elian, poate nu am sa fac exces de modestie si am sa iti spun ca eu cred ca textul acesta nu are numai zvic, cred ca exista un substrat nu foarte vizibil de prima data care necesita o atentie la semantica cailean, sau poate in cite feluri nu poti aranca, merci de comentariu
Extras din Regulament
18. Un text care prezintă greşeli gramaticale, de tipărire şi asupra căruia s-a atras atenţia de către moderatorii sau editorii site-ului trebuie corectat în cel mult douăzeci şi patru de ore. Necorectarea la timp duce la anularea vizibilitaţii textului.
Nicholas, nu mai pune atâta suflet!
Responsabilitatea mea este, printre altele, să veghez ca Regulamentul Hermeneia să fie respectat, regulament care prevede și scrierea corectă din punct de vedere al ortografiei și punctuației indiferent de încadrarea textului (experiment/cutia cu nisip).
Am identificat în text mai multe greșeli și l-am trimis la șantier pentru remediere. Care e problema?! ... De partea literar-artistică se ocupă editorii.
Nu înțeleg de ce nu consideri munca asta a noastră ceva care te ajută? Era mai elegant dacă mulțumeai, nu să îmi trimiți haiku-urile la morgă :) Mulțumesc eu, fiindcă uite așa am aflat și părerea ta.
Aşa se face că
acela care părăseşte o face-ntotdeauna
pentru binele celuilalt;
ca şi cum ar sparge o cană pentru a o scuti
de chinul setei.
Degeaba boţeşti cearşaful şi pe cealaltă parte,
degeaba ai slăbit de ţi se vede viaţa cum schiază pe oase,
goleşti de străzi drumurile dintre voi degeaba
şi degeaba a murit pisica scării...
Toate au fost făcute numai şi numai şi numai
pentru binele tău.
Va multumesc frumos pentru interventia pe acest text, Vladimir, onorata pentru penita la acest text! Cred ca mastile nu sunt folositoare sau sunt indispensabile. Aflam noi candva. Aranca, intr-adevar, domnul Pa creeaza in jurul sau o neasteptat de buna empatie. Domnul Pa este un personaj pozitiv, el rade cu tine si te face sa razi cand esti trist, el are rabdare sa iti explice cum sa vezi lumea prin ochii sai. Domnul Pa te face sa crezi ca exista. Dorin, ai dreptate cu versurile din final, nu sunt necesare. Asa voi face.
,,Când adoarme,
îi despletesc frigul de pe somn,
dar mai tot timpul,
mă trezesc
învelit." ...aici s-a logodit cu tine si ţi-a spus un mare DA :) Interesantă metaforizare a poeziei si a legăturilor dintre creaţie si creator, din perspectiva unui bărbat-poet. Cred că pe undeva abundă de aspecte domestice. E doar o părere sinceră, Adrian. Si poate că sunt subiectivă fiindcă e sâmbătătă :)
de identificare/ supervizare, ca să fim mai la îndemână, ai dreptate, Nicholas. îţi mulţumesc pentru empatie.
(cât despre ăi deştepţi, una e să fii deştept în bine şi alta e să fii deştept în rău...).
O poezie foarte buna mizand pe coagularea in spatiul universului destinat privirii a unei atmosfere crepusculare... intr-un anume fel tu vorbesti aici despre sufletul omului dar nu-l privesti direct ci te folosesti de noapte pentru a proiecta fantasme/dorinte/temeri. Fragmentul "liniștea a țipat mov ca o femeie în durerile nașterii m-a împroșcat cu umbre și somn" l-as fi scris astfel: liniștea a țipat mov femeie în durerile nașterii împroșcandu-ma cu umbre și somn
imaginile se descopără în palmă de către cei ce ghicesc acolo, ceea ce este o dovadă că în palmă, pentru unii, purtăm o oglindă. poemul tău îmi amintește de Cătălina din Luceafărul eminescian sau de fetele cucerite de acel fermecător Sburător...
Silviu, recunosc că am avut probleme cu titlul și cu subtitlul care mi-au creat o stare de neliniște atât de gravă încât cred că nu am reușit să parcurg textul obiectiv... din titlu rezultă că nu știi să numeri, asta poate fi metaforic, ok, dar și în subtitlu spui că nu știi?
Asta mă aruncă în real și mă gândesc că poate ar trebui totuși să înveți să numeri.
Virgil as atrage atentia asupra dinamicii. Hermeneia are mai putin de 90 de membrii activi. O antrepriza de calitate ar fi trebuit sa atraga mult mai multi participanti. Cantitatea nu confera calitate , stiim asta, dar e nevoie de o masa critica pt a pune lucrurile sa functioneze. Exista modele si studii care demonstreaza ca vitalitatea unei grupe e bazata pe patratul numarului de membrii. Sugerez deschiderea portilor, liberalism in primirea autorilor, etc. Vocea multimii va da si calitate nu numai " noise " de care ne temem.
autorul nu poate decît să vă fie recunoscător. e „humbling” să fii autorul unui text ce primește atîta apreciere. deși este doar un experiment. iar acum am senzația că greșesc alăturînd restrictivul doar lîngă experiment. în orice caz îmi place să experimentez și cred că acesta nu mai este un secret. evident aștept acum și părerile contra. care nu cred că vor întîrzia.
Crampeie din realitate intr-un poem descriptiv, placut la lectura. Iubita este evocata cu deosebita delicatete: "acolo unde tu, rămasă în compartiment, deschizi termosul cu cafea, îți torni grijulie și atentă să nu te pătezi, bei cu înghițituri mici, acolo eu sunt afară, în dreptul ferestrei, te privesc, încă e frig și mai aprind o țigară, se pare că undeva se va schimba locomotiva, urc în vagon cu imaginea iernii fără zăpadă, te privesc cum îți înghesui buclele în haina mea agățată". Cata atentie si sensiblitate in acest "te privesc cum îți înghesui buclele în haina mea agățată"! Frumos! Un text cald (eu l-as numi poem in proza) fara accentele grave cu care ne-ai obisnuit pana acum. Vio
eu mă simt înghesuit între... cunoștințele mele lingvistice, prin urmare, mulțumesc Naan și mulțumesc Leea:) pentru că sincer , nu știu care îți este prenumele, ca să ne tutuim și noi.:) și lasă tu considerația pentru mine, pune un straight e ok și m-ai lămurit că ești cultă! așa mă bagi în datorii:))! iar eu nu rămân dator niciodată, vorba unui coleg de filială:)! atent și mucalit, paul
câtă insolență, ah! câtă insolență (că insolație nu pot spune)!
și se vorbește atât de lejer despre prostia supremă de parcă ar face parte din familie. uh!
Marga, tu nu ai noțiunile acasă. Pentru tine răspuns egal replică, și scuză egal iahnie de fasole!
Dar ești o doamnă, da! Categoric ești o doamnă!
Prin urmare Marga, păstrează-ți echilibrul... când vrei să îmbrățișezi pereții!
Singura problemă care ar putea să blocheze sensul vrut (sens deloc abscons) e felul parcelei... Dar ar fi trebuit să se înţeleagă, din context. E o parcelă de cimitir. Aşadar, "soarele confundă parcele afumate" se referă la uniformizarea identităţii dupa momentul morţii, la uitare, la etc, unde soarele, via lumină, e, fireşte, simbolul vieţii.
nu-i așa că important este să spun mai întîi ce nu îmi place.
„streaşina clipei” - mi se pare o metaforă prea siropoasă pentru restul destul de reușit al textului.
textul e bun, frust pe alocuri. aș spune chiar foarte bun dacă ai fi începătoare, dar nu ești. e bun și mie mi-a lăsat o senzație de sculptură. nu multe texte reușesc să îmi ofere asta. felicitări. cînd voi (re)pune penițele îi voi acorda una.
vad in batrana un fel de moira sau o inaintemergatoare a ei. in arius am vazut principiul vital, ceea ce cere in permanenta atentia, toata energia. si atunci visul, nu ca evadare, ci o trecere in alt spatiu in care suntem ceea ce nu putem fi aici. ce am fi noi fara cartile noastre? fara recursul la memoria papilei gustative? miza imi pare a fi ac maturizare necesara care ne face puternici; ca arius sa poata, la randul lui, creste si adormi. sa iti povestesti nu i ca si cum ai zice hop si ai sari pe malul celalalt. cum o fi sa ramai in aer totusi?
Presa, acaparată până la delir de sinuciderea Mădălinei Manole (tragică, regretabilă, năucitoare, absurdă), a semnalat, totuşi, dispariţia lui Mircea Micu. O figură pitorească a vieţii literare, dar şi un poet sensibil. Iată un text relevant, care, dincolo de idee şi sentiment, aduce muzica învăluitoare a prozodiei clasice: "A fi peste mormântul verii,/ Sedus de viaţă ca de-un dor/ Mânz tânăr degustând lumina/ Sălbatic şi nerăbdător.// Să crezi că nu există moarte/ Că morţii sunt numai un fel/ De fluturi adormiţi de muzici/ Şi-nchişi în bile de oţel.// A fi uitat de toată lumea/ A fi iubit de cine vrei/ Când vin să te-ncălzească noaptea/ Fragile, turmele de miei.// A fi pe-un câmp uitat de lume,/ De smog uitat şi de maşini,/ Tu singur duelând în aer/ Cu săbiile unor crini.// A şti râzând, că sânul tandru/ Rotit în porţelan etern/ Se surpă-n el până devine/ Mormânt al laptelui matern.// Şi peste toate, ca un tigru,/ Să treci râzând şi să te minţi./ Şi când ameninţă zăpada/ S-o-ntâmpini cu o floare-n dinţi".
După cum anunţă presa, trupul lui Mircea Micu a fost incinerat în această după-amiază.
Valdimir, ti-am citit comentariul...stii ce-i ciudat? :) ca autoarea nu falsa pe nicaieri. pur si simplu striga.nu, nu e vorba de o traire mimata... da, stiu, privit din afara, trebuie sa para absolut patetic...:) e un text pe care nu mai pot interveni. fireste ca subiectul are si variante de abordare dezvoltate in vers alb...dar asta asa s-a scris. multumesc pentru interventie si comentariu.
maritimă. textul tău accentuează această stare fiindcă el deconspiră viaţa dusă de val, cea care este mereu departe şi... aproape doar prin acea undă care se propagă.
cu tentă orientală, dar şi cu trimiteri biblice, mi se pare un text complex, bazat pe imaginaţie şi intense trăiri personale datorate unui context al sinelui..
"„În pântecul meu călătoreşte o stea.” - parcă are rolul de a anunţa ceva ieşit din comun. contrastând cu expunerea foarte firească, nepretenţioasă. dar poate tocmai asta îi conferă un aer de mister...
Ca un descântec, și totuși cu o ușoară atingere jumătate ironică (dată și de rimă), jumătate tristă, așa cum am mai citit în poeziile tale. Și, tot ca un descântec, rămâne în auz, chiar necitită cu voce tare. Cred că te-ai jucat puțin aici, și a ieșit bine. Mi se pare în plus acel " era fără Hrist" si detaliul "invizibil" din "fir invizibil de humă". Dar aceasta este doar percepția mea, desigur. De ce nu folosești diacritice?
I'm not jealous, I just know you'll not be able to make it on K2 in the winter time. this on top of all those talibans over there. but that's beside the point. I just don't want another funeral. better stay with me.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
elian, poate nu am sa fac exces de modestie si am sa iti spun ca eu cred ca textul acesta nu are numai zvic, cred ca exista un substrat nu foarte vizibil de prima data care necesita o atentie la semantica cailean, sau poate in cite feluri nu poti aranca, merci de comentariu
pentru textul : fericirea I deExtras din Regulament
18. Un text care prezintă greşeli gramaticale, de tipărire şi asupra căruia s-a atras atenţia de către
moderatorii sau editorii site-ului trebuie corectat în cel mult douăzeci şi patru de ore. Necorectarea la timp duce la anularea vizibilitaţii textului.
Nicholas, nu mai pune atâta suflet!
pentru textul : joacă de rime deResponsabilitatea mea este, printre altele, să veghez ca Regulamentul Hermeneia să fie respectat, regulament care prevede și scrierea corectă din punct de vedere al ortografiei și punctuației indiferent de încadrarea textului (experiment/cutia cu nisip).
Am identificat în text mai multe greșeli și l-am trimis la șantier pentru remediere. Care e problema?! ... De partea literar-artistică se ocupă editorii.
Nu înțeleg de ce nu consideri munca asta a noastră ceva care te ajută? Era mai elegant dacă mulțumeai, nu să îmi trimiți haiku-urile la morgă :) Mulțumesc eu, fiindcă uite așa am aflat și părerea ta.
dragii mei, norocul acestui text este sa aiba cititori ca si voi. are cu cine dialoga.
pentru textul : gustul alcalin al zilei de luni I demi-a plăcut, iar versurile acestea în special:
Aşa se face că
acela care părăseşte o face-ntotdeauna
pentru binele celuilalt;
ca şi cum ar sparge o cană pentru a o scuti
de chinul setei.
Degeaba boţeşti cearşaful şi pe cealaltă parte,
degeaba ai slăbit de ţi se vede viaţa cum schiază pe oase,
goleşti de străzi drumurile dintre voi degeaba
şi degeaba a murit pisica scării...
Toate au fost făcute numai şi numai şi numai
pentru binele tău.
ai transmis. am empatizat. frumos!
pentru textul : Şi atunci m-am ridicat pe sufletele din spate dee un poem romboidal, multumesc de lectura si cuvinte, le/am decojit si le/am gustat miezul...
pentru textul : oamenii pe care i-am iubit deVa multumesc frumos pentru interventia pe acest text, Vladimir, onorata pentru penita la acest text! Cred ca mastile nu sunt folositoare sau sunt indispensabile. Aflam noi candva. Aranca, intr-adevar, domnul Pa creeaza in jurul sau o neasteptat de buna empatie. Domnul Pa este un personaj pozitiv, el rade cu tine si te face sa razi cand esti trist, el are rabdare sa iti explice cum sa vezi lumea prin ochii sai. Domnul Pa te face sa crezi ca exista. Dorin, ai dreptate cu versurile din final, nu sunt necesare. Asa voi face.
pentru textul : domnul Pa de,,Când adoarme,
pentru textul : Domestică deîi despletesc frigul de pe somn,
dar mai tot timpul,
mă trezesc
învelit." ...aici s-a logodit cu tine si ţi-a spus un mare DA :) Interesantă metaforizare a poeziei si a legăturilor dintre creaţie si creator, din perspectiva unui bărbat-poet. Cred că pe undeva abundă de aspecte domestice. E doar o părere sinceră, Adrian. Si poate că sunt subiectivă fiindcă e sâmbătătă :)
de identificare/ supervizare, ca să fim mai la îndemână, ai dreptate, Nicholas. îţi mulţumesc pentru empatie.
pentru textul : fiindcă poartă deja un nume de(cât despre ăi deştepţi, una e să fii deştept în bine şi alta e să fii deştept în rău...).
O poezie foarte buna mizand pe coagularea in spatiul universului destinat privirii a unei atmosfere crepusculare... intr-un anume fel tu vorbesti aici despre sufletul omului dar nu-l privesti direct ci te folosesti de noapte pentru a proiecta fantasme/dorinte/temeri. Fragmentul "liniștea a țipat mov ca o femeie în durerile nașterii m-a împroșcat cu umbre și somn" l-as fi scris astfel: liniștea a țipat mov femeie în durerile nașterii împroșcandu-ma cu umbre și somn
pentru textul : țipăt mov deAm să vă rog să încadraţi corect textul - lingua.
pentru textul : On the edge deEmilian, e doar un text cu miza în zâmbet.
Andu, chiar dacă comentezi de pe budă, apreciez grija ta! Poate următorul text te va prinde mai bine.
pentru textul : La cumpărături deimaginile se descopără în palmă de către cei ce ghicesc acolo, ceea ce este o dovadă că în palmă, pentru unii, purtăm o oglindă. poemul tău îmi amintește de Cătălina din Luceafărul eminescian sau de fetele cucerite de acel fermecător Sburător...
pentru textul : Ochiu-mi mândru că te poate privi deSilviu, recunosc că am avut probleme cu titlul și cu subtitlul care mi-au creat o stare de neliniște atât de gravă încât cred că nu am reușit să parcurg textul obiectiv... din titlu rezultă că nu știi să numeri, asta poate fi metaforic, ok, dar și în subtitlu spui că nu știi?
pentru textul : Nu ştiu să număr deAsta mă aruncă în real și mă gândesc că poate ar trebui totuși să înveți să numeri.
Virgil as atrage atentia asupra dinamicii. Hermeneia are mai putin de 90 de membrii activi. O antrepriza de calitate ar fi trebuit sa atraga mult mai multi participanti. Cantitatea nu confera calitate , stiim asta, dar e nevoie de o masa critica pt a pune lucrurile sa functioneze. Exista modele si studii care demonstreaza ca vitalitatea unei grupe e bazata pe patratul numarului de membrii. Sugerez deschiderea portilor, liberalism in primirea autorilor, etc. Vocea multimii va da si calitate nu numai " noise " de care ne temem.
pentru textul : trei observații depe culmile disperarii?
pentru textul : Și bate-mă, amore, cu brâu` și cosița deautorul nu poate decît să vă fie recunoscător. e „humbling” să fii autorul unui text ce primește atîta apreciere. deși este doar un experiment. iar acum am senzația că greșesc alăturînd restrictivul doar lîngă experiment. în orice caz îmi place să experimentez și cred că acesta nu mai este un secret. evident aștept acum și părerile contra. care nu cred că vor întîrzia.
pentru textul : niciploaia deCrampeie din realitate intr-un poem descriptiv, placut la lectura. Iubita este evocata cu deosebita delicatete: "acolo unde tu, rămasă în compartiment, deschizi termosul cu cafea, îți torni grijulie și atentă să nu te pătezi, bei cu înghițituri mici, acolo eu sunt afară, în dreptul ferestrei, te privesc, încă e frig și mai aprind o țigară, se pare că undeva se va schimba locomotiva, urc în vagon cu imaginea iernii fără zăpadă, te privesc cum îți înghesui buclele în haina mea agățată". Cata atentie si sensiblitate in acest "te privesc cum îți înghesui buclele în haina mea agățată"! Frumos! Un text cald (eu l-as numi poem in proza) fara accentele grave cu care ne-ai obisnuit pana acum. Vio
pentru textul : Pretext de Crăciun depăi aprecierea mea era serioasă, de ce „să ne rîdem”
pentru textul : apriliano deeu mă simt înghesuit între... cunoștințele mele lingvistice, prin urmare, mulțumesc Naan și mulțumesc Leea:) pentru că sincer , nu știu care îți este prenumele, ca să ne tutuim și noi.:) și lasă tu considerația pentru mine, pune un straight e ok și m-ai lămurit că ești cultă! așa mă bagi în datorii:))! iar eu nu rămân dator niciodată, vorba unui coleg de filială:)! atent și mucalit, paul
pentru textul : Gâlglossă decâtă insolență, ah! câtă insolență (că insolație nu pot spune)!
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deși se vorbește atât de lejer despre prostia supremă de parcă ar face parte din familie. uh!
Marga, tu nu ai noțiunile acasă. Pentru tine răspuns egal replică, și scuză egal iahnie de fasole!
Dar ești o doamnă, da! Categoric ești o doamnă!
Prin urmare Marga, păstrează-ți echilibrul... când vrei să îmbrățișezi pereții!
peisajul asta pe mine nu ma duce nicaieri. are un iz de terapie prin scris, genul folositi 12 simboluri in 11 rinduri.
pentru textul : peisaj transcendent deSingura problemă care ar putea să blocheze sensul vrut (sens deloc abscons) e felul parcelei... Dar ar fi trebuit să se înţeleagă, din context. E o parcelă de cimitir. Aşadar, "soarele confundă parcele afumate" se referă la uniformizarea identităţii dupa momentul morţii, la uitare, la etc, unde soarele, via lumină, e, fireşte, simbolul vieţii.
pentru textul : Memento denu-i așa că important este să spun mai întîi ce nu îmi place.
„streaşina clipei” - mi se pare o metaforă prea siropoasă pentru restul destul de reușit al textului.
textul e bun, frust pe alocuri. aș spune chiar foarte bun dacă ai fi începătoare, dar nu ești. e bun și mie mi-a lăsat o senzație de sculptură. nu multe texte reușesc să îmi ofere asta. felicitări. cînd voi (re)pune penițele îi voi acorda una.
pentru textul : ŞapteMbrie devad in batrana un fel de moira sau o inaintemergatoare a ei. in arius am vazut principiul vital, ceea ce cere in permanenta atentia, toata energia. si atunci visul, nu ca evadare, ci o trecere in alt spatiu in care suntem ceea ce nu putem fi aici. ce am fi noi fara cartile noastre? fara recursul la memoria papilei gustative? miza imi pare a fi ac maturizare necesara care ne face puternici; ca arius sa poata, la randul lui, creste si adormi. sa iti povestesti nu i ca si cum ai zice hop si ai sari pe malul celalalt. cum o fi sa ramai in aer totusi?
pentru textul : Șapte poduri peste memorie dePresa, acaparată până la delir de sinuciderea Mădălinei Manole (tragică, regretabilă, năucitoare, absurdă), a semnalat, totuşi, dispariţia lui Mircea Micu. O figură pitorească a vieţii literare, dar şi un poet sensibil. Iată un text relevant, care, dincolo de idee şi sentiment, aduce muzica învăluitoare a prozodiei clasice: "A fi peste mormântul verii,/ Sedus de viaţă ca de-un dor/ Mânz tânăr degustând lumina/ Sălbatic şi nerăbdător.// Să crezi că nu există moarte/ Că morţii sunt numai un fel/ De fluturi adormiţi de muzici/ Şi-nchişi în bile de oţel.// A fi uitat de toată lumea/ A fi iubit de cine vrei/ Când vin să te-ncălzească noaptea/ Fragile, turmele de miei.// A fi pe-un câmp uitat de lume,/ De smog uitat şi de maşini,/ Tu singur duelând în aer/ Cu săbiile unor crini.// A şti râzând, că sânul tandru/ Rotit în porţelan etern/ Se surpă-n el până devine/ Mormânt al laptelui matern.// Şi peste toate, ca un tigru,/ Să treci râzând şi să te minţi./ Şi când ameninţă zăpada/ S-o-ntâmpini cu o floare-n dinţi".
După cum anunţă presa, trupul lui Mircea Micu a fost incinerat în această după-amiază.
pentru textul : doliu de iulie deValdimir, ti-am citit comentariul...stii ce-i ciudat? :) ca autoarea nu falsa pe nicaieri. pur si simplu striga.nu, nu e vorba de o traire mimata... da, stiu, privit din afara, trebuie sa para absolut patetic...:) e un text pe care nu mai pot interveni. fireste ca subiectul are si variante de abordare dezvoltate in vers alb...dar asta asa s-a scris. multumesc pentru interventie si comentariu.
pentru textul : Autodafé demaritimă. textul tău accentuează această stare fiindcă el deconspiră viaţa dusă de val, cea care este mereu departe şi... aproape doar prin acea undă care se propagă.
pentru textul : Uneori, pe aici, râde marea decu tentă orientală, dar şi cu trimiteri biblice, mi se pare un text complex, bazat pe imaginaţie şi intense trăiri personale datorate unui context al sinelui..
"„În pântecul meu călătoreşte o stea.” - parcă are rolul de a anunţa ceva ieşit din comun. contrastând cu expunerea foarte firească, nepretenţioasă. dar poate tocmai asta îi conferă un aer de mister...
Ca un descântec, și totuși cu o ușoară atingere jumătate ironică (dată și de rimă), jumătate tristă, așa cum am mai citit în poeziile tale. Și, tot ca un descântec, rămâne în auz, chiar necitită cu voce tare. Cred că te-ai jucat puțin aici, și a ieșit bine. Mi se pare în plus acel " era fără Hrist" si detaliul "invizibil" din "fir invizibil de humă". Dar aceasta este doar percepția mea, desigur. De ce nu folosești diacritice?
pentru textul : impersonala deI'm not jealous, I just know you'll not be able to make it on K2 in the winter time. this on top of all those talibans over there. but that's beside the point. I just don't want another funeral. better stay with me.
pentru textul : K.2 dele-am șters pe ultimele două. nici mie nu îmi plăceau. mulțumesc pentru opinie.
pentru textul : mă uit la oamenii care scriu poezii dePagini