D-le Virgil, ...Legat de "a așeza", nu cred că trebuie să mai așteptați observații în afară de cea a dex-ului. Mi-amintesc că imperativul, pers. a 2, e "așază". ...Sincer, și mie îmi sună dezmățat, cumva,în forma aia, dar...
Voi începe, cu a mă descrie că-n viaţa cotidiană nu tutuiesc pe nimeni, dacă nu cunosc bine(şi-mi este permis). De observat primele mele răspunsuri la comuri. Pe hermeneia, am decis această confidenţă să nu pară ofensivă selecţia de vîrstă(apreciabilă pe fotografie), lansări, notorietate, simpatie, sex, etc. Acum 5 minute am dat un răspuns şi am găsit comentariul tău. Scindasem deja poemul meu logoroic cu vreo 20 de versuri, în urma unor observaţii juste. Îţi mulţumesc de strunirea binevenită şi tot ce ai găsit interesant în acestă încercare de stil. Apreciez calitatea de psiholog cu care ai pătruns textul şi trăirea mea expresivă(obositoare anumitor cititori). Voi tăia, totuşi, mai cu milă, din secvenţa citată. Acolo am câteva metafore de care nu vreau să mă despart. Într-un moment propice, îmi voi sufleca mânecile şi mă voi aşterne pe lucru, îmbunătăţindu-l( inclusiv eliminarea cacofoniei, etc). Cu stimă.
Uite, de-aia spun eu că e util să completeze omul și profilul. Acum, să fim serioși, oricât am fi noi de critici, într-un fel am comenta textul acesta dacă aflăm că autorul are, să zicem, 12 ani, și într-altul, dacă are, iar să zicem, 35. Așa, în lipsa acestor date, nu pot decât să spun că pare o scriere de copil, care a acumulat din lecturi diverse expresii mai mult sau mai puțin poetice, o exaltare așijderea și o dorință nesăbuită aș spune de a le pune pe toate acestea pe hârtie și a se semna deasupra. Suma acestora nu este egal poezie. "plutesc spre tine, zbor cu aripi de cocor, mă prăbușesc, prinde-mă"... Serios, citește-ți poezia ca și când ar fi scrisă de altcineva. Nu zice nimeni că nu ai simțit ce ai scris, dar spuse așa... e banal.
Silviu, cred ca nici are cum sa fie altfel, pentru ca asta mi- a fost intentia. Ceva gothic, inspirat de o conversatie mai sumbra pe care am avut- 0 cu um medic zilele astea. In rest, nu stiu.. Multumesc pentru impresie :)
descriptivul-mentalitate de asediu, deloc static, mai mult ca o dezamorsare si totusi deloc judgemental,. desi la sfarsit se autocrediteaza pacifist simtul interior poate avea perfect de bine valente exterioare, ca o emitenta estompata si vad un loc vacant de unde se poate discuta despre, ca un prezent etern comun, ontologic, ca un cor unde nu mai poti identifica vocile si de unde se poate neutraliza orice bruiaj imi aminteste de aleph-ul lui Borges ca atunci cand lucrezi pe o aura, ca pe un negativ fotografic dau o penita si-l trec in my favorites
În afară de încercarea de "film static", prin mica densitate a verbelor, n-am înţeles nimic. Bineînţeles, e aproape numai vina mea. Totuşi, finalul îmi place. Dar nu ştiu de ce.
Plutesti Virgile si nu lasi sa se intrevada nimic din ceea ce urmeaza... o cascada sau poate un lac linistit... ai scris o poezie tare stranie... de parca n-ar fi a ta. Sau, atfel spus, pe mine m-ai inchis :)
ok! din punctul meu de vedere au fost doar o necesitate de a scrie intr-un moment de lipsa a inspiratiei, dar voi reveni asupra lor ca asupra unui exercitiu matematic. multam pt. bunatatea cu care te-ai aplecat asupra acestor randuri!
Virgile, voi fi eu mai exigentă nu pentru că așa sună invitația ta... ci pentru că îmi place poemul!
Întâi desigur părțile bune... această 'așezare' care într-un fel foarte inspirat pune spațiul emoțiilor într-o ecuație simplă. Acolo până și cel mai greu sentiment pare un fulg, așa, ca în vid. Pentru asta aș acorda o peniță. Nu o fac însă pentru fragmentarea exagerată a versurilor de acolo, din inima poemului.
Pe mine mă împiedică să citesc, mă împiedică să mă bucur.
De ce nu ar putea fi legate
'primăvara aceea
norii mocneau albastru
în ochii tăi ploaia rece te stropea
cu miere neagră pe pulpe pînă sus
în ceruri unde țipătul cocorului
se strivea de călcîiul lui dumnezeu
ca un scîncet de prunc
nou născut
Margas
P.S. În frumusețea simplă a poemului ar putea chiar lipsi 'de prunc nou născut', părerea mea
Sunt multe motive care pot impinge un om talentat, asa cum este Virgil Titarenco, sa scrie. Unul dintre cel mai proeminente poate fi tocmai acela al afirmarii, al manifestarii acestui talent. Un talent care nu se rezuma la "verb", la exprimarea prin intermediul cuvantului scris, ci se intinde si la acea meditatie sau contemplare care este caracteristica, asa cum spunea Plesu, "prezentei ingerului". Ceeace contrariaza insa la Virgil Titarenco este o anume dualitate, o aparenta contradictie care ma duce cu gandul la Bob Dylan care poate cele mai valoroase poeme (nu ma refer aici la muzica sa, nu stiu cati stiu ca el a fost facut cavaler al legiunii de onoare pentru contributia adusa in POEZIE) le-a creat ca rezultat al luptei interioare dintre originea sa evreiasca si religia sa crestina. Virgil Titarenco este un foarte bun manuitor al simbolisticii crestine fara sa fie neaparat un crestin... iar asta este remarcabil. Totul este sa ii citim textele de acest gen dar sa ii ignoram comentariile din subsol, acestea din urma fiind atat de seci si de lipsite de credinta incat sfarsesti prin a te intreba daca nu avem de-a face cu un altfel plagiat, nu unul literar, ci unul spiritual. Andu
Ela, eu rămân la părerea mea. Era muuult mai bine înainte. (Eu am putut citi atunci, cuvântul "aurora" doar se vedea mai greu, dar după două secunde de concentrare îți dădeai seama - poți să spui că era și un fel de provocare de a "ghici" cuvântul potrivit) Acum scrisul e prea mare, prea strident, e ca la telejurnal. Linia aceea de subțirime și diafan, de sensibil și plutire între ape, care te caracterizează și care până acum te exprima cu mare efect și farmec ("Alb de femeie", "Secunda luminii" - mai ales, "Mosaique") s-a pierdut. Galbenul își pierde tot sensul și el, iar... acum e ca la aprozar. Da' e bine că "vede toți". E dilema celui care mai are un pas și "devine" "artist": mergi după vocea mulțimii care vrea să vadă, să pipăie, clar și pe-nțeles, ori faci așa cum spun vocile acelea interioare. Permiteți-mi și o glumă: Îl știți pe Andrieș? "Astăzi iar, la telejurnal, astăzi iar, la telejurnal, astăzi iar..."
Ovy, imi place textul tau si as vrea sa te incurajez sa mai scrii asa, imi place, desi nu cred ca vrei sa stii ce inseamna "a imbatrani" :-) Ce imi place? Pai imi place ca ma surprizi cu imagini fresh (mai putin ultimul vers pe care l-as schimba) si ca simt acea atitudine care face diferenta. Stii, in majoritatea textelor pe care le-am citit pe aici si pe aiurea lately se vede aceeasi chestie, autorul parca a fost lovit de traznetul intelepciunii si ne spune noua, celor ramasi inca neiluminati, ce a simtit, in speranta desearta ca ii vom impartasi simtirea. Mai mult, constat o lipsa acuta de insipratie in limbaj in tagma asta a poetilor, de parca izvorul cu apa vie ar fi secat pe nepusa masa. Te mai citesc, Andu
sustii foarte bine acest discurs, tii firul cu cea mai mare siguranta si e placut sa urmaresti un text care te duce si te cobora si sa observi ca nu are brese sau acele indicatii obositoare. remarc strofa " tu și chipul tău ascuns între palme sărbătoare de fluturi în piept adâncu-ți privirii are apele calme de ce nu te ating de ce mai aștept vertij de fructe moi nesaț și delir corpul tău prin care respir".
aveti dreptate si tu si virgil, monica. m-am ferit mereu de repetitii, clisee, limba de lemn... am exagerat, deseori. chiar acum il voi schimba. multumesc
Gidare sacerdotală în "vȃrful" unui locaș de cult (indiferent de religie). Cel care a ajuns Acolo este lăsat singur să capete revelația. Dacă e în stare. Dacă nu - NU.
1. despre discutiile noastre despre critica mai putin iti pot spune pentru ca aveau si au caracter particular. 2. cel de-al treilea a postat textele uneia dintre noi (in momentul in care acela era in imposibilitatea sa o faca, si atit). nu ne-am comentat propriile creatii nici aici nici altundeva. nu as putea spune ca au fost colaje. ci altceva. "persoanele cu pricina" s-au succedat la postare 3-4. experimentul in fapt ne-a ajutat pe noi in primul rind sa intelegem anumite lucruri, care in baza doar teoretica nu ar fi avut acelasi impact. iar rezultanta obtinuta ne-a ajutat in primul rind pe noi. nu a avut ca scop atragerea de cobai. nici macar cei care se ofereau voluntar. 5. au fost persoane care au stiut cine este Anca F. le multumim pentru discretie. daca altii au intuit, ma bucur. Nu cred ca e nimerit termenul de regasire. Nu m-am "pierdut"; ca sa parafrazez pe cineva drag: eu m-am oprit undeva si v-astept.
chiar dacă merge pe căi bătătorite, textul tău, Virgil, are calitatea că punctează un mare adevăr: lipsa elitelor. ( poate n-ar fi fost rău de menţionat elitele, tot ce s-a putut forma în 20 de ani iterbelici, decimate în puşcăriile comuniste).
trist pt. mine e faptul că generaâţia care în dec. 1989 avea 3-4-5 ani, calcă în politică, vertiginos, pe urmele "seniorilor".
Soluţia ?
Odiseea lui Homer și toate celelalte opere amintite de tine au fost scrise după prima clătinare a lucrurilor. La clătinarea așa numită "încă odată" la Evrei 12:26-29 toate aceste "opere fundamentale ale culturii europene și universale" se vor face țăndări. Believe me!
ideea e faina si originala in acelasi timp. am avut impresia ca se putea mai mult de atat. parca ai facut economie de cuvinte. periat putin, textul ar putea deveni unul foarte bun. numai bine !
măcinare, la propriu şi la figurat, asta îmi induc mie termenii anume aleşi ai acestui haiku. drept pentru care spun că a reuşit să ajungă la destinaţie!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
si o afirm cu toata presiunea socio-culturala resimtita;)
pentru textul : Recunoştere in Colentina deD-le Virgil, ...Legat de "a așeza", nu cred că trebuie să mai așteptați observații în afară de cea a dex-ului. Mi-amintesc că imperativul, pers. a 2, e "așază". ...Sincer, și mie îmi sună dezmățat, cumva,în forma aia, dar...
pentru textul : tăcerea hienei deVoi începe, cu a mă descrie că-n viaţa cotidiană nu tutuiesc pe nimeni, dacă nu cunosc bine(şi-mi este permis). De observat primele mele răspunsuri la comuri. Pe hermeneia, am decis această confidenţă să nu pară ofensivă selecţia de vîrstă(apreciabilă pe fotografie), lansări, notorietate, simpatie, sex, etc. Acum 5 minute am dat un răspuns şi am găsit comentariul tău. Scindasem deja poemul meu logoroic cu vreo 20 de versuri, în urma unor observaţii juste. Îţi mulţumesc de strunirea binevenită şi tot ce ai găsit interesant în acestă încercare de stil. Apreciez calitatea de psiholog cu care ai pătruns textul şi trăirea mea expresivă(obositoare anumitor cititori). Voi tăia, totuşi, mai cu milă, din secvenţa citată. Acolo am câteva metafore de care nu vreau să mă despart. Într-un moment propice, îmi voi sufleca mânecile şi mă voi aşterne pe lucru, îmbunătăţindu-l( inclusiv eliminarea cacofoniei, etc). Cu stimă.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deUite, de-aia spun eu că e util să completeze omul și profilul. Acum, să fim serioși, oricât am fi noi de critici, într-un fel am comenta textul acesta dacă aflăm că autorul are, să zicem, 12 ani, și într-altul, dacă are, iar să zicem, 35. Așa, în lipsa acestor date, nu pot decât să spun că pare o scriere de copil, care a acumulat din lecturi diverse expresii mai mult sau mai puțin poetice, o exaltare așijderea și o dorință nesăbuită aș spune de a le pune pe toate acestea pe hârtie și a se semna deasupra. Suma acestora nu este egal poezie. "plutesc spre tine, zbor cu aripi de cocor, mă prăbușesc, prinde-mă"... Serios, citește-ți poezia ca și când ar fi scrisă de altcineva. Nu zice nimeni că nu ai simțit ce ai scris, dar spuse așa... e banal.
pentru textul : Himera deSilviu, cred ca nici are cum sa fie altfel, pentru ca asta mi- a fost intentia. Ceva gothic, inspirat de o conversatie mai sumbra pe care am avut- 0 cu um medic zilele astea. In rest, nu stiu.. Multumesc pentru impresie :)
pentru textul : clavier dedescriptivul-mentalitate de asediu, deloc static, mai mult ca o dezamorsare si totusi deloc judgemental,. desi la sfarsit se autocrediteaza pacifist simtul interior poate avea perfect de bine valente exterioare, ca o emitenta estompata si vad un loc vacant de unde se poate discuta despre, ca un prezent etern comun, ontologic, ca un cor unde nu mai poti identifica vocile si de unde se poate neutraliza orice bruiaj imi aminteste de aleph-ul lui Borges ca atunci cand lucrezi pe o aura, ca pe un negativ fotografic dau o penita si-l trec in my favorites
pentru textul : absolute zero deÎn fine.
pentru textul : Viraj mult prea strâns de1. - este vorba despre o problema coincidentala pentru ca ea s-a incidentala ptr ca ea s-a inscris abia acum dar cred ca se va rezolva
2. Am testat si eu Introdus/Editat si la mine merge corect ca sortare...
Nu am inteles observatia cu listarea comentariilor
3 Urmareste vizite pagini e ceva la care de fapt vreau sa renunt
Ca timestamp am preferat GMT
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deÎn afară de încercarea de "film static", prin mica densitate a verbelor, n-am înţeles nimic. Bineînţeles, e aproape numai vina mea. Totuşi, finalul îmi place. Dar nu ştiu de ce.
pentru textul : femeie cireaşă amară dePlutesti Virgile si nu lasi sa se intrevada nimic din ceea ce urmeaza... o cascada sau poate un lac linistit... ai scris o poezie tare stranie... de parca n-ar fi a ta. Sau, atfel spus, pe mine m-ai inchis :)
pentru textul : cu titlu provizoriu derune de toamnă... frumos.
am vibrat mai ales, printr-o strângere neașteptată de inimă, la ultima.
pentru textul : Rune deok! din punctul meu de vedere au fost doar o necesitate de a scrie intr-un moment de lipsa a inspiratiei, dar voi reveni asupra lor ca asupra unui exercitiu matematic. multam pt. bunatatea cu care te-ai aplecat asupra acestor randuri!
pentru textul : Stare II dein dreapta paginii sus scrie undeva HCODE. fa click acolo si urmeaza recomandarile. de asemeni poti citi si http://www.hermeneia.com/info/231
pentru textul : My Baby Ballade debobadil are dreptate
pentru textul : rechinul din oceanul singurătăţii de*sugestiile
pentru textul : Eterna reîntoarcere deVirgile, voi fi eu mai exigentă nu pentru că așa sună invitația ta... ci pentru că îmi place poemul!
Întâi desigur părțile bune... această 'așezare' care într-un fel foarte inspirat pune spațiul emoțiilor într-o ecuație simplă. Acolo până și cel mai greu sentiment pare un fulg, așa, ca în vid. Pentru asta aș acorda o peniță. Nu o fac însă pentru fragmentarea exagerată a versurilor de acolo, din inima poemului.
Pe mine mă împiedică să citesc, mă împiedică să mă bucur.
De ce nu ar putea fi legate
'primăvara aceea
norii mocneau albastru
pentru textul : inge fjord deîn ochii tăi ploaia rece te stropea
cu miere neagră pe pulpe pînă sus
în ceruri unde țipătul cocorului
se strivea de călcîiul lui dumnezeu
ca un scîncet de prunc
nou născut
Margas
P.S. În frumusețea simplă a poemului ar putea chiar lipsi 'de prunc nou născut', părerea mea
Sunt multe motive care pot impinge un om talentat, asa cum este Virgil Titarenco, sa scrie. Unul dintre cel mai proeminente poate fi tocmai acela al afirmarii, al manifestarii acestui talent. Un talent care nu se rezuma la "verb", la exprimarea prin intermediul cuvantului scris, ci se intinde si la acea meditatie sau contemplare care este caracteristica, asa cum spunea Plesu, "prezentei ingerului". Ceeace contrariaza insa la Virgil Titarenco este o anume dualitate, o aparenta contradictie care ma duce cu gandul la Bob Dylan care poate cele mai valoroase poeme (nu ma refer aici la muzica sa, nu stiu cati stiu ca el a fost facut cavaler al legiunii de onoare pentru contributia adusa in POEZIE) le-a creat ca rezultat al luptei interioare dintre originea sa evreiasca si religia sa crestina. Virgil Titarenco este un foarte bun manuitor al simbolisticii crestine fara sa fie neaparat un crestin... iar asta este remarcabil. Totul este sa ii citim textele de acest gen dar sa ii ignoram comentariile din subsol, acestea din urma fiind atat de seci si de lipsite de credinta incat sfarsesti prin a te intreba daca nu avem de-a face cu un altfel plagiat, nu unul literar, ci unul spiritual. Andu
pentru textul : a christmas tale deEla, eu rămân la părerea mea. Era muuult mai bine înainte. (Eu am putut citi atunci, cuvântul "aurora" doar se vedea mai greu, dar după două secunde de concentrare îți dădeai seama - poți să spui că era și un fel de provocare de a "ghici" cuvântul potrivit) Acum scrisul e prea mare, prea strident, e ca la telejurnal. Linia aceea de subțirime și diafan, de sensibil și plutire între ape, care te caracterizează și care până acum te exprima cu mare efect și farmec ("Alb de femeie", "Secunda luminii" - mai ales, "Mosaique") s-a pierdut. Galbenul își pierde tot sensul și el, iar... acum e ca la aprozar. Da' e bine că "vede toți". E dilema celui care mai are un pas și "devine" "artist": mergi după vocea mulțimii care vrea să vadă, să pipăie, clar și pe-nțeles, ori faci așa cum spun vocile acelea interioare. Permiteți-mi și o glumă: Îl știți pe Andrieș? "Astăzi iar, la telejurnal, astăzi iar, la telejurnal, astăzi iar..."
pentru textul : roca din care mă nasc deOvy, imi place textul tau si as vrea sa te incurajez sa mai scrii asa, imi place, desi nu cred ca vrei sa stii ce inseamna "a imbatrani" :-) Ce imi place? Pai imi place ca ma surprizi cu imagini fresh (mai putin ultimul vers pe care l-as schimba) si ca simt acea atitudine care face diferenta. Stii, in majoritatea textelor pe care le-am citit pe aici si pe aiurea lately se vede aceeasi chestie, autorul parca a fost lovit de traznetul intelepciunii si ne spune noua, celor ramasi inca neiluminati, ce a simtit, in speranta desearta ca ii vom impartasi simtirea. Mai mult, constat o lipsa acuta de insipratie in limbaj in tagma asta a poetilor, de parca izvorul cu apa vie ar fi secat pe nepusa masa. Te mai citesc, Andu
pentru textul : dreamcatcher desustii foarte bine acest discurs, tii firul cu cea mai mare siguranta si e placut sa urmaresti un text care te duce si te cobora si sa observi ca nu are brese sau acele indicatii obositoare. remarc strofa " tu și chipul tău ascuns între palme sărbătoare de fluturi în piept adâncu-ți privirii are apele calme de ce nu te ating de ce mai aștept vertij de fructe moi nesaț și delir corpul tău prin care respir".
pentru textul : Același joc deaveti dreptate si tu si virgil, monica. m-am ferit mereu de repetitii, clisee, limba de lemn... am exagerat, deseori. chiar acum il voi schimba. multumesc
pentru textul : high rojo deGidare sacerdotală în "vȃrful" unui locaș de cult (indiferent de religie). Cel care a ajuns Acolo este lăsat singur să capete revelația. Dacă e în stare. Dacă nu - NU.
pentru textul : Triunghiuri de1. despre discutiile noastre despre critica mai putin iti pot spune pentru ca aveau si au caracter particular. 2. cel de-al treilea a postat textele uneia dintre noi (in momentul in care acela era in imposibilitatea sa o faca, si atit). nu ne-am comentat propriile creatii nici aici nici altundeva. nu as putea spune ca au fost colaje. ci altceva. "persoanele cu pricina" s-au succedat la postare 3-4. experimentul in fapt ne-a ajutat pe noi in primul rind sa intelegem anumite lucruri, care in baza doar teoretica nu ar fi avut acelasi impact. iar rezultanta obtinuta ne-a ajutat in primul rind pe noi. nu a avut ca scop atragerea de cobai. nici macar cei care se ofereau voluntar. 5. au fost persoane care au stiut cine este Anca F. le multumim pentru discretie. daca altii au intuit, ma bucur. Nu cred ca e nimerit termenul de regasire. Nu m-am "pierdut"; ca sa parafrazez pe cineva drag: eu m-am oprit undeva si v-astept.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian deaș renunța la "se va face că".
pentru textul : iubito noi nu vom îmbătrîni dechiar dacă merge pe căi bătătorite, textul tău, Virgil, are calitatea că punctează un mare adevăr: lipsa elitelor. ( poate n-ar fi fost rău de menţionat elitele, tot ce s-a putut forma în 20 de ani iterbelici, decimate în puşcăriile comuniste).
trist pt. mine e faptul că generaâţia care în dec. 1989 avea 3-4-5 ani, calcă în politică, vertiginos, pe urmele "seniorilor".
pentru textul : problema românilor deSoluţia ?
Seven horses
to shut my eyes now
over all this turning of meanings
it seems hard
the same as it was departing
from our date
when you were never coming
locked indoors
you were mumbling out of books
come come
dum di dum
and the rain pouring over the streets
haunted by me only
and my trams
nocturnal
pulled by seven horses
pentru textul : șapte cai deOdiseea lui Homer și toate celelalte opere amintite de tine au fost scrise după prima clătinare a lucrurilor. La clătinarea așa numită "încă odată" la Evrei 12:26-29 toate aceste "opere fundamentale ale culturii europene și universale" se vor face țăndări. Believe me!
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deideea e faina si originala in acelasi timp. am avut impresia ca se putea mai mult de atat. parca ai facut economie de cuvinte. periat putin, textul ar putea deveni unul foarte bun. numai bine !
pentru textul : mi-e frică să dorm demăcinare, la propriu şi la figurat, asta îmi induc mie termenii anume aleşi ai acestui haiku. drept pentru care spun că a reuşit să ajungă la destinaţie!
pentru textul : Haiku deAm găsit penița. Era un fir de fân în carul cu frunze...
pentru textul : domnule Labiș dePagini