Mulțumesc, Alma, da, sunt spații întrepătrunse, e o rugă. Despre inimile îngropate în lacrimi poate s-a mai scris, așa am simțit eu, așa cred că aș scrie și peste o mie de ani, pe acest pământ, de aș mai fi copilul Terrei. Lumină Sfântă, ție.
o fi din cauza ca de vreo patru ore ascult latin jazz, o fi din cauza luminii de la instalatia de pom sau pentru ca e craciunul si e liniste, dar mi-a placut textul intr-atît incît simt nevoia sa-l impenitez sarbatori fericite!
Chiar dacă nu am întotdeauna inspirație ce fel de semn să las, eu te citesc cu drag Monica. Uneori mi se pare că pe aleile viselor tale am fost umblat și eu. Mă regăsesc în unele dintre amintirile tale, diferit, așa cum diferite sînt destinele noastre, departe, și totuși...
apreciez în proza lui Dedal prospețimea nostalgiei, capacitatea de a reproduce la aceeași intensitate evenimentele extrase parcă din jurnalul marilor naivi. zilele după. crâmpeie de amintiri, roase, șifonate, de altunde. cine a fost atunci acolo înțelege cu atât mai mult realitatea de acum. gustul fericirii ți-l dă normalitatea. aștept volumul cu dedicație.
Spre deosebire de primul, acesta este mai putin reusit. Actiunea treneaza. Personajele nu mai sunt vii. Nici prin ceea ce spun, autocaracterizandu-se, nici prin descrierea lor. Sper ca acest episod sa fie doa pentr "respiratie". Astept, ca si altii, continuarea.
Frumos poem, am doar două obiecții prima cu musca țețe care mi se pare rizibilă în contextul în care poemul se dorește serios desigur, altfel e o figură de stil absolut ok și titlul latinesc care cred eu că îndepărtează cititorul de lectura acestui poem.
Altfel, cum spuneam, un poem reușit, un poem serios, un poem încheiat chiar cu o sintagmă memorabilă, o imagine de păstrat, omul neo-tehnologic lipit cu urechea de un receptor unde la capătul celălalt al firului este Creatorul. Imaginea mi se pare decupată dintr-un film mai vechi în care în cabina telefonică era un individ plin de păcate (actor bun de altfel) iar la telefon era un lunetist care ii tot spunea ce și cum să facă, remember? Bun film și ăla...
Margas
Adriana Lisandru, 99% mă așteptam la o intervenție de genul -" dar observ ca acum adresantul nu va mai poate respunde". Așa că am fost foarte atent la ce se întîmplă pe Hermeneia după această postare a mea. Și îți spun eu ce s-a întimplat, la obiect. Apare comentariul tău adresat domnului Părpăuță din care redau un fragment: "raspund aici mesajului absolut "barbatesc" pe care mi l-ati lasat altundeva si tin sa va asigur ca foliculina mea e bine merci in limite fiziologice" Nu este cazul să fac o captură de ecran cu lista comentariilor recente. Cum? moderatorul nu aflase că deja (se) joacă singur în ring dar atrage atenția membrului Vlad Turburea? Decideți doamnă! Altfel spus, caricaturi se pot face și la adresa personajelor plecate definitiv dintre noi și acestea nu mai au șansa domnului Parpăuță de a reveni; poate doar prin duhul sfînt! Eu cred că sîntem destul de maturi și înțelepți încît să nu încorsetăm actul creației într-o teorie a fleacurilor. Mulțumesc. Virgil, Fie!
..și ce urmează în timp își stă alături în nesfârșit, iarnă a iernilor, primăvară a primăverilor, vară și toamnă a văraticelor anotimpuri, clipă a clipelor și absolută conființă... Sărbători fericite!
Mariana, nu merit cuvintele tale, dar îți mulțumesc frumos... Când visteria sufletului e plină ea se revarsă, precum în cazul tău ... mi-a făcut bine că ai văzut până în om. Reverență!
fie cum zici tu bobadile. dar de la mine se vede ca inghiti camila si strecori tintarul numai asa ca sa faci discutie. e si asta o ocupatie. anyway, merci pentru complimente, fie ele reale sau nu.
/Poate pentru cățelul sentimental al casei de azur/ imi place în mod deosebit acest vers poate și pentru că am trecut și prin așa ceva. întreg textul este trecut prin ironie și cotidian, care ne dă o stare gen, /domne, eu trăiesc aceste în versuri/ dansează este egal cu hai să trăim
Sunt in Romania. Mi-am schimbat mobilul si am pierdut numarul tau de telefon. Daca vrei sa ne auzim, dam-mi un email la [email protected] si comunica-mi numarul tau de mobil. Te voi suna.
nu stiu daca as vorbi despre sentinta cit poate despre un anumit gen de fatalitate. cred ca oricine poate rupe contactul privirii dar nu cred ca poate anula privirea cu tot ce face ea. de aceea poate se spune ca "the beauty (and the ugliness, for that matter) is in the eye of the beholder" and maybe in the beholder
Bre Andu (ca asa vorbesc "bucataresele"). Tu ai asa un... obicei prost :)) de a te baga unde... nu-ti fierbe oala (c-asa-i la bucatarie)! Drept pedeapsa, o sa apari cu el in ... Virtualia! http://www.hermeneia.com/poezie/6577 =))
Versurile tale deschid noi întrebări: De ce în moarte, este, totuși, atâta frumusețe?
De ce ne place toamna, când, de fapt, nu e decât moarte... Poate pentru că „bobul de grâu trebuie să moară ca să aducă rod” sau poate pentru că boaba de strugure trebuie zdrobită pentru a-și slobozi licoarea. Poate pentru că în moarte e mugurul învierii. Sau poate pentru că știm că nu există moarte, ci doar un fel de amorțire :)
Mi-a plăcut mult: „se-ndurerează aur
în tăcerea poetului.”
mulțumesc pentru atenționare și pentru citire, Carmen. ceea ce ma amuză puțin este faptul că evident prea puțin din cititorii textelor mele trăiesc în California. probabil că uneori uit asta.
am amintiri frumoase despre Venetia, si socul emotionat cand am vazut cat costa niste figurine din Murano. despre text. ambiguitate totala, nu am inteles absolut nimic din el, mai ales ca nu prea stiu italiana ex: măștile reconfigurează imponderabilitatea lagunelor sinoptice de petale prin mătasea anonimă a cărnii rarefiate sau încăperea apelor fulguie stins gondole de Murano doar sunetele mîngîie teluric paginile avide prin compendiul nopții folosesti cuvinte greoaie iar eu ca cititor sunt bulversat total. e doar o parere desigur, e posibil sa fiu ignorant insa finalul mi-a placut nespus : Eu, Piața San Marco, Venetia cu drag
Mulțumesc Adriana, un mulțumesc trimis cu glas triun, de goarnă, trompetă și trâmbiță. Titlul se vroia la început a fi "tablou cu inevitabilul", dar l-am ales ca fapt divers, să nu sune alarma. Mă bucur că ai rezonat cu poemul, dacă ar trebui să spun o observație, aș spune că ceva s-a schimbat în viața ta, nu știu ce, dar știu.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Duplicat.
pentru textul : Au moment où j’avais surgi deMulțumesc, Alma, da, sunt spații întrepătrunse, e o rugă. Despre inimile îngropate în lacrimi poate s-a mai scris, așa am simțit eu, așa cred că aș scrie și peste o mie de ani, pe acest pământ, de aș mai fi copilul Terrei. Lumină Sfântă, ție.
pentru textul : infans deo fi din cauza ca de vreo patru ore ascult latin jazz, o fi din cauza luminii de la instalatia de pom sau pentru ca e craciunul si e liniste, dar mi-a placut textul intr-atît incît simt nevoia sa-l impenitez sarbatori fericite!
pentru textul : überpain deChiar dacă nu am întotdeauna inspirație ce fel de semn să las, eu te citesc cu drag Monica. Uneori mi se pare că pe aleile viselor tale am fost umblat și eu. Mă regăsesc în unele dintre amintirile tale, diferit, așa cum diferite sînt destinele noastre, departe, și totuși...
pentru textul : Întâmplări din viața mea deapreciez în proza lui Dedal prospețimea nostalgiei, capacitatea de a reproduce la aceeași intensitate evenimentele extrase parcă din jurnalul marilor naivi. zilele după. crâmpeie de amintiri, roase, șifonate, de altunde. cine a fost atunci acolo înțelege cu atât mai mult realitatea de acum. gustul fericirii ți-l dă normalitatea. aștept volumul cu dedicație.
pentru textul : Rația de libertate (IV) - "Vine o zi..." deGrozav titlu ai ales! Dar poezia e prea încărcată, s-ar putea termina la "uscat"; prea multe conjuncții în prima strofă!
pentru textul : Sign-out deSpre deosebire de primul, acesta este mai putin reusit. Actiunea treneaza. Personajele nu mai sunt vii. Nici prin ceea ce spun, autocaracterizandu-se, nici prin descrierea lor. Sper ca acest episod sa fie doa pentr "respiratie". Astept, ca si altii, continuarea.
pentru textul : Spoiler 2 deFrumos poem, am doar două obiecții prima cu musca țețe care mi se pare rizibilă în contextul în care poemul se dorește serios desigur, altfel e o figură de stil absolut ok și titlul latinesc care cred eu că îndepărtează cititorul de lectura acestui poem.
pentru textul : cu urechea lipită de al nouălea cer deAltfel, cum spuneam, un poem reușit, un poem serios, un poem încheiat chiar cu o sintagmă memorabilă, o imagine de păstrat, omul neo-tehnologic lipit cu urechea de un receptor unde la capătul celălalt al firului este Creatorul. Imaginea mi se pare decupată dintr-un film mai vechi în care în cabina telefonică era un individ plin de păcate (actor bun de altfel) iar la telefon era un lunetist care ii tot spunea ce și cum să facă, remember? Bun film și ăla...
Margas
Personal, as elimina "cea" din titlu.
pentru textul : Cămașa cea roșie deAdriana Lisandru, 99% mă așteptam la o intervenție de genul -" dar observ ca acum adresantul nu va mai poate respunde". Așa că am fost foarte atent la ce se întîmplă pe Hermeneia după această postare a mea. Și îți spun eu ce s-a întimplat, la obiect. Apare comentariul tău adresat domnului Părpăuță din care redau un fragment: "raspund aici mesajului absolut "barbatesc" pe care mi l-ati lasat altundeva si tin sa va asigur ca foliculina mea e bine merci in limite fiziologice" Nu este cazul să fac o captură de ecran cu lista comentariilor recente. Cum? moderatorul nu aflase că deja (se) joacă singur în ring dar atrage atenția membrului Vlad Turburea? Decideți doamnă! Altfel spus, caricaturi se pot face și la adresa personajelor plecate definitiv dintre noi și acestea nu mai au șansa domnului Parpăuță de a reveni; poate doar prin duhul sfînt! Eu cred că sîntem destul de maturi și înțelepți încît să nu încorsetăm actul creației într-o teorie a fleacurilor. Mulțumesc. Virgil, Fie!
pentru textul : emanație de..și ce urmează în timp își stă alături în nesfârșit, iarnă a iernilor, primăvară a primăverilor, vară și toamnă a văraticelor anotimpuri, clipă a clipelor și absolută conființă... Sărbători fericite!
pentru textul : Piramida deMariana, nu merit cuvintele tale, dar îți mulțumesc frumos... Când visteria sufletului e plină ea se revarsă, precum în cazul tău ... mi-a făcut bine că ai văzut până în om. Reverență!
pentru textul : mai simplu decât un pai dece să spun? mulțumesc frumos, Daniela, semnul tău contează pentru mine cât și lectura ta.
pentru textul : sunt fluierele picioarelor Lui desărbătoare plăcută ție și celor dragi!
fie cum zici tu bobadile. dar de la mine se vede ca inghiti camila si strecori tintarul numai asa ca sa faci discutie. e si asta o ocupatie. anyway, merci pentru complimente, fie ele reale sau nu.
pentru textul : să nu căutați poetul din mine de/Poate pentru cățelul sentimental al casei de azur/ imi place în mod deosebit acest vers poate și pentru că am trecut și prin așa ceva. întreg textul este trecut prin ironie și cotidian, care ne dă o stare gen, /domne, eu trăiesc aceste în versuri/ dansează este egal cu hai să trăim
pentru textul : Dansează! deuite si penita. :)
pentru textul : reportaj despre pantofii roşii ai Anei defrancisc, multumesc de trecere! imi pare rau ca nu inteleg nimic din ceea ce ai scris cu referire la text.
pentru textul : Sfat pentru fiul meu deSunt in Romania. Mi-am schimbat mobilul si am pierdut numarul tau de telefon. Daca vrei sa ne auzim, dam-mi un email la [email protected] si comunica-mi numarul tau de mobil. Te voi suna.
pentru textul : lumina dinaintea vederii deo căutare a liniștii interioare bine surprinsă.
pentru textul : o scară interioară deindifernt-indiferent,o scăpare...mi-a sărit în ochi, iertare.
nu stiu daca as vorbi despre sentinta cit poate despre un anumit gen de fatalitate. cred ca oricine poate rupe contactul privirii dar nu cred ca poate anula privirea cu tot ce face ea. de aceea poate se spune ca "the beauty (and the ugliness, for that matter) is in the eye of the beholder" and maybe in the beholder
pentru textul : despre o femeie goală deBre Andu (ca asa vorbesc "bucataresele"). Tu ai asa un... obicei prost :)) de a te baga unde... nu-ti fierbe oala (c-asa-i la bucatarie)! Drept pedeapsa, o sa apari cu el in ... Virtualia! http://www.hermeneia.com/poezie/6577 =))
pentru textul : Doar femeie deMultumesc, Virgil, pentru opinia ta.
pentru textul : Scoica decam așa scrie cineva cînd se plictisește și e în penurie de idei.
pentru textul : Poem cu cinci ascunzători şi câteva culori deVersurile tale deschid noi întrebări: De ce în moarte, este, totuși, atâta frumusețe?
pentru textul : dulce de moarte deDe ce ne place toamna, când, de fapt, nu e decât moarte... Poate pentru că „bobul de grâu trebuie să moară ca să aducă rod” sau poate pentru că boaba de strugure trebuie zdrobită pentru a-și slobozi licoarea. Poate pentru că în moarte e mugurul învierii. Sau poate pentru că știm că nu există moarte, ci doar un fel de amorțire :)
Mi-a plăcut mult:
„se-ndurerează aur
în tăcerea poetului.”
mulțumesc pentru atenționare și pentru citire, Carmen. ceea ce ma amuză puțin este faptul că evident prea puțin din cititorii textelor mele trăiesc în California. probabil că uneori uit asta.
pentru textul : california I desigur, Vlad. m-ar bucura!
pentru textul : perpetuum mobile (II) deam amintiri frumoase despre Venetia, si socul emotionat cand am vazut cat costa niste figurine din Murano. despre text. ambiguitate totala, nu am inteles absolut nimic din el, mai ales ca nu prea stiu italiana ex: măștile reconfigurează imponderabilitatea lagunelor sinoptice de petale prin mătasea anonimă a cărnii rarefiate sau încăperea apelor fulguie stins gondole de Murano doar sunetele mîngîie teluric paginile avide prin compendiul nopții folosesti cuvinte greoaie iar eu ca cititor sunt bulversat total. e doar o parere desigur, e posibil sa fiu ignorant insa finalul mi-a placut nespus : Eu, Piața San Marco, Venetia cu drag
pentru textul : Eu, Piața San Marco, Venetia deî(i)n prag doar frunze...
pentru textul : Haiku ( 5 ) deLuminita,
pentru textul : amărui demultumesc mult, semnele tale ma bucura intotdeauna.
Mulțumesc Adriana, un mulțumesc trimis cu glas triun, de goarnă, trompetă și trâmbiță. Titlul se vroia la început a fi "tablou cu inevitabilul", dar l-am ales ca fapt divers, să nu sune alarma. Mă bucur că ai rezonat cu poemul, dacă ar trebui să spun o observație, aș spune că ceva s-a schimbat în viața ta, nu știu ce, dar știu.
pentru textul : fapt divers dePagini