ok, acum am inteles ce intrebai. trecand peste faptul ca am eu o slabiciune pentru canide...am mizat pe faptul ca lupul a fost asociat lui Apollo, fiind privit ca "stramos al luminii" datorita vederii nocturne. ursul, dimpotriva, in aceeasi cultura este asociat intunericului, pesterii, cruzimii. (imaginea zeitei Artemis). de fapt, am scris poezia dezvoltand, concentric, de la imaginea acesta. de ce "buza" si nu "gura"? ma gandisem la ranjet - sarcasm - cinism. si la imposibilitatea eliberarii. ramanem acolo, de fapt, infipti in intuneric..."deschiderea gurii noptii" ar fi insemnat o usa larg deschisa pentru evadarea noastra (sau pentru alungarea noastra!) in lumina.
poemul are un ritm frumos, o stare specială, de acord cu laurențiu
nu sunt de acord cu două lucruri
cine e nantelli și de ce trebuia să facă prezența pe aici (oi fi io incult dar chiar nu vreau sa dau pe wiki)
si
nu sînt încă pregătit să mor
așa cum ne-am dori
împreună
e ceva forțat aici
cu sau fara nantelli
... dar poemul e bun asa cum este el, frust
Îmi place și îl ridic și eu în slăvi, asta e
Proza ta îmi amintește de un roman, nu mai știu dacă l-ai citit în cele din urmă, ori dacă ai urmărit filmul, Nontimuovere, Margaret Mazzantini, în ecranizarea lui Sergio Castelito. Redarea deosebit de fină și de subtilă a realităților surprinse la limita între două planuri existențiale, mergând în urma simțurilor, pe vârfurile durerilor neîndurătoare, într-un entre-deux, în care abia mai poți mișca sau respira, fiindcă nu te afli concret în niciun dintre spații. Senzația că orice fir atins poate fi ruptură. E un text lucrat cu deosebită grijă, spre a armoniza ideatica, sensul, imaginea, subînțelesurile, personajele, viața, moartea. Nu pot să nu afiirm că este una din cele mai bune scrieri ale tale. Nu pot spune cea mai, nu pentru că nu ar fi, ci fiindcă aș fi nedreaptă cu altele. Decupez ceva ce încă reverberează cu trăirile mele: "Cineva moare. Cineva iubește. Mâna mea știe să taie, mâna lui caută tumori în trecut. Cândva ne vom odihni iubirea în palme, la o cafea, față în față într-o gardă de noapte, doi chirurgi de urgențe, el iubindu-ne nenăscuți, eu suturându-i amintirile... poate vom face drumul acela, poate unul dintre noi se va opri la mijloc și se va întoarce." Nu mă mișc. Am aritmie. E viață încă.
mie îmi place ca și realizare grafică, inclusiv caligrafică. este elegantă chiar mulțimea fonturilor. singura problemă pentru mine (și încerc să nu fiu sarcastic) este că nu văd poezia. mi se pare un mesaj al imaginii dar nu mai mult. de asemeni îmi este puțin dificil să văd acolo cuvîntul "swallow". este vorba despre a înghiți sau despre rîndunică?
Mi-a atras atentia " rasuflarea fiarei" printr-un labirint de vene capilare Indiferent cat de marunta poate fi considerata conditia umana,de diferite entitati-sa zic asa, rauvoitoare-este clar ca omul ascunde in persoana sa energii superioare de lupta si rezistenta, nebanuite. Imagini inedite, felicitari.
când aud clopote se întorc pe rând umbrele acelui copil abandonat pe treptele catedralei în zorii zilei parcă sună leneș prin imobile vechi dintr-un oraș scufundat ce-și deschide ușile mării primăvara la marginea viscolului despre care îți povesteam ore întregi fără a schița vreun gest fără a ridica deasupra cerului falangele cuvintelor când aud clopote în dungă ochii tăi ard întunecați peste zăpada mieilor ce se topește tot mai încet din cimitirul nins de aripi
pentru visatoarea
imi pare rau ca nu am sesizat aluzia...este vina mea...daca e vb de cineva care sa nu merite, eu sunt aceea...nu e vb de asta, eu tot timpul am un sentiment de inferioritate, temeri...dar nu ma las...si stii de ce?...imi place ce fac...o sete de a stii...este singurul lucru bun ce mi se intampla...
Multumesc pentru feed-back, este chiar important. Hmm, am modificat titlul si am evitat rima dar ultimele trei versuri nu prea stiu cum sa le modific. Repetitia a fost voita, poate din cauza asta nici nu le vad altcumva, poate peste cateva zile, saptamani.
Da, pentru: "viața nu e la promoție singurătatea / da bandajată c-o pungă de semințe". Cred că e mult mai reușită a doua jumătate a poemului tău, prin idee și vers.
uite de aia spun eu că nu e bine să vorbeşti despre ce nu te pricepi. că nu iese bine. un ţesut nu se poate diviza mitotic. proprietatea asta o au numai celulele, la nivel individual. şi apoi specificarea asta (mitoză vs. meioză) implică acele particularizări cromozomiale cărora nu le văd nici un corespondent logic (sau imaginativ) în text. astfel că precizarea că ar fi o divizare mitotică (vs. meiotică) nu face decît să confere o preşiozitate inutilă. se putea spune eventual că "un singur ţesut divizându-se" dar şi atunci ideea pare relativ contradictorie de vreme ce a face dragoste presupune (de cînd lumea) unire (împreunare) şi nu divizare. deci, straniu, dacă nu chiar absurd, atît cît pot să văd eu.
multe cuvinte aruncate, admit, într-un stil propriu cu care katya ne-a obişnuit. dar asta nu înseamnă că ne-a şi convins.
stiu foarte bine de la ce a pornit. dumneavoastra insa sunteti putin orbit de o furie nejustificata. mi-am zis parerea despre o poezie ''apreciata''de dvs. si am zis ca nu stiu cine sunteti. ceea ce este perfect justificat. daca sunteti critic nu inseamna acuma ca trebuie sa va ridic in slavi, sa ma port frumos de frica de a nu ma critica in nu stiu ce revista. sincer nu ma intereseaza sa fac acest lucru, mai ales ca ati dat dovada de neprofesionalism pentru ca mie mi-ati reprosat ca nu am biografia trecuta, pe cand la autorul pe care l-ati ''instelat'' nu a avut parte de aceeasi masura de judecata din partea dumneavoastra. ceea ce ma duce cu gandul ca, nu sunteti constant, ca sunteti adeptul gastilor si politelor platite. eu nu incurajez aceste lucruri si nu o sa imi cer scuze pentru ceva ce nu am facut. sper din tot sufletul sa nu mai reveniti, sau daca reveniti hai sa comentam poezii. daca mai aveti ceva de zis astept mail. asa este frumos, zic eu, acum nu stiu in spiritul dumneavoastra de gasca si taraboi daca sunteti de acord cu propunerea aceasta destul de politicoasa. sper ca da, oamenii nu vor sa citeasca comentariile noastre.
Nicodem,
te referi la elemente pe care nimeni nu are licenţă. de pildă - cel mai grăitor exemplu-dinţi galbeni". după considerentele tale trebuie sa reinventăm lexicul pentru că repet, te referi la elemente comune şi nu la o metaforizare marca Nicholas Dinu.
hai să fim înţelepţi!
Cum orice lansare implica ceva cheltuiala si asta nu-i putin lucru in zilele noastre eu te felicit cu oarecare iata, marturisita invidie. Presupun ca nici nevasta nici copilul si nici padurile Bucovinei nu vor avea de suferit de pe urma acestei lansari (ar fi pacat) ci doar cititorii asa cum sta randuit din mosi-stramosi.Cititorii sunt o masa dispozabila. Eu nu ma inscriu la volum, in schimb o sa casc ochii dupa el prin librariile bucurestene pe care le intinez aproape zilnic. Daca e de la "Huhu-manitas" poate am sanse sa-l gasesc ca o fi destul de scump... plus coperta e cu "apocalipsa dupa", un glob de zapada merge uns de cadou de Craciun. Muierea nu prea seamana cu Mos Craciun, dar cu un efort metaforic se rezolva. Mai ramane cioara nevermore (o fi n-o fi?) dar ce ar fi o coperta fara o dilema? Ar fi ca mantuirea fara un perdaf, Daca o gasesc o cumpar Cozane, Dedicatia in cazul meu e destul de clara, aproape ca mi-as putea-o scrie singur dar totusi ca daca ne vedem candva o sa ti-o cer. Ca am auzit ca dai la oricine, altfel nu m-as aventura. Andu
virgil, am uitat sa bifez pentru trimis mail la comentarii. mai pot face ceva? offtopic: graunfels, am obosit cu baraca asta... la naiba, emoticon cu rad de-a binelea, ala cu omuletul care se tavaleste. la familia are micile ei obsesii de titulatura. tu, inteligent, vei spune ca ai uitat sa adaugi un c si ca ce mare film e ala, wow! nu te mai lua dupa toti idiotii si frustratii, un turnulet cu ochean - un frustrat; literatura se mananca , dupa cum stii, cu bresa, nu cu gura. eu stiu ce inseamna cuvintele alea dar te las sa cauti in google.
@ aalizeei: Multumesc mult pentru sugestie. Exact asta am vrut sa se inteleaga, asa ca o sa schimb cu varianta mult mai reusita pe care mi-ați propus-o.
am inteles, am inteles, el este eminul tau.
am trecut cu vederea ironia din comentariul anterior. nu vreau sa ne indepartam de text. de aceea imi iarta exigentele, dar cand vad un text dedicat unui poet consacrat ma astept la performanta. aici, asteptam rima, macar, fiind vorba de un maestru al ei...
insa dupa cum spuneam, ma iarta, ar trebui sa fiu pretentios doar cu mine. cele bune, Ottilia.
aalizeei, sunt destul de confuză în interpretarea comentariului tău. adică pe de o parte spui: "Mărturisesc că nu am dezinvoltura întîlnită în comentariile tale." și pe de altă parte "Cred că formulările artificiale și greșelile de exprimare din textele tale sînt doar o plăsmuire a minții mele". mi-ai citat cîteva expresii din comurile pe care le-am făcut azi. vizibil, am depistat acum citeva greseli, chiar si gramaticale, pe care le obs si după ce dadeam click pe trimite, dar nu vroiam sa revin de 10 ori cu erate, că-s oameni maturi aici care înțeleg că herare umanum est. am un obicei sa scriu pe mess fără cratime în genere (cei din lista mea stiu) , și uneori imi mai scapă prin commuri. stiu ca e problema mea. o sa ma stradui sa scriu cu mai multa acuratete. poate te referi ca sunt prea rigida cind comentez sau ce, nu pricep exact la ce te referi. sau ca critic pe altii dar singura nu sunt competenta sa o fac, fiindca imi scapa greseli de tastare si exprimare. nu mi-ai citat greselile de exprimare depistate in acest text sau in altele. repet, în textele scrise de mine. poate că sunt și acolo, dar nu le obs acum. rog să mă elucidezi dacă am greșit cu ceva undeva. totusi faptul ca esti invidios inseamna mult pentru mine, in sensul in care incep sa cred ca commul tau zice ceva pozitiv. adică eu nu am incertitutini. mă rog, orice ai fi vrut să spui răspund cu merci merci mult îți iert stîngăcia (glumesc, firește) mulțam de oprire aalizeei, esti unul dintre poetii mei preferati.
"copacii își
scutură floarea
pe scara richter
aceiași vecini" - mi-a plăcut că totul se măsoară în grade, dar nu de orice fel!
frumoasă tare partea asta. pentru mine, desigur.
Alma, de multe ori doar te citesc (de mai multe ori ;-), aici mă tot gândesc de lieri la o chestie și cred că pot să las semn: e mare lucru să știi să-mi spui ceva în poezie altfel decât știu, cred sau sunt pregătită să ascult. Deoesebită... ca experiment în poezie :-) sună extraordinar sun as a tidal love, asta numai și e o poezie. Ai arta de a spune o poveste, cu trimiterile necesare, cu decor și poveștile-în-poveste de rigoare. Și eu aș spune că prima strofă (stare) este insuficient conturată. Din restul, desprind strofa-starea 5, deși totul este atât de pe gustul meu, că mi-e greu să fac o alegere. Nu renunța la fragmentele în engleză. Dacă tot experimentezi, mergi cât mai departe.
Remus, de ce ai impresia ca-mi pierd timpul cu textele tale? Aici este vorba de cu totul altceva, sau poate ai nevoie de dex ca sa-ti explice. Si daca tot suntem acolo, am sa trag niste sfori, poate te angajeaza aia cand o sa se gandeasca cum sa reactualizeze limba noastra draga;)
nu ştiu dacă s-a primit comentariul meu anterior, repet întrebarea: îmi poate răspunde cineva de ce este acest text în"şantier" ?
am mai trimis o poezie care-şi aşteaptă aprobarea.
în concluzie, sper să nu foe vorba de o "răzbunare"ieftină a editorilor/directorilor deranjaţi că mi-am exprimat o părere. dacă da să mi se spună, că nu-i nici o tragedie, pot să mă retrag de pe site fără probleme.sper, deci, să mă înşel şi să nu fie acesta un modus vivendi al Hermeneia...
Nu citisem poemul Dvs. cînd am scris proza de ieri. Acum mulțimea de cuvinte mi se pare redundantă față de ceea ce ați exprimat Dvs în numai cîteva cuvinte. Versurile sunt incisive, par a avea menirea unui bisturiu. Un bisturiu a cărui lamă extrem de fină taie adânc curățind acea rană, acel gol pe care vidul vrea să și-l croiască în viețile noastre uneori. Uneori am impresia că suntem conduși, în subconștient, de un filon magic al unei zile, al unui moment. Pentru inefabil, sper ca penițele mele să nu se fi devalorizat foarte mult...
margas apreciez perseverenta cu care urmaresti ce scriu. iata un motiv sa nu ma las pe tinjala. si da, textul este un crochiu mai degraba. o antipoezie.
Adrian, dacă tu te consideri talentat, atunci nu pot decât să mă bucur de faptul că mă număr printre cei lipsiți de talent.
Pe de altă parte, totuși, nu e păcat să-ți irosești timpul pe unul ca mine, fără talent? să te dedai unor activități reprobabile cum ar fi confecționarea unor comentarii kilometrice sub textele unui autor netalentat? Nu era mai bine să-ți investești timpul în confecționarea unui alt poem? Sau poate că nu ...
Eugen
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ok, acum am inteles ce intrebai. trecand peste faptul ca am eu o slabiciune pentru canide...am mizat pe faptul ca lupul a fost asociat lui Apollo, fiind privit ca "stramos al luminii" datorita vederii nocturne. ursul, dimpotriva, in aceeasi cultura este asociat intunericului, pesterii, cruzimii. (imaginea zeitei Artemis). de fapt, am scris poezia dezvoltand, concentric, de la imaginea acesta. de ce "buza" si nu "gura"? ma gandisem la ranjet - sarcasm - cinism. si la imposibilitatea eliberarii. ramanem acolo, de fapt, infipti in intuneric..."deschiderea gurii noptii" ar fi insemnat o usa larg deschisa pentru evadarea noastra (sau pentru alungarea noastra!) in lumina.
pentru textul : (meta)morfoze depoemul are un ritm frumos, o stare specială, de acord cu laurențiu
pentru textul : să nu vii la mine de crăciun denu sunt de acord cu două lucruri
cine e nantelli și de ce trebuia să facă prezența pe aici (oi fi io incult dar chiar nu vreau sa dau pe wiki)
si
nu sînt încă pregătit să mor
așa cum ne-am dori
împreună
e ceva forțat aici
cu sau fara nantelli
... dar poemul e bun asa cum este el, frust
Îmi place și îl ridic și eu în slăvi, asta e
Proza ta îmi amintește de un roman, nu mai știu dacă l-ai citit în cele din urmă, ori dacă ai urmărit filmul, Nontimuovere, Margaret Mazzantini, în ecranizarea lui Sergio Castelito. Redarea deosebit de fină și de subtilă a realităților surprinse la limita între două planuri existențiale, mergând în urma simțurilor, pe vârfurile durerilor neîndurătoare, într-un entre-deux, în care abia mai poți mișca sau respira, fiindcă nu te afli concret în niciun dintre spații. Senzația că orice fir atins poate fi ruptură. E un text lucrat cu deosebită grijă, spre a armoniza ideatica, sensul, imaginea, subînțelesurile, personajele, viața, moartea. Nu pot să nu afiirm că este una din cele mai bune scrieri ale tale. Nu pot spune cea mai, nu pentru că nu ar fi, ci fiindcă aș fi nedreaptă cu altele. Decupez ceva ce încă reverberează cu trăirile mele: "Cineva moare. Cineva iubește. Mâna mea știe să taie, mâna lui caută tumori în trecut. Cândva ne vom odihni iubirea în palme, la o cafea, față în față într-o gardă de noapte, doi chirurgi de urgențe, el iubindu-ne nenăscuți, eu suturându-i amintirile... poate vom face drumul acela, poate unul dintre noi se va opri la mijloc și se va întoarce." Nu mă mișc. Am aritmie. E viață încă.
pentru textul : Respiro demie îmi place ca și realizare grafică, inclusiv caligrafică. este elegantă chiar mulțimea fonturilor. singura problemă pentru mine (și încerc să nu fiu sarcastic) este că nu văd poezia. mi se pare un mesaj al imaginii dar nu mai mult. de asemeni îmi este puțin dificil să văd acolo cuvîntul "swallow". este vorba despre a înghiți sau despre rîndunică?
pentru textul : soliloquy deMi-a atras atentia " rasuflarea fiarei" printr-un labirint de vene capilare Indiferent cat de marunta poate fi considerata conditia umana,de diferite entitati-sa zic asa, rauvoitoare-este clar ca omul ascunde in persoana sa energii superioare de lupta si rezistenta, nebanuite. Imagini inedite, felicitari.
pentru textul : se aud cum lucrează electronii și neutronii decând aud clopote se întorc pe rând umbrele acelui copil abandonat pe treptele catedralei în zorii zilei parcă sună leneș prin imobile vechi dintr-un oraș scufundat ce-și deschide ușile mării primăvara la marginea viscolului despre care îți povesteam ore întregi fără a schița vreun gest fără a ridica deasupra cerului falangele cuvintelor când aud clopote în dungă ochii tăi ard întunecați peste zăpada mieilor ce se topește tot mai încet din cimitirul nins de aripi
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 5 deUn prozo-poem sensibil, bucolico-intelectual, cu adânci retro-incursiuni. Fain!
pentru textul : mama primenea cerul într-un trunchi de salcie denu te dă afară din casă talentul, Nicholas, la asta mă refeream, dar n-am fost atent când am scris.
pentru textul : versurile sunt asimptomatice depentru visatoarea
pentru textul : nebunul se priveşte în oglindă deimi pare rau ca nu am sesizat aluzia...este vina mea...daca e vb de cineva care sa nu merite, eu sunt aceea...nu e vb de asta, eu tot timpul am un sentiment de inferioritate, temeri...dar nu ma las...si stii de ce?...imi place ce fac...o sete de a stii...este singurul lucru bun ce mi se intampla...
nu stiu daca e poezie sau nu, da mie-mi place
pentru textul : arie de acoperire deMultumesc pentru feed-back, este chiar important. Hmm, am modificat titlul si am evitat rima dar ultimele trei versuri nu prea stiu cum sa le modific. Repetitia a fost voita, poate din cauza asta nici nu le vad altcumva, poate peste cateva zile, saptamani.
pentru textul : lucrurile asa cum sunt deDa, pentru: "viața nu e la promoție singurătatea / da bandajată c-o pungă de semințe". Cred că e mult mai reușită a doua jumătate a poemului tău, prin idee și vers.
pentru textul : despre crocodili deuite de aia spun eu că nu e bine să vorbeşti despre ce nu te pricepi. că nu iese bine. un ţesut nu se poate diviza mitotic. proprietatea asta o au numai celulele, la nivel individual. şi apoi specificarea asta (mitoză vs. meioză) implică acele particularizări cromozomiale cărora nu le văd nici un corespondent logic (sau imaginativ) în text. astfel că precizarea că ar fi o divizare mitotică (vs. meiotică) nu face decît să confere o preşiozitate inutilă. se putea spune eventual că "un singur ţesut divizându-se" dar şi atunci ideea pare relativ contradictorie de vreme ce a face dragoste presupune (de cînd lumea) unire (împreunare) şi nu divizare. deci, straniu, dacă nu chiar absurd, atît cît pot să văd eu.
pentru textul : venus flytrap demulte cuvinte aruncate, admit, într-un stil propriu cu care katya ne-a obişnuit. dar asta nu înseamnă că ne-a şi convins.
stiu foarte bine de la ce a pornit. dumneavoastra insa sunteti putin orbit de o furie nejustificata. mi-am zis parerea despre o poezie ''apreciata''de dvs. si am zis ca nu stiu cine sunteti. ceea ce este perfect justificat. daca sunteti critic nu inseamna acuma ca trebuie sa va ridic in slavi, sa ma port frumos de frica de a nu ma critica in nu stiu ce revista. sincer nu ma intereseaza sa fac acest lucru, mai ales ca ati dat dovada de neprofesionalism pentru ca mie mi-ati reprosat ca nu am biografia trecuta, pe cand la autorul pe care l-ati ''instelat'' nu a avut parte de aceeasi masura de judecata din partea dumneavoastra. ceea ce ma duce cu gandul ca, nu sunteti constant, ca sunteti adeptul gastilor si politelor platite. eu nu incurajez aceste lucruri si nu o sa imi cer scuze pentru ceva ce nu am facut. sper din tot sufletul sa nu mai reveniti, sau daca reveniti hai sa comentam poezii. daca mai aveti ceva de zis astept mail. asa este frumos, zic eu, acum nu stiu in spiritul dumneavoastra de gasca si taraboi daca sunteti de acord cu propunerea aceasta destul de politicoasa. sper ca da, oamenii nu vor sa citeasca comentariile noastre.
pentru textul : zdrențuim deNicodem,
pentru textul : pentru prima dată dete referi la elemente pe care nimeni nu are licenţă. de pildă - cel mai grăitor exemplu-dinţi galbeni". după considerentele tale trebuie sa reinventăm lexicul pentru că repet, te referi la elemente comune şi nu la o metaforizare marca Nicholas Dinu.
hai să fim înţelepţi!
Cum orice lansare implica ceva cheltuiala si asta nu-i putin lucru in zilele noastre eu te felicit cu oarecare iata, marturisita invidie. Presupun ca nici nevasta nici copilul si nici padurile Bucovinei nu vor avea de suferit de pe urma acestei lansari (ar fi pacat) ci doar cititorii asa cum sta randuit din mosi-stramosi.Cititorii sunt o masa dispozabila. Eu nu ma inscriu la volum, in schimb o sa casc ochii dupa el prin librariile bucurestene pe care le intinez aproape zilnic. Daca e de la "Huhu-manitas" poate am sanse sa-l gasesc ca o fi destul de scump... plus coperta e cu "apocalipsa dupa", un glob de zapada merge uns de cadou de Craciun. Muierea nu prea seamana cu Mos Craciun, dar cu un efort metaforic se rezolva. Mai ramane cioara nevermore (o fi n-o fi?) dar ce ar fi o coperta fara o dilema? Ar fi ca mantuirea fara un perdaf, Daca o gasesc o cumpar Cozane, Dedicatia in cazul meu e destul de clara, aproape ca mi-as putea-o scrie singur dar totusi ca daca ne vedem candva o sa ti-o cer. Ca am auzit ca dai la oricine, altfel nu m-as aventura. Andu
pentru textul : Apocalipsa după Vaslui devirgil, am uitat sa bifez pentru trimis mail la comentarii. mai pot face ceva? offtopic: graunfels, am obosit cu baraca asta... la naiba, emoticon cu rad de-a binelea, ala cu omuletul care se tavaleste. la familia are micile ei obsesii de titulatura. tu, inteligent, vei spune ca ai uitat sa adaugi un c si ca ce mare film e ala, wow! nu te mai lua dupa toti idiotii si frustratii, un turnulet cu ochean - un frustrat; literatura se mananca , dupa cum stii, cu bresa, nu cu gura. eu stiu ce inseamna cuvintele alea dar te las sa cauti in google.
pentru textul : de dragoste depăi asta ziceam şi eu. la modul general, da. nu-i musai să şi fii poet doar aşa, că te perie doi, trei de pe acilea.
pentru textul : mă voi afunda în inima ta ca-ntr-o mlaştină de@ aalizeei: Multumesc mult pentru sugestie. Exact asta am vrut sa se inteleaga, asa ca o sa schimb cu varianta mult mai reusita pe care mi-ați propus-o.
pentru textul : Incienso deDe ce n-aţi veni amândoi să vă duelaţi în poeme la cenaclul Virtualia? Apoi mergem să ne veselim la sărbătorile Iaşilor. Pe 14 octombrie, vă aştept!
pentru textul : după-amiază de sâmbătă deam inteles, am inteles, el este eminul tau.
pentru textul : emindoină deam trecut cu vederea ironia din comentariul anterior. nu vreau sa ne indepartam de text. de aceea imi iarta exigentele, dar cand vad un text dedicat unui poet consacrat ma astept la performanta. aici, asteptam rima, macar, fiind vorba de un maestru al ei...
insa dupa cum spuneam, ma iarta, ar trebui sa fiu pretentios doar cu mine. cele bune, Ottilia.
aalizeei, sunt destul de confuză în interpretarea comentariului tău. adică pe de o parte spui: "Mărturisesc că nu am dezinvoltura întîlnită în comentariile tale." și pe de altă parte "Cred că formulările artificiale și greșelile de exprimare din textele tale sînt doar o plăsmuire a minții mele". mi-ai citat cîteva expresii din comurile pe care le-am făcut azi. vizibil, am depistat acum citeva greseli, chiar si gramaticale, pe care le obs si după ce dadeam click pe trimite, dar nu vroiam sa revin de 10 ori cu erate, că-s oameni maturi aici care înțeleg că herare umanum est. am un obicei sa scriu pe mess fără cratime în genere (cei din lista mea stiu) , și uneori imi mai scapă prin commuri. stiu ca e problema mea. o sa ma stradui sa scriu cu mai multa acuratete. poate te referi ca sunt prea rigida cind comentez sau ce, nu pricep exact la ce te referi. sau ca critic pe altii dar singura nu sunt competenta sa o fac, fiindca imi scapa greseli de tastare si exprimare. nu mi-ai citat greselile de exprimare depistate in acest text sau in altele. repet, în textele scrise de mine. poate că sunt și acolo, dar nu le obs acum. rog să mă elucidezi dacă am greșit cu ceva undeva. totusi faptul ca esti invidios inseamna mult pentru mine, in sensul in care incep sa cred ca commul tau zice ceva pozitiv. adică eu nu am incertitutini. mă rog, orice ai fi vrut să spui răspund cu merci merci mult îți iert stîngăcia (glumesc, firește) mulțam de oprire aalizeei, esti unul dintre poetii mei preferati.
pentru textul : soare viu de"copacii își
pentru textul : toamnă descutură floarea
pe scara richter
aceiași vecini" - mi-a plăcut că totul se măsoară în grade, dar nu de orice fel!
frumoasă tare partea asta. pentru mine, desigur.
Alma, de multe ori doar te citesc (de mai multe ori ;-), aici mă tot gândesc de lieri la o chestie și cred că pot să las semn: e mare lucru să știi să-mi spui ceva în poezie altfel decât știu, cred sau sunt pregătită să ascult. Deoesebită... ca experiment în poezie :-) sună extraordinar sun as a tidal love, asta numai și e o poezie. Ai arta de a spune o poveste, cu trimiterile necesare, cu decor și poveștile-în-poveste de rigoare. Și eu aș spune că prima strofă (stare) este insuficient conturată. Din restul, desprind strofa-starea 5, deși totul este atât de pe gustul meu, că mi-e greu să fac o alegere. Nu renunța la fragmentele în engleză. Dacă tot experimentezi, mergi cât mai departe.
pentru textul : pseudo-poems of a zen master deRemus, de ce ai impresia ca-mi pierd timpul cu textele tale? Aici este vorba de cu totul altceva, sau poate ai nevoie de dex ca sa-ti explice. Si daca tot suntem acolo, am sa trag niste sfori, poate te angajeaza aia cand o sa se gandeasca cum sa reactualizeze limba noastra draga;)
pentru textul : Alb şi roşu dee ok, nu-i graba.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - I - deeu folosesc Opera pe un tel samsung.
nu ştiu dacă s-a primit comentariul meu anterior, repet întrebarea: îmi poate răspunde cineva de ce este acest text în"şantier" ?
am mai trimis o poezie care-şi aşteaptă aprobarea.
în concluzie, sper să nu foe vorba de o "răzbunare"ieftină a editorilor/directorilor deranjaţi că mi-am exprimat o părere. dacă da să mi se spună, că nu-i nici o tragedie, pot să mă retrag de pe site fără probleme.sper, deci, să mă înşel şi să nu fie acesta un modus vivendi al Hermeneia...
pentru textul : la albia râului meu de lacrimi acolo am şezut şi-am plâns deNu citisem poemul Dvs. cînd am scris proza de ieri. Acum mulțimea de cuvinte mi se pare redundantă față de ceea ce ați exprimat Dvs în numai cîteva cuvinte. Versurile sunt incisive, par a avea menirea unui bisturiu. Un bisturiu a cărui lamă extrem de fină taie adânc curățind acea rană, acel gol pe care vidul vrea să și-l croiască în viețile noastre uneori. Uneori am impresia că suntem conduși, în subconștient, de un filon magic al unei zile, al unui moment. Pentru inefabil, sper ca penițele mele să nu se fi devalorizat foarte mult...
pentru textul : egoisme I - trecutul fără mîner demargas apreciez perseverenta cu care urmaresti ce scriu. iata un motiv sa nu ma las pe tinjala. si da, textul este un crochiu mai degraba. o antipoezie.
pentru textul : uneori dumnezeu mă scoate din priză deAdrian, dacă tu te consideri talentat, atunci nu pot decât să mă bucur de faptul că mă număr printre cei lipsiți de talent.
pentru textul : Singurătate în doi, împușcată în umbre de lună cu o lunetă. dePe de altă parte, totuși, nu e păcat să-ți irosești timpul pe unul ca mine, fără talent? să te dedai unor activități reprobabile cum ar fi confecționarea unor comentarii kilometrice sub textele unui autor netalentat? Nu era mai bine să-ți investești timpul în confecționarea unui alt poem? Sau poate că nu ...
Eugen
Pagini