Ideea nu e proastă dar textul are părți care îl dezavantajează. De exemplu, ce caută în text „ Odată cu el s-a oprit în loc un fotograf, Kevin Carter.”? E absolut aiurea. Apoi, ce caută „metanie” acolo? Hai să fim serioși. Textul mai are și alte chestii siroapoase. Repet, ideea e interesantă și ar fi putu fi exploatată cu mult mai bine. Părerea mea.
Versul cu "a venit primavara" si "covorul de fluturi" din final ma impiedica sa las a doua penita de pe siteul asta. Un plus pentru strofa de la "mare in forma de clopot" ! Ialin
Titlul îl consider original, subtitlul inutil în context. Ultima parte din poem mi se pare cu adevărat reușită: "îmi plăcea să fiu cu tine tu cu mine tu cu noi în inima ta mirosea puternic a brad mirosea tare ca piatra dar eram departe desculț nu mă spălasem pe față pe primul rând de dinți așa că nu ți-am mai spus nu ți-am dat bretonul la o parte"
serios paul, transliterarea lui merci cu mersi mi se pare un anumit gen de neglijenta in limba romana. mai ales ca o anumita parte a romanilor chiar cred ca am fi francofoni.
Da, Francisc, fiindca si iluzia isi are, un timp, rolul ei, cel putin pina cind e nevoie sa vezi realitatea, cea cer nu mai poarta iluzoriul. Si mie imi vine uneori sa vad radacinile acelea, dar is tare indepartate. Multam fain.
Întotdeauna după citirea unui text pe site-uri, încep cu gândul de-a nu scrie vreun comentariu și sfârșesc acționând împotriva gândului meu. Ori cel puțin în ultima vreme.Și asta pentru că inima îmi spune că nu întotdeaua trebuie să-mi ascult gândul. Astfel... aș scoate paranteza (viața se estompează fără structura Tradiției, evacuate odată cu Dumnezeu) pentru că e de ajuns afirmația de dinainte, iar cu ideea aceasta aș creea o altă frază introducând-o în arhitectura întregului. Apoi aș mai curăți, ordona, final ultima frază, în întregimea ei, dar fără a schimba cu nimic din adevărul și sensul ei. Dar dincolo de toate acestea, textul are coloanele, capitelurile și bolțile sale suficiente pentru a iesi din anonimat.. peniță. FELICITĂRI
Adriana, Și dumneata ai dreptate. Pentru că orice text – și mai ales cele fundamentale (mă refer la cele filosofice) și nu la cele religioase (aici lucrurile sunt mult mai încurcate sau mult mai simple: «crezi și vei înțelege» cum frumos spune Sf. Augustin, sau degeaba le mai citești dacă vrei să le înțelegi «conceptual» făcȃnd abstracție de credință) poate fi receptat în mod diferit. Și poate fi astfel receptat pentru că atunci cȃnd se ajunge la un paradox (din punctul de vedere al logicii aristotelice) autorul a avut suficientă intuiție să-l «simtă» și, mai departe a mers pe sugestie denotativă. Din acest punct de vedere, orice operă filosofică fundamentală, inclusiv cea a lui Aristotel, va dăinui (nu se știe cȃt, probabil pȃnă își va epuiza polisemantismul intrinsec) fiind, de fapt, «operă deschisă» în sensul lui Umberto Eco. Cu gȃndurile cele mai bune, G.M.
Înţeleg şi vă mulţumesc foarte mult.
Corectez chiar acum şi o să-mă străduiesc să nu mai fac greşeli.
Cu toate că e cam greu,deoarece nu sunt român, deşi îmi place această limbă foarte, foarte mult şi încerc să traduc cărţile mele în limba română.
Cu adânc respect!
multumesc, Mircea. Din comentariul tau, da-mi voie si mie sa retin cuvantul "impletire". Fiindca el este cheia citirii cestui text. :) tot cu prietenie, Adriana
Exista, in opinia mea mea, citeva lucruri, care mi se pare ca frineaza textul cum ar fi verificarea karmei din ora in ora, privirea prezentului cu incredere si alte citeva lucruri marunte care mi se par putin inutile in economia textului, pentru ca il vad ca pe un text scris cu economie de stari, ca si cum s-ar fi ajuns la fundul sufletului. Pe de alta parte, am gasit si citeva imagini grele, cum e batrina care atirna in spate ca tot pamintul, atacurile de panica si in special prima parte a poemului. Dupa cum am mai spus, cred ca e un poem scris cu minima implicare, nu in sensul negativ, dar cred ca asa i-ar sta bine acestui poem fara patetism excesiv, doar rece, ca un fel de proces verbal pe care vinovatul scrie la dictarea autoritatii superioare, un fel de autopedepsire. Cel putin asa vad eu, o implicare afectiva mai puternica din partea autorului cred ca ar fi imprimat un tragism greu de suportat atit pentru el cit si pentru cititor. Oricum ritmul sacadat, mitraliat, nu-mi lasa timp de compasiune, probabil nici autorul nu vrea compasiune, nu acesta e scopul textului. Finalul mi se pare putin in suspensie, cred ca ar fi meritat mai mult, insa aici cred ca suspensia e intentionata. Textul se termina brusc exact cind cititorul ramine fara aer si fara posibilitatea de anticipare. Per ansamblu un text reusit, in opinia mea. Si tot in opinia mea, cred ca ar fi sunat mai bine "sa vomit".
de mai sus reprezintă evoluția, sau mai bine spus, involuția celui, al cărui creier, singur, cu de la sine putere, migrează, când vrea mușchiul lui, dinspre creștet spre borta curului. Eugen
Am avut și eu un motan pe la vreo 14 ani (Figaro) extrem de răutăcios. Și o vreme nu mi-au plăcut pisicile. Dar, după o vreme, am avut alt motan, timp de 10 ani (Mițu) foarte de treabă, și mi-am schimbat părerea despre neamul pisicesc. Poezia descrie comportarea mâțelor, așa cum o vedeam din curtea gospodăriei mele de munte. Iar elementul zen din poem nu e o glumă.
...și cu adevărat frumos, poetic. Eu unul sunt mereu intrigat de ce limba noastră românească parcă sună mai bine atunci când este îmblânzită de arhaisme și de ce ne place mereu și mereu metafora.
Nu este genul meu, dar textul stă în picioare. De modificat cumva, zic și eu, ultimul vers al primei strofe care mi se pare cam neinspirat în raport cu restul poemului 'și tu iar nu plătești la urmă'... adică? Nu plătești deloc sau poate plătești în avans...
Ioana, mie mi se pare că articolul este schițat mai mult ca un sumar de lecție. Informația este oarecum brută, ca și cum ai fi vrut să oferi maxim de date în minim de spațiu/timp. Aș fi vrut să găsesc mai mult, mai profund și, de ce nu, mai bine arugumentate anumite teze pe care tu doar le expui (de ex, din fugă: "este un fenomen internațional, ci unul european și american" de ce? ce se întâmplă în restul lumii?!; "asemenea, postmodernismul nu este o avangardă" -inconsistență cu redarea mai sus a ideii ca postmodernismul ar fi început cu avangardismul; de fapt, mai jos spui că istoria postmodernismului începe prin anii 60 - ceea ce știm și noi, de altfel). Cred că cel mai tare m-a bulversat fraza aceasta (care îmi și confirmă, cred, că articolul a fost scris oarecum în grabă): "Prin avangardă începe postmodernismul, un curent cultural piramidal, care se întinde în România începând de azi până în modernismul anilor ’30". M-ai amețit de tot, temporal vorbind (zâmbesc). Recitește fraza te rog, începi din avangardism, apoi mergi în prezent, ca să te întorci iar la modernismul anilor 30. Cred, de asemenea, că nu ar strica o anumite grupare a ideilor, ne vorbești în două locuri diferite despre Umberto Eco și ale sale confuzii între experimentalism și postmodernism, începi să vorbești despre Linda Hutcheon și sari la Umberto Eco etc etc etc. Cu alte cuvinte, Ioana, eu aștept să o citesc pe Ioana Geacar vorbind despre postmodernism versus experimentalism, cu de ce-uri și tot tacâmul. Așa... cam cum a făcut Virgil mai pe scurt în comentariu... Tema era foarte generoasă și, în spiritul (dacă există unul și nu intrăm în paradox) postmodernist, este loc suficient pentru expunerea unor idei care ies complet din istoria universală și analizează individual diferențele... Uită de imaginea de ansamblu și oferă-ne (și) particularul. Așteptăm continuarea, așadar!
mie mi-au plăcut aceste a la salman rushdie satanic verses spiritual nonsens, măi oameni buni. de ce vă place să vă jucaţi miuţa cu somnambulismul falic al autorului în ziua lui perfectă?
Precizarea ta a apărut înaintea comentariului meu, pe care tocmai îl redactam. Dacă e vorba pe-așa, plec și singur! Dar să știi un lucru: eu am polemizat, în presa scrisă, cu Nicolae Manolescu și cu alți autori de prim-plan, e drept, cum s-a remarcat (tot în presa scrisă), într-un mod decis, dar fără bâtă sau halebardă. N-am fost persecutat pentru asta. După cum nici textele mele ironice la adresa actualului Președinte al României n-au adus, bunăoară, fulgere de Zeus (traduse în suprimarea finanțării) asupra revistei "Litere". Dar să primesc cartonașul galben sau chiar cartonașul roșu pentru că am pus la punct un impostor obraznic, asta ar fi chiar culmea! Pentru așa ceva m-aș muta din România! Dar de pe Hermeneia!
Mulumesc pentru comentariu Matei.
Deocamdată aceste traduceri le public în Curierul ucrainean - publicaţia Uniunii Ucrainenilor din România, iar pe urmă textele vor trebuii periate un pic şi vreau să le public într-un volum.
imi inchipui un garaj. roată, parazitii. cu minele n gura, asteptand semnul. trasnetul. viitorul. unii luand notite, altii sapand transee. numai poetul, surd la fundul monei, cu capul pe spate, ochii inchisi, cu lumina venindu i printr o gaurica, asteapta ceva. de gat ii atarna chitara, semn falic. poetul e gol. ridica mainile. de undeva, ca din cerul ferestrei, se aude un glas flamand, insetat: de ce te ai ascuns, loază!?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ideea nu e proastă dar textul are părți care îl dezavantajează. De exemplu, ce caută în text „ Odată cu el s-a oprit în loc un fotograf, Kevin Carter.”? E absolut aiurea. Apoi, ce caută „metanie” acolo? Hai să fim serioși. Textul mai are și alte chestii siroapoase. Repet, ideea e interesantă și ar fi putu fi exploatată cu mult mai bine. Părerea mea.
pentru textul : Foame de vultur deşi în limbaj
pentru textul : După-amiaza unui hierofant deRog un editor să se uite încă o dată peste acest text. Nu cred că este de șantier. Eugen.
pentru textul : Penumbra pumnului binevoitor(II) deAcum recitind eu as fi riscat un final de genul "să se ofere remuscării"... oricum nu-i defel un text slab... zicem acum la a ... citire.
pentru textul : paseo campeon dedonaris, mulţumesc. părerea ta, nu ştiu dacă obiectivă dar sinceră, contează. aş vrea să dau mai mult şi încerc.
pentru textul : obsesii deprobabil că într-o antologie, cândva... e deja într-un volum. mulțam de recitire, Virgil.
pentru textul : ai mâna rece, ești sinceră...moarte. deVersul cu "a venit primavara" si "covorul de fluturi" din final ma impiedica sa las a doua penita de pe siteul asta. Un plus pentru strofa de la "mare in forma de clopot" ! Ialin
pentru textul : primăvară sub clopot deiata ca am revenit si a iesit altceva. sper.
pentru textul : Balada ochilor tăi deTitlul îl consider original, subtitlul inutil în context. Ultima parte din poem mi se pare cu adevărat reușită: "îmi plăcea să fiu cu tine tu cu mine tu cu noi în inima ta mirosea puternic a brad mirosea tare ca piatra dar eram departe desculț nu mă spălasem pe față pe primul rând de dinți așa că nu ți-am mai spus nu ți-am dat bretonul la o parte"
pentru textul : toaca este acum în perioada sistolă deserios paul, transliterarea lui merci cu mersi mi se pare un anumit gen de neglijenta in limba romana. mai ales ca o anumita parte a romanilor chiar cred ca am fi francofoni.
pentru textul : mersi pentru intenţia de ţigară dear trebui sa traduci titlul sau cel putin sa explici ce legatura are cu textul. primele cinci rinduri nu stiu ce cauta acolo.
pentru textul : Datul la păsărele de„cîinele moare de drum lung și prostul de grija altuia”
pentru textul : îngeri sub cărămizi deDa, Francisc, fiindca si iluzia isi are, un timp, rolul ei, cel putin pina cind e nevoie sa vezi realitatea, cea cer nu mai poarta iluzoriul. Si mie imi vine uneori sa vad radacinile acelea, dar is tare indepartate. Multam fain.
pentru textul : vremuri, în Lhasa deÎntotdeauna după citirea unui text pe site-uri, încep cu gândul de-a nu scrie vreun comentariu și sfârșesc acționând împotriva gândului meu. Ori cel puțin în ultima vreme.Și asta pentru că inima îmi spune că nu întotdeaua trebuie să-mi ascult gândul. Astfel... aș scoate paranteza (viața se estompează fără structura Tradiției, evacuate odată cu Dumnezeu) pentru că e de ajuns afirmația de dinainte, iar cu ideea aceasta aș creea o altă frază introducând-o în arhitectura întregului. Apoi aș mai curăți, ordona, final ultima frază, în întregimea ei, dar fără a schimba cu nimic din adevărul și sensul ei. Dar dincolo de toate acestea, textul are coloanele, capitelurile și bolțile sale suficiente pentru a iesi din anonimat.. peniță. FELICITĂRI
pentru textul : PoMo lifestyle deAdriana, Și dumneata ai dreptate. Pentru că orice text – și mai ales cele fundamentale (mă refer la cele filosofice) și nu la cele religioase (aici lucrurile sunt mult mai încurcate sau mult mai simple: «crezi și vei înțelege» cum frumos spune Sf. Augustin, sau degeaba le mai citești dacă vrei să le înțelegi «conceptual» făcȃnd abstracție de credință) poate fi receptat în mod diferit. Și poate fi astfel receptat pentru că atunci cȃnd se ajunge la un paradox (din punctul de vedere al logicii aristotelice) autorul a avut suficientă intuiție să-l «simtă» și, mai departe a mers pe sugestie denotativă. Din acest punct de vedere, orice operă filosofică fundamentală, inclusiv cea a lui Aristotel, va dăinui (nu se știe cȃt, probabil pȃnă își va epuiza polisemantismul intrinsec) fiind, de fapt, «operă deschisă» în sensul lui Umberto Eco. Cu gȃndurile cele mai bune, G.M.
pentru textul : Gânduri decalitatea e inacceptabilă? vreau să știu ce este inacceptabil, ca să nu vă mai dau de lucru. Mulțumesc.
pentru textul : umbră deÎnţeleg şi vă mulţumesc foarte mult.
pentru textul : Onoarea hoţilor de cai 1 deCorectez chiar acum şi o să-mă străduiesc să nu mai fac greşeli.
Cu toate că e cam greu,deoarece nu sunt român, deşi îmi place această limbă foarte, foarte mult şi încerc să traduc cărţile mele în limba română.
Cu adânc respect!
multumesc, Mircea. Din comentariul tau, da-mi voie si mie sa retin cuvantul "impletire". Fiindca el este cheia citirii cestui text. :) tot cu prietenie, Adriana
pentru textul : Poem cu titlu pierdut deExista, in opinia mea mea, citeva lucruri, care mi se pare ca frineaza textul cum ar fi verificarea karmei din ora in ora, privirea prezentului cu incredere si alte citeva lucruri marunte care mi se par putin inutile in economia textului, pentru ca il vad ca pe un text scris cu economie de stari, ca si cum s-ar fi ajuns la fundul sufletului. Pe de alta parte, am gasit si citeva imagini grele, cum e batrina care atirna in spate ca tot pamintul, atacurile de panica si in special prima parte a poemului. Dupa cum am mai spus, cred ca e un poem scris cu minima implicare, nu in sensul negativ, dar cred ca asa i-ar sta bine acestui poem fara patetism excesiv, doar rece, ca un fel de proces verbal pe care vinovatul scrie la dictarea autoritatii superioare, un fel de autopedepsire. Cel putin asa vad eu, o implicare afectiva mai puternica din partea autorului cred ca ar fi imprimat un tragism greu de suportat atit pentru el cit si pentru cititor. Oricum ritmul sacadat, mitraliat, nu-mi lasa timp de compasiune, probabil nici autorul nu vrea compasiune, nu acesta e scopul textului. Finalul mi se pare putin in suspensie, cred ca ar fi meritat mai mult, insa aici cred ca suspensia e intentionata. Textul se termina brusc exact cind cititorul ramine fara aer si fara posibilitatea de anticipare. Per ansamblu un text reusit, in opinia mea. Si tot in opinia mea, cred ca ar fi sunat mai bine "sa vomit".
pentru textul : repetentă dede mai sus reprezintă evoluția, sau mai bine spus, involuția celui, al cărui creier, singur, cu de la sine putere, migrează, când vrea mușchiul lui, dinspre creștet spre borta curului. Eugen
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană deAm avut și eu un motan pe la vreo 14 ani (Figaro) extrem de răutăcios. Și o vreme nu mi-au plăcut pisicile. Dar, după o vreme, am avut alt motan, timp de 10 ani (Mițu) foarte de treabă, și mi-am schimbat părerea despre neamul pisicesc. Poezia descrie comportarea mâțelor, așa cum o vedeam din curtea gospodăriei mele de munte. Iar elementul zen din poem nu e o glumă.
pentru textul : Mâțâli demulțumesc pentru semn.
[iar „iar” rămâne acolo, face bine auzului meu... ;)]
pentru textul : postludiu de...și cu adevărat frumos, poetic. Eu unul sunt mereu intrigat de ce limba noastră românească parcă sună mai bine atunci când este îmblânzită de arhaisme și de ce ne place mereu și mereu metafora.
pentru textul : nemişcaţi deNu este genul meu, dar textul stă în picioare. De modificat cumva, zic și eu, ultimul vers al primei strofe care mi se pare cam neinspirat în raport cu restul poemului 'și tu iar nu plătești la urmă'... adică? Nu plătești deloc sau poate plătești în avans...
Nu a vazut - erata.
pentru textul : scrisori imaginare III deIoana, mie mi se pare că articolul este schițat mai mult ca un sumar de lecție. Informația este oarecum brută, ca și cum ai fi vrut să oferi maxim de date în minim de spațiu/timp. Aș fi vrut să găsesc mai mult, mai profund și, de ce nu, mai bine arugumentate anumite teze pe care tu doar le expui (de ex, din fugă: "este un fenomen internațional, ci unul european și american" de ce? ce se întâmplă în restul lumii?!; "asemenea, postmodernismul nu este o avangardă" -inconsistență cu redarea mai sus a ideii ca postmodernismul ar fi început cu avangardismul; de fapt, mai jos spui că istoria postmodernismului începe prin anii 60 - ceea ce știm și noi, de altfel). Cred că cel mai tare m-a bulversat fraza aceasta (care îmi și confirmă, cred, că articolul a fost scris oarecum în grabă): "Prin avangardă începe postmodernismul, un curent cultural piramidal, care se întinde în România începând de azi până în modernismul anilor ’30". M-ai amețit de tot, temporal vorbind (zâmbesc). Recitește fraza te rog, începi din avangardism, apoi mergi în prezent, ca să te întorci iar la modernismul anilor 30. Cred, de asemenea, că nu ar strica o anumite grupare a ideilor, ne vorbești în două locuri diferite despre Umberto Eco și ale sale confuzii între experimentalism și postmodernism, începi să vorbești despre Linda Hutcheon și sari la Umberto Eco etc etc etc. Cu alte cuvinte, Ioana, eu aștept să o citesc pe Ioana Geacar vorbind despre postmodernism versus experimentalism, cu de ce-uri și tot tacâmul. Așa... cam cum a făcut Virgil mai pe scurt în comentariu... Tema era foarte generoasă și, în spiritul (dacă există unul și nu intrăm în paradox) postmodernist, este loc suficient pentru expunerea unor idei care ies complet din istoria universală și analizează individual diferențele... Uită de imaginea de ansamblu și oferă-ne (și) particularul. Așteptăm continuarea, așadar!
pentru textul : Postmodernism&experimentalism demie mi-au plăcut aceste a la salman rushdie satanic verses spiritual nonsens, măi oameni buni. de ce vă place să vă jucaţi miuţa cu somnambulismul falic al autorului în ziua lui perfectă?
pentru textul : încă o zi perfectă dePrecizarea ta a apărut înaintea comentariului meu, pe care tocmai îl redactam. Dacă e vorba pe-așa, plec și singur! Dar să știi un lucru: eu am polemizat, în presa scrisă, cu Nicolae Manolescu și cu alți autori de prim-plan, e drept, cum s-a remarcat (tot în presa scrisă), într-un mod decis, dar fără bâtă sau halebardă. N-am fost persecutat pentru asta. După cum nici textele mele ironice la adresa actualului Președinte al României n-au adus, bunăoară, fulgere de Zeus (traduse în suprimarea finanțării) asupra revistei "Litere". Dar să primesc cartonașul galben sau chiar cartonașul roșu pentru că am pus la punct un impostor obraznic, asta ar fi chiar culmea! Pentru așa ceva m-aș muta din România! Dar de pe Hermeneia!
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deMulumesc pentru comentariu Matei.
pentru textul : Nunta lui Opanas Krokva deDeocamdată aceste traduceri le public în Curierul ucrainean - publicaţia Uniunii Ucrainenilor din România, iar pe urmă textele vor trebuii periate un pic şi vreau să le public într-un volum.
cred că nu ai citit cu atenţie, ci doar cu prejudecăţi.
pentru textul : Ceruri deimi inchipui un garaj. roată, parazitii. cu minele n gura, asteptand semnul. trasnetul. viitorul. unii luand notite, altii sapand transee. numai poetul, surd la fundul monei, cu capul pe spate, ochii inchisi, cu lumina venindu i printr o gaurica, asteapta ceva. de gat ii atarna chitara, semn falic. poetul e gol. ridica mainile. de undeva, ca din cerul ferestrei, se aude un glas flamand, insetat: de ce te ai ascuns, loază!?
pentru textul : feel dePagini