Am decis, totuşi, ca poemul, să-l las să respire aşa, cu imperfecţiunile lui, opinabile. Binevenita observaţie a celor două ce-uri,a determinat eliminarea unuia,cel de prisos. Îţi mulţumesc de trecere şi semn.
Departe de mine a nu fi înțeles seriozitatea dureroasă a acestui "experiment"... la urma urmelor este ultimul înălțat, iar lemnele sunt butuci și textul este alb pe negru și pașii sunt stinși, și foamea nu se demodează și și și... Am înțeles, Paul, și de aceea mi-a și plăcut. Ia-o astfel: ai aici o comoară care strălucește dinspre dinăuntru în afara ta. Nici sugestiile mele n-au fost în joacă, dar rămân, oricum ar fi, dinspre "în afara" ta.
Superb poem, eu cel puțin chiar m-am regăsit în acel laitmotiv al pungii foșnite și mutate de vânt... o secvență a la forest gump cum altfel, one of my all time favourites?
Atmosferă care respiră amplu, o lectură liniștită și cuvinte puse cu inima la locul lor în text.
Aș schimba acel 'cred' deși evident are legătură cu ezitarea aceasta atât de frumos depictată în poem, dar mi se pare o exprimare acolo în versul 6 așa, ușor neîmplinită... dar este doar o părere.
Felicitări pentru acest poem, Domnule Blaj.
Marga
Raspuns pentru Emil. Victor Brauner ca si alti artisti romani talentati (poeti si pictori de ex : Perahim, Tzara, Gherasim Luca, Sasa Pana, Paul Paun, Trost etc ) au emigrat in Franta unde au aderat la efervescenta miscarilor dadaiste sau suprarealiste care polarizau arta europeeana. In mod firesc, departarea fizica de patrie cat si modul de tratare a realitatii, total neagreat de regimul comunism ( care declara aceste curente retrograde, nocive etc ) au dus la excluderea artistilor din spectrul celor agreati si acceptati in Romania postbelica. In cazul de fata, intrebarea ce s-a intamplat cu VB ? se refera la tragedia personala a pictorului care se portretizeaza fara un ochi, anticipand intuitiv pierderea vederii sale intr-o nefericita cearta degenerata in bataie.
Textul are idei bune in special in versurile de separare. Remarc "uragan de jucarie" "îți scriu în numele unei străzi pustii…". Coerenta in idei, conotatiile unei discutii ce devine intospectiva in "viata nu e...". Salonul reprezinta prin sine o stare... o stare de interior. Si asa vad si eu textul acesta. As avea o mare obiectie asupra titlului. E banal, stereotip total nepotrivit.
Ce păcat că nu i-ați vorbit atunci când avea nevoie și el... Atât de sugestive versurile încât mi-au mers așa de bine la inimă. Spe să nu fie numai milă, sper să fie și un regret pe undeva ascuns, nu-i așa? Așa regretăm noi oamenii când nu spunem ce ne doare sau ce ne place. Pierdem timpul cu mărunțișuri și uităm de lucrurile frumoase din viața noastră. De aceea e bine să-i spui cuiva că-l iubești atunci când simți acest lucru. Tu să nu taci , Virgil... el a tăcut. O poezie frumoasă, frumoasă...
Ceea ce nu înţeleg eu, e de ce, margas, te chinui să convingi pe cineva că între noi ar fi o pb... literară. Între noi a fost, probabil, o pb literară, la început, dar nici de asta nu sunt sigur. Acum e devenit personală, însă doar pentru tine. Cert e că, la tine, nu mai e vorba de aversiune ori răutate, ci de ură. Ai înmagazinat-o în timp şi ţi-o manifeşti acum, prin încercări, vezi doamne, de-a te convinge chiar pe tine că eu aş scrie prost. Aproape toate offtopicurile astea jenante le-ai provocat tu, prin intervenţii obiective spui tu, în fapt, intervenţii de trotuar fardate puţintel intelectual. Când am început eu vreo discuţie între noi ultima dată? Sau de câte ori? Crezi că dacă ai reuşit să înveţi trei cuvinte critice de-ale oamenilor mari şi fluturi de zor vocabula "clişeic" te ia cineva în serios? Păi tu ai probleme cu scrisul de ordin primar, margas, anaflabeto, şi ai pretenţii literare? Dai verdicte? Faci exegeze? Abia ăsta e veleitarism!
Poezie deosebita... atrage atentia bogatia si ineditul imaginilor la care se adauga modalitatea total dezinhibata de a scrie... "asfaltul e de fapt un cer prin care li se văd oamenilor viermii și sămânța"... tot spilul e sa ramana macar un singur individ care sa constate ca teoria lumilor spanzurate e doar un pretext pentru o poezie buna :)
Prozodie buna si pe alocuri idei profunde, conturate intr-un mod captivant. Insa imbinarea dintre idei nu poate starni decat zambete poate. Cum poti pune in acelasi text "carutasii mortii..." si "cainii care se miros in partile obsure" ? Mai mult cum poti pune in aceeasi strofa "pisicii-mperecheau miorlaituri" si "vibrau plangand". Mi se pare foarte obscur. As recomanda sa se faca doua texte...fiecare sa insiste pe o directie. Asa pot rade linistit la unul si sa raman pe ganduri de la celalalt. Mai trec, mai citesc... Ialin
Ai folosit de câteva ori un cuvânt licențios (despre care s-a discutat recent pe Hermeneia), ceea ce face ca textul să nu fie acceptabil. După remediere, click pe „atenție editor”
Corect este „așază”.
Raluca, tu ori nu cunoşti proprietatea cuvintelor, ori ai carenţe comprehensive. Chiar nu poţi să discerni într-o polemică argumentată şi violenţă? Plus de asta, de dragul de-a zice, aici nu e dispensar. Dacă te ţin curelele literare, bine, dacă nu, nu mai postezi. Simplu. Şi, mă rog, de când eşti tu crucea roşie a site-ului? Eu zic să-ţi vezi de treburile tale şi să încetezi să pui foc. Eu am comentat textul şi comentariile la text, tu ce rost ai aici? Punct.
O veritabilă Batrachiomahie, în subsolul paginii. Desfăşurată (din păcate, aş zice) tocmai în sfera diasporei româneşti. Dar, mă rog, asta e în ton cu ce s-a întâmplat întotdeauna în această sferă.
Mă opresc aici cu aprecierile de acest tip (deşi, mărturisesc, tastele calculatorului resimt furnicăturile înclinaţiei mele satirice şi pamfletare).
Poemul (pentru că despre el e vorba) este interesant. Strofa a doua e (aş zice) remarcabilă. Eu aş sugera rescrierea ultimei strofe, din care aş renunţa la vorbele "mari": mort, muţi, orbi şi, poate, chiar ultimul vers.
Dar aici avem un text şi interpretarea lui, într-un clip care mi se pare sugestiv atât prin imagini, cât şi prin modulaţiile vocii autorului-recitator(interpret).
În tot, un "produs" de luat în seamă.
si iata cum incep sa zimbesc. e interesanta femeia la Vladimir Negru. intotdeauna. si asta poate pentru ca niciodata nu apuci sa o vezi clar. suficient de clar
Domnule Cristea! acum vad... ce-am vazut, ca sa zic asa. Cum ma lupt sa redescopar bucoavnele de pe site, am avut surpriza de a intalni, aici, numeme dumneavoasta... Imi cer scuze ca abia acum am aflat. Iata ce bucurie mi-a adus noaptea asta!
Inca o data, multumiri!
Omul care nu cunoaște și caută, omul care cunoaște și se ferește. Ce și cum cunoaște, e un subiect difuz și confuz despre care se tot scrie. Nota amuzantă și cinică m-a binedispus. Mi-ar face plăcere să citesc o continuare, dragostea și filozofia ei nu trebuie să fie mereu discuții pe viață și pe moarte.
Gorun, recunosc ca am pornit la drum inspirata de "recuperarea realului" la care faceai referire in textul de zilele trecute. initial, avea subtitlul "o recuperare optzecista a realului", dar am renuntat pentru ca mi-a parut prea infasurata si simandicoasa exprimarea. oh, da. Mao...
numai pentru atat si tot ar fi trebuit sa intre intr-una dintre cartile cartilor.
"Doamna cu coasa" creaza un efect sonor destul de slab si dauneaza textului. Un text cu iz arhaic ce are o idee buna. Unele imagini sunt prea "standardizate". Adica se vorbeste de moarte, dar cuprinsa exact intre aceleasi coordonate negru, sicriu, mars funebru... mai mult, coordonatele acestea nu ies cu nimic din comun. Mi-ar placea sa vad o perspectiva diferita. Ialin
Bun titlu, text bine clădit, cred că accentele epice sunt cele care-i conferă tensiunea interioară. Final pe măsură, ușor suspendat, ceea ce iarăși e bine. Eu zic că e un progres în scrisul lui Dănuț, e poate și ”efectul” traducerilor sale recente, căci orice efort liric își face până la urmă simțite ecourile.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Am decis, totuşi, ca poemul, să-l las să respire aşa, cu imperfecţiunile lui, opinabile. Binevenita observaţie a celor două ce-uri,a determinat eliminarea unuia,cel de prisos. Îţi mulţumesc de trecere şi semn.
pentru textul : în iedera mea respiră un fluture deDeparte de mine a nu fi înțeles seriozitatea dureroasă a acestui "experiment"... la urma urmelor este ultimul înălțat, iar lemnele sunt butuci și textul este alb pe negru și pașii sunt stinși, și foamea nu se demodează și și și... Am înțeles, Paul, și de aceea mi-a și plăcut. Ia-o astfel: ai aici o comoară care strălucește dinspre dinăuntru în afara ta. Nici sugestiile mele n-au fost în joacă, dar rămân, oricum ar fi, dinspre "în afara" ta.
pentru textul : hârtia ultimului zmeu înălțat deSuperb poem, eu cel puțin chiar m-am regăsit în acel laitmotiv al pungii foșnite și mutate de vânt... o secvență a la forest gump cum altfel, one of my all time favourites?
pentru textul : flowers for yulia deAtmosferă care respiră amplu, o lectură liniștită și cuvinte puse cu inima la locul lor în text.
Aș schimba acel 'cred' deși evident are legătură cu ezitarea aceasta atât de frumos depictată în poem, dar mi se pare o exprimare acolo în versul 6 așa, ușor neîmplinită... dar este doar o părere.
Felicitări pentru acest poem, Domnule Blaj.
Marga
oftez (of)
pentru textul : Printre dune fără nume deMi-a plăcut mult poemul Nicholas,o să mai trec .
pentru textul : uneori în decembrie, deMulţumesc, Eugen.
pentru textul : tangent la soare deRaspuns pentru Emil. Victor Brauner ca si alti artisti romani talentati (poeti si pictori de ex : Perahim, Tzara, Gherasim Luca, Sasa Pana, Paul Paun, Trost etc ) au emigrat in Franta unde au aderat la efervescenta miscarilor dadaiste sau suprarealiste care polarizau arta europeeana. In mod firesc, departarea fizica de patrie cat si modul de tratare a realitatii, total neagreat de regimul comunism ( care declara aceste curente retrograde, nocive etc ) au dus la excluderea artistilor din spectrul celor agreati si acceptati in Romania postbelica. In cazul de fata, intrebarea ce s-a intamplat cu VB ? se refera la tragedia personala a pictorului care se portretizeaza fara un ochi, anticipand intuitiv pierderea vederii sale intr-o nefericita cearta degenerata in bataie.
pentru textul : Ce s-a întâmplat cu Victor Brauner? dedinule, am și eu o întrebare pentru tine. așa din curiozitate. pentru tine poezia este ceasornicărie?
pentru textul : poezie pe (contra)sens deTextul are idei bune in special in versurile de separare. Remarc "uragan de jucarie" "îți scriu în numele unei străzi pustii…". Coerenta in idei, conotatiile unei discutii ce devine intospectiva in "viata nu e...". Salonul reprezinta prin sine o stare... o stare de interior. Si asa vad si eu textul acesta. As avea o mare obiectie asupra titlului. E banal, stereotip total nepotrivit.
pentru textul : absențele sunt o tristețe deCe păcat că nu i-ați vorbit atunci când avea nevoie și el... Atât de sugestive versurile încât mi-au mers așa de bine la inimă. Spe să nu fie numai milă, sper să fie și un regret pe undeva ascuns, nu-i așa? Așa regretăm noi oamenii când nu spunem ce ne doare sau ce ne place. Pierdem timpul cu mărunțișuri și uităm de lucrurile frumoase din viața noastră. De aceea e bine să-i spui cuiva că-l iubești atunci când simți acest lucru. Tu să nu taci , Virgil... el a tăcut. O poezie frumoasă, frumoasă...
pentru textul : copacul deCeea ce nu înţeleg eu, e de ce, margas, te chinui să convingi pe cineva că între noi ar fi o pb... literară. Între noi a fost, probabil, o pb literară, la început, dar nici de asta nu sunt sigur. Acum e devenit personală, însă doar pentru tine. Cert e că, la tine, nu mai e vorba de aversiune ori răutate, ci de ură. Ai înmagazinat-o în timp şi ţi-o manifeşti acum, prin încercări, vezi doamne, de-a te convinge chiar pe tine că eu aş scrie prost. Aproape toate offtopicurile astea jenante le-ai provocat tu, prin intervenţii obiective spui tu, în fapt, intervenţii de trotuar fardate puţintel intelectual. Când am început eu vreo discuţie între noi ultima dată? Sau de câte ori? Crezi că dacă ai reuşit să înveţi trei cuvinte critice de-ale oamenilor mari şi fluturi de zor vocabula "clişeic" te ia cineva în serios? Păi tu ai probleme cu scrisul de ordin primar, margas, anaflabeto, şi ai pretenţii literare? Dai verdicte? Faci exegeze? Abia ăsta e veleitarism!
Treci odată peste!
pentru textul : Şi atunci m-am ridicat pe sufletele din spate denu cred că te aștepți la un răspuns. dar dacă am reușit să îți suscit interesul atunci e de bine
pentru textul : sephirot II deemanuel, nu stiu cum sa raspund la aceste rinduri. iata ca pot fi si fara replica. multumesc
pentru textul : cuvintelepecarevreausățilespun dePoezie deosebita... atrage atentia bogatia si ineditul imaginilor la care se adauga modalitatea total dezinhibata de a scrie... "asfaltul e de fapt un cer prin care li se văd oamenilor viermii și sămânța"... tot spilul e sa ramana macar un singur individ care sa constate ca teoria lumilor spanzurate e doar un pretext pentru o poezie buna :)
pentru textul : te iu-BECK'S deDihanie! Daca e vorba de o asa nesimtire din partea ta, chiar te rog sa vii. Vei avea o surpriza.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deProzodie buna si pe alocuri idei profunde, conturate intr-un mod captivant. Insa imbinarea dintre idei nu poate starni decat zambete poate. Cum poti pune in acelasi text "carutasii mortii..." si "cainii care se miros in partile obsure" ? Mai mult cum poti pune in aceeasi strofa "pisicii-mperecheau miorlaituri" si "vibrau plangand". Mi se pare foarte obscur. As recomanda sa se faca doua texte...fiecare sa insiste pe o directie. Asa pot rade linistit la unul si sa raman pe ganduri de la celalalt. Mai trec, mai citesc... Ialin
pentru textul : Tablou înserat de vară deAi folosit de câteva ori un cuvânt licențios (despre care s-a discutat recent pe Hermeneia), ceea ce face ca textul să nu fie acceptabil. După remediere, click pe „atenție editor”
pentru textul : Oameni moderni deCorect este „așază”.
Raluca, tu ori nu cunoşti proprietatea cuvintelor, ori ai carenţe comprehensive. Chiar nu poţi să discerni într-o polemică argumentată şi violenţă? Plus de asta, de dragul de-a zice, aici nu e dispensar. Dacă te ţin curelele literare, bine, dacă nu, nu mai postezi. Simplu. Şi, mă rog, de când eşti tu crucea roşie a site-ului? Eu zic să-ţi vezi de treburile tale şi să încetezi să pui foc. Eu am comentat textul şi comentariile la text, tu ce rost ai aici? Punct.
pentru textul : Un elefant într-o cutie de chibrit deovys, fac proza, lucrez la roman. asta ramane asa. poem prozaic, ceva in genul. ec
pentru textul : o singură cameră fără ferestre deAm uitat să remarc frumuseţea oximoronului ,,lucind mat" :)
pentru textul : cum atingi pietrele acelea netede ale caldarîmului deun poem care mi-a placut mult, prima strofa mai ales; imagine si cantec, alb si negru, simbol si plasticitate - toate intr-un putin de cuvinte.
pentru textul : stingerea deCu mult drag, Paul. Silvia, mulţumesc. Stima colegială e reciprocă :)
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” deMulţumiri şi preţuire tuturor colegilor.
O veritabilă Batrachiomahie, în subsolul paginii. Desfăşurată (din păcate, aş zice) tocmai în sfera diasporei româneşti. Dar, mă rog, asta e în ton cu ce s-a întâmplat întotdeauna în această sferă.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit deMă opresc aici cu aprecierile de acest tip (deşi, mărturisesc, tastele calculatorului resimt furnicăturile înclinaţiei mele satirice şi pamfletare).
Poemul (pentru că despre el e vorba) este interesant. Strofa a doua e (aş zice) remarcabilă. Eu aş sugera rescrierea ultimei strofe, din care aş renunţa la vorbele "mari": mort, muţi, orbi şi, poate, chiar ultimul vers.
Dar aici avem un text şi interpretarea lui, într-un clip care mi se pare sugestiv atât prin imagini, cât şi prin modulaţiile vocii autorului-recitator(interpret).
În tot, un "produs" de luat în seamă.
si iata cum incep sa zimbesc. e interesanta femeia la Vladimir Negru. intotdeauna. si asta poate pentru ca niciodata nu apuci sa o vezi clar. suficient de clar
pentru textul : ea deDomnule Cristea! acum vad... ce-am vazut, ca sa zic asa. Cum ma lupt sa redescopar bucoavnele de pe site, am avut surpriza de a intalni, aici, numeme dumneavoasta... Imi cer scuze ca abia acum am aflat. Iata ce bucurie mi-a adus noaptea asta!
pentru textul : Despre ea, totdeauna...(Adriana Lisandru)* deInca o data, multumiri!
respect, carevasăzică.
pentru textul : Anul acesta are trei anotimpuri deOmul care nu cunoaște și caută, omul care cunoaște și se ferește. Ce și cum cunoaște, e un subiect difuz și confuz despre care se tot scrie. Nota amuzantă și cinică m-a binedispus. Mi-ar face plăcere să citesc o continuare, dragostea și filozofia ei nu trebuie să fie mereu discuții pe viață și pe moarte.
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea întîi deGorun, recunosc ca am pornit la drum inspirata de "recuperarea realului" la care faceai referire in textul de zilele trecute. initial, avea subtitlul "o recuperare optzecista a realului", dar am renuntat pentru ca mi-a parut prea infasurata si simandicoasa exprimarea. oh, da. Mao...
pentru textul : de ziua mea m-aş curăţa denumai pentru atat si tot ar fi trebuit sa intre intr-una dintre cartile cartilor.
"Doamna cu coasa" creaza un efect sonor destul de slab si dauneaza textului. Un text cu iz arhaic ce are o idee buna. Unele imagini sunt prea "standardizate". Adica se vorbeste de moarte, dar cuprinsa exact intre aceleasi coordonate negru, sicriu, mars funebru... mai mult, coordonatele acestea nu ies cu nimic din comun. Mi-ar placea sa vad o perspectiva diferita. Ialin
pentru textul : Caii morții deBun titlu, text bine clădit, cred că accentele epice sunt cele care-i conferă tensiunea interioară. Final pe măsură, ușor suspendat, ceea ce iarăși e bine. Eu zic că e un progres în scrisul lui Dănuț, e poate și ”efectul” traducerilor sale recente, căci orice efort liric își face până la urmă simțite ecourile.
pentru textul : Ulbis şi petrecerea apelor dePagini