Aristotel considera că forma este cea mai mare povară a non formei. Universalitatea se răspândeşte concentric din poziţia primordială a fătului până spre realitatea primului cuvânt de ştiinţă sau neştiinţă. Iar cercul este perfecţiunea. Deşi ştim nu vrem asta.
Cu înţelegere
o idee interesanta, insa anumitor clisee nu le sesizez functia. cred ca o atitudine temerara in utilizarea limbajului, a ideilor si imaginilor sugerate ar fi binevenite. daca as fi fost intransigent, nu as fi spus nimic aici. te mai citesc. al dvs, francisc
subtitlul, și implicit versul, face toți banii. La fel și "luna coboară cu gleznele ei groase și albe". "Hârtie de sugativă" este o construcție pleonastică. Se poate remedia ușor: cerneala prelinsă pe o sugativă.
Efervescent, modern, destul de lax iti permite cateva unghiuri de lectura plus sinceritatea taioasa... mi-a placut. Nu as fi dat-o pe drama umana si pe "acceptiunea lui dante" atat de explicit pe final. Filozofia asta atat de direct exprimata in poezie nu imi place. Insa tot restul (care e mai mult de 95% inginereste vorbind :-) da. Penita de la mine nu de la dante
Trebuie sa apara in text explicit "Dumnezeu" sau poate sa fie referitor la religie ? In fine, cum tot vei lipsi, o sa las unul, o sa fie fun... Te gandesti tu daca e valid sau nu. Ieri mâinile… Ieri mâinile tușeau zâmbete-deget Și lumea rătăcea pe chipul-palmă Ca un ciclon cu o privire calmă Cuprins de furie în trupu-i veget. În dezbinarea palmelor o clipă Supune rătăciți într-o catismă Zăpezile din pumni ce-apun în schismă S-ar aduna în noi făcând risipă… Un anotimp supus dogmatic… pică Tradiția nu îi măsoară pașii, Iar câteodată au onoare lașii Trăind la unison aceeași frică. Ialin
uite vezi alma, tocmai de sila acestei mentalitati de pupat in fund si de facut temenele si de "asigurat confortul" am plecat eu din romania. sila de lingusatoria asta cu care te impaunezi tu habar n-avind cit de penibila esti. eu nu asigur aici confortul nimanui si in plus, am spus-o de zeci de ori, activitatea din exteriorul hermeneia in principiu nu are nici o importanta aici. tocmai de aceea hermeneia este asa cum este si are succesul pe care il are. pentru ca nimeni nu este tratat aici asa cum ii tratati voi pe oameni in romania. aici si un adolescent, si un pensionar, si un membru USR cu 10 volume, si un boem care n-are chef sa publice nimic sint tratati egal in fata regulamentului. iar aprecierile recunoasterea sau critica se refera la textele care se publica aici. restul este relativ nerelevant. am spus relativ pentru ca nu sint absurd si am lasat oamenii sa vina sa isi anunte si sa isi fac publice succesele. ti-am mediatizat si tie virtualia. nu am fost si nu sint absurd. dar asta nu influenteaza judecata consiliului in lumina regulamentului cu privire la activitatea, inactivitatea, abaterile sau consecventa sau aportul unui membru hermeneia la succesul si prestigiul site-ului. site-ul exista datorita acestor oameni. dar si ei exista aici datorita lui. si daca vor sa fie aici trebuie sa respecte anumite reguli. indiferent cine sint ei. altfel, asa cum zici, as ramine singur. dar nu iti fa probleme, nu ma deranjeaza sa fiu singur. dar nu iti fa probleme nici ca as ramine singur pentru ca am mai spus-o si altora care "vedeau" disparitia site-ului hermeneia.com: nu mor caii cind vor ciinii. iar in ce priveste managementul, permite-mi sa spun "pas" recomandarilor venite de la tine. mai ai mult prea multe de invatat. asta in cazul in care ai mai fi in stare sa inveti ceva. asa ca stai mai pe margine, ia un caietel, un creion, si ia notite.
Pacat, poemul incepea bine, dar vine acel irecuperabil "iubesc poezia" care rupe atomosfera din punctul meu de vedere, iar "ucide-ma cu o lacrima" condamna definitiv la banalitate, mai ales ca forma minimalista nu-ti da sansa sa mai intrezaresti pe undeva vreo speranta.
unii scriu despre războaie, alții despre sex, alții despre dragoste, alții despre morți, alții despre nimic, alții despre flori, alții despre ploaie, alții despre ei, alții despre piele. tu scrii despre capot. e genial în antigenialitatea lui. cred ca ne este dor de frig și ne asteapta the global warming si asta asa fara nici un warning
Depresie citadina. Pesimism metropolitan. Si Mircea Vintila ne canta "...nu ai unde sa pleci, e secolulul XX" desi contextul era altul acolo, o fata frumoasa intr-un han vechi. Exista deci intotdeauna un loc unde ne putem refugia pentru o doza de puritate.
„iar omul, un convoi de amănunte” - o definiție poetică reușită.
Mi-a plăcut atât simbioza dintre ninsoarea gri, decorul citadin și omul însingurat, cât și influența pe care unele elemente o au asupra altora.
Foarte reușit „profilul psihologic” al unui anumit tip de om care, deși evidențele îl înnegurează, are acel moment de final când aparențele dezvăluie dorințele, nevoile interioare pe care le are:
„În lumea lui de muţi reanimaţi,
tot ninge ca-ntr-o orgă colosală
cu fii, iubite, mame şi cu taţi.”
O temă interesantă. Aș mai curăța textul pe ici pe colo: foame(a asta), poate (că) ar trebui, foamea (mea), (eu însămi) îmi mușc, (și) să îmi spui că (totul e ok) marea e în acealși vers. Atenție la „greva”.
aproape ca nu mai imi vine sa comentez. in ultimul timp mereu se leaga cineva de mine. deci e clar ca nu ma pricep la comentarii stil.
trebuie sa-mi fac mult curaj pentru sinceritate si parca m-as arunca de pe casa.
e un crochiu poetic reusit, consistent in ciuda laconismului, dar e cam invechit. e un fel de limuzina poetica pentru fandositi lipsiti de vitalitate.
Alma, cind scrii trebuie sa te astepti si la comentarii de un nivel mai scazut. Nivelul comentariilor este pe masura nivelului efectului facut de scriere asupra cititorului comentator. Te-ai adresat regelui David fara sa cunosti istoria lui. Sau cu o cunoastere superficiala. Este exact cum m-as adresa eu lui Stefan cel mare cind habar n-am cine sau ce-a fost de fapt. Daca tu te adresai lui Stefan cel mare n-aveam nici un comentariu. Din pacate cind vorbesti de personaje istorice, indiferent de calitatea scrierii trebuie macar in mare sa te adresezi caracterului nu ideii pe care-o ai despre el.
niste chestii ciudat(e) scapate-n text: Höre, Israel, aproapele coagulându-se pasăre, ulița zidarilor de coajă de pasăre-lyră mi-au transpirat palmele si am o senzatie de disconfort de la textul asta. imi pare rau
Lucian, "Îmi tai piciorul sfânt cu care dorm ades Să nu-mi rămână-n urmă broboana biosferei" uite, mie imagine asta mi se pare bombastica. drept e ca si celelalte aluneca spre asta, dar cea de-aici si-a rupt piciorul de-a dreptu' , tot bajbaind dupa un sens. cel putin eu nu i-am gasit unul. "Pe un interior de esofag ca un șirag măiastru Las sufletu-mi iubit să se topească-n soare" nu pot vizualiza nicicum un soare ascuns in capat de esofag. am incercat sa o citesc "in dorul lelii" cautandu-i potentiale valente ironice, dar nici asa nu am ajuns la un rezultat multumitor. poate ma ajuti? Adriana
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mi-a placut si am vrut sa las acest semn... poemul imi pare bun asa cum e... stie sa fie suficient de nostalgic si suficient de 'obraznic'!
pentru textul : tremolo deAristotel considera că forma este cea mai mare povară a non formei. Universalitatea se răspândeşte concentric din poziţia primordială a fătului până spre realitatea primului cuvânt de ştiinţă sau neştiinţă. Iar cercul este perfecţiunea. Deşi ştim nu vrem asta.
pentru textul : cercuri de ape deCu înţelegere
Utilizați vă rog, diacriticele.
pentru textul : Fragmente deo idee interesanta, insa anumitor clisee nu le sesizez functia. cred ca o atitudine temerara in utilizarea limbajului, a ideilor si imaginilor sugerate ar fi binevenite. daca as fi fost intransigent, nu as fi spus nimic aici. te mai citesc. al dvs, francisc
pentru textul : Magellan desubtitlul, și implicit versul, face toți banii. La fel și "luna coboară cu gleznele ei groase și albe". "Hârtie de sugativă" este o construcție pleonastică. Se poate remedia ușor: cerneala prelinsă pe o sugativă.
pentru textul : blue moon depoezia ta mi-a amintit fara sa vreau de sorin stoica. ai reusit sa vorbesti despre deznadejde fara sa cazi in patetic.
dau penita, pentru ca nu e usor sa vorbesti cu usurinta asta despre boala sau moarte. nici despre poeti de altfel.
pentru textul : Lunea se moare uniform deEfervescent, modern, destul de lax iti permite cateva unghiuri de lectura plus sinceritatea taioasa... mi-a placut. Nu as fi dat-o pe drama umana si pe "acceptiunea lui dante" atat de explicit pe final. Filozofia asta atat de direct exprimata in poezie nu imi place. Insa tot restul (care e mai mult de 95% inginereste vorbind :-) da. Penita de la mine nu de la dante
pentru textul : daily trivia - morning vulnerabilities deTrebuie sa apara in text explicit "Dumnezeu" sau poate sa fie referitor la religie ? In fine, cum tot vei lipsi, o sa las unul, o sa fie fun... Te gandesti tu daca e valid sau nu. Ieri mâinile… Ieri mâinile tușeau zâmbete-deget Și lumea rătăcea pe chipul-palmă Ca un ciclon cu o privire calmă Cuprins de furie în trupu-i veget. În dezbinarea palmelor o clipă Supune rătăciți într-o catismă Zăpezile din pumni ce-apun în schismă S-ar aduna în noi făcând risipă… Un anotimp supus dogmatic… pică Tradiția nu îi măsoară pașii, Iar câteodată au onoare lașii Trăind la unison aceeași frică. Ialin
pentru textul : Dumnezeu dee dixtractiv, n'est ce pas?
pentru textul : kreițerova sonata deLuminița, Alina, vă mulțumesc pentru semne și opinii. Semnele rămân, opiniile trec, probabil.
pentru textul : și mă ofer ca un cec în alb de[Alina, arămiu e o culoare:)...]
gând bun!
apocalitica si obsesiva imaginea ce o da acest poem. observ ca poeziile tale zguduie cititorii. iti voi cumpara cartea publicata in tara.
pentru textul : din muntele vremelnic de ceață deSilvia, vezi că nu o să găsești nimic sub brad:) mersic!
pentru textul : ... the last alibi for death deuite vezi alma, tocmai de sila acestei mentalitati de pupat in fund si de facut temenele si de "asigurat confortul" am plecat eu din romania. sila de lingusatoria asta cu care te impaunezi tu habar n-avind cit de penibila esti. eu nu asigur aici confortul nimanui si in plus, am spus-o de zeci de ori, activitatea din exteriorul hermeneia in principiu nu are nici o importanta aici. tocmai de aceea hermeneia este asa cum este si are succesul pe care il are. pentru ca nimeni nu este tratat aici asa cum ii tratati voi pe oameni in romania. aici si un adolescent, si un pensionar, si un membru USR cu 10 volume, si un boem care n-are chef sa publice nimic sint tratati egal in fata regulamentului. iar aprecierile recunoasterea sau critica se refera la textele care se publica aici. restul este relativ nerelevant. am spus relativ pentru ca nu sint absurd si am lasat oamenii sa vina sa isi anunte si sa isi fac publice succesele. ti-am mediatizat si tie virtualia. nu am fost si nu sint absurd. dar asta nu influenteaza judecata consiliului in lumina regulamentului cu privire la activitatea, inactivitatea, abaterile sau consecventa sau aportul unui membru hermeneia la succesul si prestigiul site-ului. site-ul exista datorita acestor oameni. dar si ei exista aici datorita lui. si daca vor sa fie aici trebuie sa respecte anumite reguli. indiferent cine sint ei. altfel, asa cum zici, as ramine singur. dar nu iti fa probleme, nu ma deranjeaza sa fiu singur. dar nu iti fa probleme nici ca as ramine singur pentru ca am mai spus-o si altora care "vedeau" disparitia site-ului hermeneia.com: nu mor caii cind vor ciinii. iar in ce priveste managementul, permite-mi sa spun "pas" recomandarilor venite de la tine. mai ai mult prea multe de invatat. asta in cazul in care ai mai fi in stare sa inveti ceva. asa ca stai mai pe margine, ia un caietel, un creion, si ia notite.
pentru textul : Viraj mult prea strâns deaha...binevenita lamuririrea, ma refer la spusele Evanghelistului. Iertata fie-mi ignoranta, amin!
pentru textul : psalm deun mod inteligent de a lega versurile, și, în același timp, de a dezlega înțelesurile.
pentru textul : năluca demi-a plăcut acest poem, prin eleganța și lejeritatea lui.
bobadil, între noi fie vorba, te-ai spălat azi pe dinți?
pentru textul : parfumul Hermeneiei dePacat, poemul incepea bine, dar vine acel irecuperabil "iubesc poezia" care rupe atomosfera din punctul meu de vedere, iar "ucide-ma cu o lacrima" condamna definitiv la banalitate, mai ales ca forma minimalista nu-ti da sansa sa mai intrezaresti pe undeva vreo speranta.
pentru textul : cum lenevești deVirgil, hai sa nu fim chiar modesti, ca eu n-am luat niciodata marele premiu la un concurs literar. Asa ca... :)
pentru textul : și eu te iubesc deVirgil, multumesc de comentariu, s-a notat, dar oricum nu cred ca trebuia sa "te obosesti" asa de tare. Matei, multumesc de apreciere. Andu
pentru textul : o lună aproape plină derectificare: ed. Tehnică, 1995.
pentru textul : Solomon Science deunii scriu despre războaie, alții despre sex, alții despre dragoste, alții despre morți, alții despre nimic, alții despre flori, alții despre ploaie, alții despre ei, alții despre piele. tu scrii despre capot. e genial în antigenialitatea lui. cred ca ne este dor de frig și ne asteapta the global warming si asta asa fara nici un warning
pentru textul : pink velvet deDepresie citadina. Pesimism metropolitan. Si Mircea Vintila ne canta "...nu ai unde sa pleci, e secolulul XX" desi contextul era altul acolo, o fata frumoasa intr-un han vechi. Exista deci intotdeauna un loc unde ne putem refugia pentru o doza de puritate.
pentru textul : Nu mai ai unde să fugi de„iar omul, un convoi de amănunte” - o definiție poetică reușită.
Mi-a plăcut atât simbioza dintre ninsoarea gri, decorul citadin și omul însingurat, cât și influența pe care unele elemente o au asupra altora.
Foarte reușit „profilul psihologic” al unui anumit tip de om care, deși evidențele îl înnegurează, are acel moment de final când aparențele dezvăluie dorințele, nevoile interioare pe care le are:
„În lumea lui de muţi reanimaţi,
tot ninge ca-ntr-o orgă colosală
cu fii, iubite, mame şi cu taţi.”
Felicitări!
pentru textul : Supraportret demultumesc pentru penita, Ionut; imi pare bine ca esti si tu aici, prin singuratatea asta acustica. imi place cum suna "acces la nostalgie".
pentru textul : o tristețe neterminată deO temă interesantă. Aș mai curăța textul pe ici pe colo: foame(a asta), poate (că) ar trebui, foamea (mea), (eu însămi) îmi mușc, (și) să îmi spui că (totul e ok) marea e în acealși vers. Atenție la „greva”.
pentru textul : de foame deaproape ca nu mai imi vine sa comentez. in ultimul timp mereu se leaga cineva de mine. deci e clar ca nu ma pricep la comentarii stil.
pentru textul : crochiu II detrebuie sa-mi fac mult curaj pentru sinceritate si parca m-as arunca de pe casa.
e un crochiu poetic reusit, consistent in ciuda laconismului, dar e cam invechit. e un fel de limuzina poetica pentru fandositi lipsiti de vitalitate.
Hanny, încearcă să comunici cu autorul și să comentezi textul, mulțumesc
pentru textul : Ochi de leu deAlma, cind scrii trebuie sa te astepti si la comentarii de un nivel mai scazut. Nivelul comentariilor este pe masura nivelului efectului facut de scriere asupra cititorului comentator. Te-ai adresat regelui David fara sa cunosti istoria lui. Sau cu o cunoastere superficiala. Este exact cum m-as adresa eu lui Stefan cel mare cind habar n-am cine sau ce-a fost de fapt. Daca tu te adresai lui Stefan cel mare n-aveam nici un comentariu. Din pacate cind vorbesti de personaje istorice, indiferent de calitatea scrierii trebuie macar in mare sa te adresezi caracterului nu ideii pe care-o ai despre el.
pentru textul : deuteronomia deniste chestii ciudat(e) scapate-n text: Höre, Israel, aproapele coagulându-se pasăre, ulița zidarilor de coajă de pasăre-lyră mi-au transpirat palmele si am o senzatie de disconfort de la textul asta. imi pare rau
pentru textul : Höre Israel deLucian, "Îmi tai piciorul sfânt cu care dorm ades Să nu-mi rămână-n urmă broboana biosferei" uite, mie imagine asta mi se pare bombastica. drept e ca si celelalte aluneca spre asta, dar cea de-aici si-a rupt piciorul de-a dreptu' , tot bajbaind dupa un sens. cel putin eu nu i-am gasit unul. "Pe un interior de esofag ca un șirag măiastru Las sufletu-mi iubit să se topească-n soare" nu pot vizualiza nicicum un soare ascuns in capat de esofag. am incercat sa o citesc "in dorul lelii" cautandu-i potentiale valente ironice, dar nici asa nu am ajuns la un rezultat multumitor. poate ma ajuti? Adriana
pentru textul : Tricou albastru cu fulgi în dorul lelii dePagini