincolo denu-ți mai risipi din talent
pentru textul : turburisme denici din replica turburătoare
că poți rămâne impotent
și-așa-s ne-ndestulătoare
Mi-a plăcut această reîntoarcere într-o epocă pe care aș numi-o "primordială", o vreme când oasele noastre nu se desprinseseră încă de trupul care le-a născut. O atmosferă oarecum barocă am respirat în acest poem, însă am citit cu plăcere un vers bine închegat, o prozodie care arată stăpânirea acestui armăsar nărăvaș care este dictarea. Un pic prea multă virulență "infecțioasă" în partea mediană, cred că poemul ar trăi fericit până la adânci bătrânețe și fără acele excese, la urma-urmei tratamentul conteză ... La bună re-citire, Bobadil
pentru textul : Punctum deaest tip de minimalism este extrem de greu de innobilat. vezi tu, aici, orice vers ai scoate, ramane la fel. o fi bine?
pentru textul : Cataractă. deUn text destul de slab. Din cate vad ati urmarit si ceva prozodie, e drept ca nu v-ati facut un scop determinant din asta. Ideea este ca ritmic, acet text pica in mai multe puncte facand citirea dificila. Ideea este destul de uzitata, cu iz eminescian si un final aproape teologic. Gradat, se pleaca de la negarea fireasca a unei notiuni ambigue si se ajunge la o negare aproape apocaliptica a existentei firesti. Cred ca este nevoie de mai mult lucru pe text. Parerea mea ! Ialin
pentru textul : Poem fecund deEu ma uit cu surprindere si vad ca Vlad nu are niciun comentariu pe acest site, nici raspuns nici alt fel de interactiune.
pentru textul : dragul meu deCe păţişi?
pentru textul : suntem doar cărți de joc pe mese rotunde deMultumesc, Adriana. Recunosc ca teza aceasta, dezvoltata printre altii de Jung, m-a fascinat. Există/exista cel putin un dialog cu sine, benefic desi riscant si solicitant. Pentru aceasta, am scris. Si pentru eternitatea acestui zeu care ne face viata mai buna.
pentru textul : Ah deUn an bun si luminos si tie!
scuze. deci, "merci pentru articol. e intradevar foarte trist"
pentru textul : Renașterea împușcata desi nu stiam ca leo butnaru s-o ocupat de avangarda ucraineana separat de cea rusa (aia rusa o aparut in doua volume la noi). o s-o caut, oricum
bobadile, toată osteneala noastră în ale scrisului e clădită pe imaginație! să ne imaginăm, deci, o mare iubire. să ne imaginăm și ...deznodământul...
pentru textul : Radical din doi deSă înţeleg că explicaţiile şi scuzele au fost acceptate?
pentru textul : despre dragoste numai de bine desau nu are importanţă?
Lea, uneori în viață ajungi să afirmi precum dna Doinița Coman "suficientă mie nu mi-am fost niciodată" pentru ca mai apoi să găsești această sintagmă la Montherlant în "Demonul binelui", pare-mi-se. trăim printre semnificați, aici da, ocnași, dar semnificanții sunt eliberare.cât despre mirare există o carte interesantă "Mirarea filozofică" apărută prin '90 și ceva, care mi-a declanșat resorturile pozitive pentru înțelesul cuvântului, după cum îl spuneai și tu, iar singurătatea e o noțiune mai mult decât relativă și discutabilă. cât despre actul faustian pe care îl intuiesc în ce-mi spui, sunt străin.cad bine voroavele tale, triste ca tricoul de pe mine:) Aranca, semnele tale sunt un semn bun pentru mine, reprezinți o categorie importantă de cititori:)! Bianca, nu pot să nu savurez comentariul tău. ironia o împărțim frățește. îmi place modul tău de argumentare și cred că ți-am mai făcut complimentul acesta:), însă intuiția este de-a dreptul debordantă. ai presimțit că spectatorul este personajul principal cât și faptul că starea mea de acum îmi este favorabilă actului creativ:) bravo! cine nu și-ar dori cititori atât de atenți și dezinvolți?:)mulțam de acestea și de îngălbenire![ce zici, am mai epatat o dată?:)]
pentru textul : singur și trist în fața unei tastaturi negre denu sint interesata sa-ti explic sa intelegi acest text. dintr-un simplu motiv. eu doar scriu texte. cine intelege, perfect.
pentru textul : confesiune desapphire, rog să dispară titlul poemei mele de la "texte recomandate"!
pentru textul : Moderator pe hermeneia deda, ai dreptate. e un text care nu ma satisface. ar mai trebui lucrat. am senzatia ca ar putea iesi ceva mai muscator din el si nu-mi reuseste. cade usor spre final. prea clasic
pentru textul : mr bright dedar nu știu dacă ți-ar fi permis regulamentul să acorzi penițe pentru "adevăruri"... și oricum pe mine mă irită procedeeul. mersi.
pentru textul : apa trece, pietrele trec deAsa pare. Dar este asemenea unui cerc vicios care...se deschide intr-unul "virtuos"; adica intr-o spirala.
pentru textul : omului cu valuri în suflet deei,ei ,ei - te duci putin cam prea sus cu gândul când te compari cu Arghezi sau Baudelaire.Exista desigur "estetica urâtului", dar sa pastram proportiile. nu cred ca e cazul la tine. pentru ca nici poezie prea multa nu exista.
pentru textul : abjectivalia deCum n-ați citit poezia anilor 60?! Dar Nichita Stănescu, Sorescu, Baltag, Blandiana, Mălăncioiu, Melinescu, Buzea și atâția, și-atâția? E drept, eu mă refeream la cei din plutonul secund, mai dulcegi și mai fără relief personal. Poate fi, însă, desigur, și o coincidență, dar nu putem defini altfel un stil decât raportându-l la ceea ce a existat sau există (indiferent de ce explicație ar putea da autorii). Sper să nu vă supărați pe mine, având în vedere și faptul că sunteți primul care trebuie să înțeleagă, dar și să impună, regula jocului...
pentru textul : ambiguu pentru ruperi de ritm și tăcere deUn domn cu vocea ruginită mă ucide în gând,
pentru textul : Autumnal debătându-mă pe umăr cu palma părinteşte,
pe la spate-mi persiflează umbra mişelul, rânjind...
in italicele acelea sunt aproape cuvintele lui Dostoievski, nu ale mele...! :) e o parafraza. din Fratii Karamazov. sigur iti amintesti acum... (chiar nu ma asteptam sa nu vada nimeni asta, sincer...eu ma temeam ca e prea agresiva referirea.) ma bucur insa, mult, ca emotia a reusit sa traspara. multumesc frumos.
pentru textul : in illo tempore deun text în care amănuntul face și dă esența poemului.
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină deEmanuel Pope, comentariul tău nu este suficient de argumentat pentru a susține penița. Modul acesta de evidențiere a unui text - penița - trebuie folosit, daca îmi este permis să o spun , mai cu parcimonie, altfel îl devalorizam, și justificându-l printr-un comentariu...cât de cât mulțumitor :) - adica NU lângă argumente din categoria "textul e fain, excelent, grozav, genial etc." sau "ochii autorului sunt albaștri. " te rog să revii asupra comentariului. Andreea, sper să nu mă înțelegi greșit - intervenția mea este una pur administrativă, nu are legătură cu valoarea textului tău. o zi bună vă doresc.
pentru textul : Tangent de radical din "ix" deP.S. in limba sparga nu ma pricep. Desi (citez din memorie): „Temboridez guruvă și stelpică norangă Temboridez sa-ti scalpin întorsul și să-ți gui Multmbilara-ți voșcă pe-o crepitură pangă Și să-ți jumiz firiga lâng-un hisar mârzui” Ceea ce-i cu totul altceva, în modul în care „sună”, decât însăilarea ta – cu tot ajutorul (subînțeles) al lui Mădălin Voicu. Cu toate că Voicu, în afară de faptul că e țigan, mai are și ureche muzicală (sau tocmai de aceea). Dar... nici unul și nici altul nu sunteți, totuși....Nina Casian. Cel puțin în ceea ce privește limba spargă. „Versiunea” engleză este, însă, splindidă (din punctul meu de vedere). Gorun
pentru textul : shi bin a plec deIti sta bine jucandu-te mai Dorine... numai ca nu poti fugi de tine nici chiar astfel... un text mult prea profund chiar decat a voit autorul sa fie... ceea ce este intr-adevar de remarcat in acest text este reprezentat de modul in care autorul spune povestea in limbaj comun dar care musteste de simbolistica... next level ? :)
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi demă refeream la titlu. voiam ceva ”tare”, un verb. am scris poezia în 10 minunte, iar titlul l-am căutat două ceasuri! uneori e invers. Corina, domoale plecăciuni!
pentru textul : strig către silabe denu inteleg "sper"? Adrian
pentru textul : Sfatul unui marinar bătrân pentru Opoziţia română demultumesc de citire
aici narativul prinde extrem de bine.
pentru textul : poem cu molii deAlina Manole, nu-mi este jenă, pentru că nu e vorba de mine aici, ci despre cei care aruncă poezie în derizoriu și o pătează (nu spun cu ce), tocmai făcând abuz de cuvinte obscene. Îmi este jenă doar de cei care promovează o semenea „poezie”.
Eugen.
pentru textul : Unui mare poetastru dePagini