dom'le, si iezistî difieriențî întri poiazii șî proazî. au ba? cî dacî ba, atunși i tăt una. șî dacî ie tăt una, si zîși cî-i la fiel. șî atunși di șie aratî a poizîi?
Cristina Ștefan, ceea ce pentru dumneavoastră sunt „divagații labirintice”(ironie gratuită), pentru mine constituie esențe pe care se sprijină textul. Se pare că n-ați înțeles mai nimic din ce am spus mai sus, din moment ce veniți cu exemple carghioase gen: „"rozele sperantei:- evoluasera demult la Blaga in "corole"
"stramta carare" devenise drum asfaltat de prin anii "60.”
Ce legătură au paralele pe care le trasați mai sus cu ideea textulului sau cu ceea ce am încercat să (vă) spun în comentariul meu anterior? Absolut nici una.
Mda... se pare că mi-am consumat timpul și cuvintele în zadar, tastându-vă un răspuns onest, cât de cât explicativ ...
Mai mult n-am să fac greșeala aceasta.
Mă bucur totuși că ați intuit „trăirea” din spatele anumitor rânduri ...
Albul aparţine imaculatului care a mai rămas în suflete...în opinia mea tăcerea este adevărul nerostit cu voce tare. Vă citesc de multă vreme. Sufletul meu este încântat de imagini.
Cu înţelegere
Am uitat să las semn luminat. pentru un text remarcabil și prin grafia prin care am putea detecta două voci ...prezent - trecut, dedublare etc Fain (într-un cuvînt!)
Ioan, păstrez ”în” ca să rămână sensul de acolo. Nu e neapărat acoperire în taină, cât cred că ține de unele obsesii de-ale mele. E drept că are și ceva de Paști, dacă ne gândim că elipsele sunt ouăle din iarbă. Dar asta privind doar la suprafață. Francisc, da, să fie la toată lumea. Vă mulțumesc pentru oprire.
...si regia mă duce cu gîndul la Mel Gibson. Un scurt metraj al tristeții, al dezrădăcinării ? Liniștea, înfiorătoarea liniște, și-apoi strigătul saxofonului și atmosfera halucinantă par a precede venirea unei zeități mayașe, iubitoare de sînge. Trădarea o zeitate invizibilă, simțită, ghicită, amenințătoare și tristă vibrînd în aer printre confetti și lacrimi. O poveste tulburătoare a unui Crăciun îndepărtat. Optez pentru frumusețea sărbătorilor creștine și pentru un an viitor optimist, plin de succese, realizări și multă prosperitate. Fie ca magia sărbătorilor de iarnă să vă lumineze sufletul, să vă aducă liniște, sănătate și bucurie alături de cei dragi acum și alți mulți ani de-acum încolo! De asemenea urez membrilor comunității Hermeneia multe împliniri într-un un an nou cît se poate de fericit! Naan Lea
scris simplu (dar nu simplist) ar trebui citit de orice creștin, pentru că susține elegant, logic o idee la care și eu mă gândesc de ceva timp: faptul că liderii spirituali creștini trebuie să depășească această criză a fondului, care se diluează în detrimentul formei (ritualuri, canoane, dogme,etc.). Astfel de cuvinte ar trebui rostite de preoți în fața credincioșilor, nu bolboroseli sau fragmente luate la întâmplare din Biblie.
Adevărurile conținute intră în conflict cu natura umană, de aici rezultând fractura între idee și realitate.
Virgil, îți mulțumesc pentru că mi-ai dat prilejul să citesc aceste rânduri.
Dacă o comentez, o stric. Dacă nu, nu am dreptul să-i dau o peniță. Așa că-mi asum riscul. Ȋn afara simplității ucigător de frumoase a întregului (orice zorzoană ar fi ucis-o), o autoironie calmă, nostalgică, răzbate. Cȃnd Boba nu mimează făcȃnd pe nebunu ci înebunește de poezie, iese un text ca asta. Din care, orice cuvȃnt ai scoate, l-ar face să țipe de durere.
Ela, acum am citit un comentariu al tău, care fusese postat între comentariile mele aici și îl sărisem. Îți respect opinia, dar permite-mi să nu fiu de acord cu toate sfaturile tale. Nu știi tu ce va fi peste 6 luni pe Hermeneia. Lucrurile evoluează rapid pe internet, de 7 ori mai repede decât în real, după o statistică a cuiva, nu îmi amintesc numele acum. Pe mine nu m-ar fi deranjat dacă nu aș fi fost în nici o clasificare, aș fi considerat și respectat opinia celui care a realizat-o. Fiecare cu părerea sa. Nu este o clasificare "literară", ci o "părere personală și subiectivă". Și, vorba lui Cailean, puteam scrie și despre țigări, dar ce noroc, sunt anti-fumat și nimeni, încă, nu își stinge țigara pe net.
Regret ca uite, anul acesta e pe undeva o nepotrivire cu Regulamentul. Parerea mea este ca Virtualia a reusit sa ramana in tot acest tumult al schimbarilor din ultimii ani (priviti ce a ajuns agonia de exemplu, un site comercial, plin de briz-briz-uri pe web 2.0) un bastion al literaturii romane care, nu intamplator, rezista acolo, in cetatea Iasiului. Eu unul de cate ori ma voi bucura de privilegiul de a fi acceptat ma voi duce acolo ca la o Mecca de-a noastra romaneasca. Si incurajez pe oricine are posibilitatea de a ajunge acolo sa o faca, rasplata sufletului de poet nu va intarzia sa apara. Felicitari pentru initiativa si nu mor caii, Alina, nu mor caii. Andu
să o luăm școlărește, bobadil, așa, ca o "undă de divertisment" fără erori însă în a folosi timpurile verbale: pui în adresarea ta "personală" : ... ... ai adus Hermeneia în latrina lipsei de har prin urmare: unde se află Hermeneia după Andrei Moldovan? În latrina lipsei de har. Deci: Ce este Hermeneia pentru Andrei Moldovan? O "firmă", "portal", aflat în latrina lipsei de har. cred că membrii Hermeneia merită scuzele tale. cam asta ar fi fost reacția normală și inutilă de fapt. însă, nu o lua ca pe ceva personal, mie chiar îmi ești simpatic, bobadil... ca unui medic un caz irecuperabil. ai atâtea ieșiri în decor și vei mai... aici se încheie dialogul nostru. consideră-mă pragmatic în ce privește timpul meu. chiar îmi place să îl fac util...
Viorel, bucuroasa de popas, multumesc; vrerea nu este a mea, sunt semnale care vin din afara constientului:)
*
Paul, mi-ai facut un dar de suflet ,multumesc mult! Meritul este si al colegilor de pe Lira, care m-au ajutat sa rotunjesc poemul !
„ poemele sunt ca flacarile vii de pe comori lasate de urma gandurilor noastre, ca potecile unei ierni rupte de lume” foarte frumoase cuvinte Marina ... finalul acesta fara echivoc, mi s-a parut potrivit pentru ca voiam sa accentueze imaginea reala a unui timp trait mereu pe margine(a) prapastiei; probabil ca nu are forta finalul asta, ca e prea abrupt... dar asa l-am simtit eu. e aiurea sa explic , vezi tu, mereu lasam o parte din noi in vers, versul este viu pentru ca este traire; sunt versuri pe care le modific cu usurinta, pentru ca simt ca pot spune mai mult, aici insa m-am poticnit ... dar daca mi-ai semnalat o sa incep sa ma detasez putin de imaginea din finalul, care nu stiu de ce mi s-a parut perfecta:) iti multumesc ca stai pe-aproape!
uneori nu putem supravietui fructelor timpului in casele noastre de hirtie cu pereti fragili de cuvinte. dar asa cum spuneai: "Mais voilà, je suis une guerrière Et mes ancêtres m’ont appris le combat. " Bine ai venit Daniela in arena cuvintelor!
Ioana,habar nu am ce am zis de ce am zis , la mine totul e impresionist, perceptia si interpretarea, cu alte cuvinte inteleg ce vreau plecind de la gandurile oferite de cineva. E o metoda imbatabila folosita de budismul Zen. Un calugar cazut in meditare profunda despre o anume pajiste a Nirvanei este intrerupt din meditatie de un invatacel care il intreaba ce sa pregateasca la cina. Calugarul raspunde distrat: 20 de cai . Spre seara tot satul a cinat carne de cal, nedumeriti de caile intortochiate ale vietii. Eu zic ca totul este o iluzie. Cand zici ca bem un pahar de Askalon impreuna?
tocmai am citit un calup de vreo 6 poezii scrise de tine. nu am sa las semn in dreptul fiecareia din ele.
nu stiu cata dreptate am, la modul obiectiv. sunt o persoana care a scris cca 10 poezii in toata viata ei. care incearca. tocmai de aceea ma simt in fata poeziilor tale ca un copil mic in fata vitrinei cu jucarii. as vrea sa fie toate ale mele.
chiar m-au impresionat poeziile tale. asta pentru ca imi pare ca ai reusit sa gasesti dozele perfecte de sensibilitate/ metafora/ un anumit soi de intimitate cu cititorul/ de intimitate cu forma poeziei in sine.
ce pot sa-ti spun. felicitari! cred ca pana la urma de asta se si merita sa scrii poezie. sa faci pe cineva fericit intr-o seara oarecare.
un poem natural, scris parca din prima, nu sunt fortari, se vede ca totul curge dintr-o traire orbitoare. este un poem care imi trece prin vene si il simt mm cu mm, parca am revelatia ca l-am scris eu. ciudat. singura obiectie o am la comparatia iubitul-pasare maiastra din basmele cu zane si zmei. dar, pana la urma vad fluenta si pasiunea din poem. frumos. mcm
francisc, diferențe de nivel... ,chestii, Oxford, Webster, prostii! te îneci cu tot cu iubită... și e dramatic, la cât de frumoasă ți-o descrii:)! revin la text și mă repet pentru a fi înțeles. Ți-a reușit pastișa la nivel internațional:)! p.s. scuze că sunt atât de ... ermetic în exprimare!:) (e ultima opinie despre acest text explicată detaliat!)
Ioana, ai dreptate, voi tăia versurile acelea, erau puțin lipite, dar cu un rost, poate contextual. Mulțumesc pentru sugestiile tale, mereu pertinente.
frumoasa poezie. simpla si incisiva. da senzatia ca cei doi isi deapana povestea, in timp ce restul lumii ii priveste, ca la cinema, se hraneste cu ei.
yester ... si ce galanti pot fi uneori oamenii, cand pleaca urechea la glasul gradinilor... despre liniste nu zic nimic, mi-e teama sa nu inceapa sa decapiteze:) hotii de dor nu se numesc haiduci! gradinareasa de serviciu:) Aranca, tu mi-ai dat jos gandurile de pe cea mai inalta colina a noptii, le-ai trecut puntea peste abis, am atins cealalta parte din mine... tu stii ca gradina nu inseamna sfarsitul, doar spinii ei aduc amintiri dinspre teluric... gracias por la pluma!
Dacă nu subscrii la "aproape nici una de mai sus", înseamnă că totuși subscrii la ceva. Nu știu ce secțiune am uitat, Info, Comentarii, Răboj, Autori, HCODE? Îmi pare rău că te-ai simțit jignit. Nu am vrut acest lucru. Am încercat o părere obiectivă, după ce am recitit, timp de vreo săptămână, toate textele publicate aici. E o muncă, totuși, și un timp oferit site-ului. Aici nu am dat premii și nici grade. Părerea mea e că acolo unde nu este competiție, nu este calitate. Există o conștiință a calității. Fiecare are limitele sale. Repet, este o clasificare subiectivă, am precizat în text acest lucru. Ar fi interesant de aflat și părerea altor autori, completări la criteriile mele și alte sugestii. Mulțumesc.
am incercat o 'reanimare' a citorva versuri..un nou sens, un nou format...
stau în mijlocul nopţii
nicio fărîmă de somn
poemul acesta nu e interesat de predispoziţii
luna mi se oferă ca un sîmbure de fistic
cerul ca o reclama de craciun
mă întreb care candidat ar merita să trăiască
mă întreb în locul meu cine ar fi meritat să scrie
mă întreb ce l-a sedus pe Confucius
mă întreb dacă buturuga mare a devenit pina la urma carul mic
întrebările s-au aşezat la picioarele mele
ca nişte pisoi vagabonzi
visind lapte
zgomotul trenului ce trece prin Oakwood
ricoseaza in timpla
spre dimineaţă e frig
..doar o incercare..insa cred ca ar trebui 'scrapped' si 're-written'.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
dom'le, si iezistî difieriențî întri poiazii șî proazî. au ba? cî dacî ba, atunși i tăt una. șî dacî ie tăt una, si zîși cî-i la fiel. șî atunși di șie aratî a poizîi?
pentru textul : și tata o lua/și o rădica... deCristina Ștefan, ceea ce pentru dumneavoastră sunt „divagații labirintice”(ironie gratuită), pentru mine constituie esențe pe care se sprijină textul. Se pare că n-ați înțeles mai nimic din ce am spus mai sus, din moment ce veniți cu exemple carghioase gen: „"rozele sperantei:- evoluasera demult la Blaga in "corole"
"stramta carare" devenise drum asfaltat de prin anii "60.”
Ce legătură au paralele pe care le trasați mai sus cu ideea textulului sau cu ceea ce am încercat să (vă) spun în comentariul meu anterior? Absolut nici una.
Mda... se pare că mi-am consumat timpul și cuvintele în zadar, tastându-vă un răspuns onest, cât de cât explicativ ...
Mai mult n-am să fac greșeala aceasta.
Mă bucur totuși că ați intuit „trăirea” din spatele anumitor rânduri ...
Toate cele bune,
pentru textul : Solilocvii aride deEugen.
Albul aparţine imaculatului care a mai rămas în suflete...în opinia mea tăcerea este adevărul nerostit cu voce tare. Vă citesc de multă vreme. Sufletul meu este încântat de imagini.
pentru textul : alb deCu înţelegere
Am uitat să las semn luminat. pentru un text remarcabil și prin grafia prin care am putea detecta două voci ...prezent - trecut, dedublare etc Fain (într-un cuvînt!)
pentru textul : Te iubesc dus-întors deIoan, păstrez ”în” ca să rămână sensul de acolo. Nu e neapărat acoperire în taină, cât cred că ține de unele obsesii de-ale mele. E drept că are și ceva de Paști, dacă ne gândim că elipsele sunt ouăle din iarbă. Dar asta privind doar la suprafață. Francisc, da, să fie la toată lumea. Vă mulțumesc pentru oprire.
pentru textul : Onyx denici eu nu prea stiu cum sa primesc... sper ca tot ce e vrednic de spus sa fie rostit... multumesc mult, Maria!
pentru textul : petele de pe lună de...si regia mă duce cu gîndul la Mel Gibson. Un scurt metraj al tristeții, al dezrădăcinării ? Liniștea, înfiorătoarea liniște, și-apoi strigătul saxofonului și atmosfera halucinantă par a precede venirea unei zeități mayașe, iubitoare de sînge. Trădarea o zeitate invizibilă, simțită, ghicită, amenințătoare și tristă vibrînd în aer printre confetti și lacrimi. O poveste tulburătoare a unui Crăciun îndepărtat. Optez pentru frumusețea sărbătorilor creștine și pentru un an viitor optimist, plin de succese, realizări și multă prosperitate. Fie ca magia sărbătorilor de iarnă să vă lumineze sufletul, să vă aducă liniște, sănătate și bucurie alături de cei dragi acum și alți mulți ani de-acum încolo! De asemenea urez membrilor comunității Hermeneia multe împliniri într-un un an nou cît se poate de fericit! Naan Lea
pentru textul : a christmas tale descris simplu (dar nu simplist) ar trebui citit de orice creștin, pentru că susține elegant, logic o idee la care și eu mă gândesc de ceva timp: faptul că liderii spirituali creștini trebuie să depășească această criză a fondului, care se diluează în detrimentul formei (ritualuri, canoane, dogme,etc.). Astfel de cuvinte ar trebui rostite de preoți în fața credincioșilor, nu bolboroseli sau fragmente luate la întâmplare din Biblie.
Adevărurile conținute intră în conflict cu natura umană, de aici rezultând fractura între idee și realitate.
Virgil, îți mulțumesc pentru că mi-ai dat prilejul să citesc aceste rânduri.
pentru textul : dificultatea de a fi creștin detotul pare ok pina la sfirsit unde nu stiu de ce dar devine putin confuz
pentru textul : două mâini deDacă o comentez, o stric. Dacă nu, nu am dreptul să-i dau o peniță. Așa că-mi asum riscul. Ȋn afara simplității ucigător de frumoase a întregului (orice zorzoană ar fi ucis-o), o autoironie calmă, nostalgică, răzbate. Cȃnd Boba nu mimează făcȃnd pe nebunu ci înebunește de poezie, iese un text ca asta. Din care, orice cuvȃnt ai scoate, l-ar face să țipe de durere.
pentru textul : urme deEla, acum am citit un comentariu al tău, care fusese postat între comentariile mele aici și îl sărisem. Îți respect opinia, dar permite-mi să nu fiu de acord cu toate sfaturile tale. Nu știi tu ce va fi peste 6 luni pe Hermeneia. Lucrurile evoluează rapid pe internet, de 7 ori mai repede decât în real, după o statistică a cuiva, nu îmi amintesc numele acum. Pe mine nu m-ar fi deranjat dacă nu aș fi fost în nici o clasificare, aș fi considerat și respectat opinia celui care a realizat-o. Fiecare cu părerea sa. Nu este o clasificare "literară", ci o "părere personală și subiectivă". Și, vorba lui Cailean, puteam scrie și despre țigări, dar ce noroc, sunt anti-fumat și nimeni, încă, nu își stinge țigara pe net.
pentru textul : Cel mai, Cea mai deRegret ca uite, anul acesta e pe undeva o nepotrivire cu Regulamentul. Parerea mea este ca Virtualia a reusit sa ramana in tot acest tumult al schimbarilor din ultimii ani (priviti ce a ajuns agonia de exemplu, un site comercial, plin de briz-briz-uri pe web 2.0) un bastion al literaturii romane care, nu intamplator, rezista acolo, in cetatea Iasiului. Eu unul de cate ori ma voi bucura de privilegiul de a fi acceptat ma voi duce acolo ca la o Mecca de-a noastra romaneasca. Si incurajez pe oricine are posibilitatea de a ajunge acolo sa o faca, rasplata sufletului de poet nu va intarzia sa apara. Felicitari pentru initiativa si nu mor caii, Alina, nu mor caii. Andu
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a dee placut sa afli ca n-ai calatorit singur. multumesc. :)
pentru textul : Mătase de fluturi desă o luăm școlărește, bobadil, așa, ca o "undă de divertisment" fără erori însă în a folosi timpurile verbale: pui în adresarea ta "personală" : ... ... ai adus Hermeneia în latrina lipsei de har prin urmare: unde se află Hermeneia după Andrei Moldovan? În latrina lipsei de har. Deci: Ce este Hermeneia pentru Andrei Moldovan? O "firmă", "portal", aflat în latrina lipsei de har. cred că membrii Hermeneia merită scuzele tale. cam asta ar fi fost reacția normală și inutilă de fapt. însă, nu o lua ca pe ceva personal, mie chiar îmi ești simpatic, bobadil... ca unui medic un caz irecuperabil. ai atâtea ieșiri în decor și vei mai... aici se încheie dialogul nostru. consideră-mă pragmatic în ce privește timpul meu. chiar îmi place să îl fac util...
pentru textul : Ce este pentru voi Hermeneia? deAnna, Ioana va multumesc.
pentru textul : va fi fost să pleci deTitlul este preţios, până la retorism. Nu înţeleg "dar"-ul adversativ din "veşnic nehotărât dar fără căpăstru", cred că era mai nimerită o conjuncţie.
pentru textul : când speranţa îţi coase destinul deViorel, bucuroasa de popas, multumesc; vrerea nu este a mea, sunt semnale care vin din afara constientului:)
pentru textul : dintre toate durerile am ales așteptarea de*
Paul, mi-ai facut un dar de suflet ,multumesc mult! Meritul este si al colegilor de pe Lira, care m-au ajutat sa rotunjesc poemul !
„ poemele sunt ca flacarile vii de pe comori lasate de urma gandurilor noastre, ca potecile unei ierni rupte de lume” foarte frumoase cuvinte Marina ... finalul acesta fara echivoc, mi s-a parut potrivit pentru ca voiam sa accentueze imaginea reala a unui timp trait mereu pe margine(a) prapastiei; probabil ca nu are forta finalul asta, ca e prea abrupt... dar asa l-am simtit eu. e aiurea sa explic , vezi tu, mereu lasam o parte din noi in vers, versul este viu pentru ca este traire; sunt versuri pe care le modific cu usurinta, pentru ca simt ca pot spune mai mult, aici insa m-am poticnit ... dar daca mi-ai semnalat o sa incep sa ma detasez putin de imaginea din finalul, care nu stiu de ce mi s-a parut perfecta:) iti multumesc ca stai pe-aproape!
pentru textul : memento deuneori nu putem supravietui fructelor timpului in casele noastre de hirtie cu pereti fragili de cuvinte. dar asa cum spuneai: "Mais voilà, je suis une guerrière Et mes ancêtres m’ont appris le combat. " Bine ai venit Daniela in arena cuvintelor!
pentru textul : Les mots deIoana,habar nu am ce am zis de ce am zis , la mine totul e impresionist, perceptia si interpretarea, cu alte cuvinte inteleg ce vreau plecind de la gandurile oferite de cineva. E o metoda imbatabila folosita de budismul Zen. Un calugar cazut in meditare profunda despre o anume pajiste a Nirvanei este intrerupt din meditatie de un invatacel care il intreaba ce sa pregateasca la cina. Calugarul raspunde distrat: 20 de cai . Spre seara tot satul a cinat carne de cal, nedumeriti de caile intortochiate ale vietii. Eu zic ca totul este o iluzie. Cand zici ca bem un pahar de Askalon impreuna?
pentru textul : askalon detocmai am citit un calup de vreo 6 poezii scrise de tine. nu am sa las semn in dreptul fiecareia din ele.
nu stiu cata dreptate am, la modul obiectiv. sunt o persoana care a scris cca 10 poezii in toata viata ei. care incearca. tocmai de aceea ma simt in fata poeziilor tale ca un copil mic in fata vitrinei cu jucarii. as vrea sa fie toate ale mele.
chiar m-au impresionat poeziile tale. asta pentru ca imi pare ca ai reusit sa gasesti dozele perfecte de sensibilitate/ metafora/ un anumit soi de intimitate cu cititorul/ de intimitate cu forma poeziei in sine.
ce pot sa-ti spun. felicitari! cred ca pana la urma de asta se si merita sa scrii poezie. sa faci pe cineva fericit intr-o seara oarecare.
pentru textul : epistolă pentru iarnă deun poem natural, scris parca din prima, nu sunt fortari, se vede ca totul curge dintr-o traire orbitoare. este un poem care imi trece prin vene si il simt mm cu mm, parca am revelatia ca l-am scris eu. ciudat. singura obiectie o am la comparatia iubitul-pasare maiastra din basmele cu zane si zmei. dar, pana la urma vad fluenta si pasiunea din poem. frumos. mcm
pentru textul : și eu te iubesc defrancisc, diferențe de nivel... ,chestii, Oxford, Webster, prostii! te îneci cu tot cu iubită... și e dramatic, la cât de frumoasă ți-o descrii:)! revin la text și mă repet pentru a fi înțeles. Ți-a reușit pastișa la nivel internațional:)! p.s. scuze că sunt atât de ... ermetic în exprimare!:) (e ultima opinie despre acest text explicată detaliat!)
pentru textul : podul suspinelor deIoana, ai dreptate, voi tăia versurile acelea, erau puțin lipite, dar cu un rost, poate contextual. Mulțumesc pentru sugestiile tale, mereu pertinente.
pentru textul : départs defoarte inspirat si placut. un poem scris parca cu pensula unui pictor.
pentru textul : dimineață la nice defrumoasa poezie. simpla si incisiva. da senzatia ca cei doi isi deapana povestea, in timp ce restul lumii ii priveste, ca la cinema, se hraneste cu ei.
pentru textul : illusio deyester ... si ce galanti pot fi uneori oamenii, cand pleaca urechea la glasul gradinilor... despre liniste nu zic nimic, mi-e teama sa nu inceapa sa decapiteze:) hotii de dor nu se numesc haiduci! gradinareasa de serviciu:) Aranca, tu mi-ai dat jos gandurile de pe cea mai inalta colina a noptii, le-ai trecut puntea peste abis, am atins cealalta parte din mine... tu stii ca gradina nu inseamna sfarsitul, doar spinii ei aduc amintiri dinspre teluric... gracias por la pluma!
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină deDacă nu subscrii la "aproape nici una de mai sus", înseamnă că totuși subscrii la ceva. Nu știu ce secțiune am uitat, Info, Comentarii, Răboj, Autori, HCODE? Îmi pare rău că te-ai simțit jignit. Nu am vrut acest lucru. Am încercat o părere obiectivă, după ce am recitit, timp de vreo săptămână, toate textele publicate aici. E o muncă, totuși, și un timp oferit site-ului. Aici nu am dat premii și nici grade. Părerea mea e că acolo unde nu este competiție, nu este calitate. Există o conștiință a calității. Fiecare are limitele sale. Repet, este o clasificare subiectivă, am precizat în text acest lucru. Ar fi interesant de aflat și părerea altor autori, completări la criteriile mele și alte sugestii. Mulțumesc.
pentru textul : Cel mai, Cea mai dece facusi mai sus?
am incercat o 'reanimare' a citorva versuri..un nou sens, un nou format...
stau în mijlocul nopţii
nicio fărîmă de somn
poemul acesta nu e interesat de predispoziţii
luna mi se oferă ca un sîmbure de fistic
cerul ca o reclama de craciun
mă întreb care candidat ar merita să trăiască
mă întreb în locul meu cine ar fi meritat să scrie
mă întreb ce l-a sedus pe Confucius
mă întreb dacă buturuga mare a devenit pina la urma carul mic
întrebările s-au aşezat la picioarele mele
ca nişte pisoi vagabonzi
visind lapte
zgomotul trenului ce trece prin Oakwood
ricoseaza in timpla
spre dimineaţă e frig
..doar o incercare..insa cred ca ar trebui 'scrapped' si 're-written'.
cheers!
pentru textul : a hundred schools of thought deam făcut mici schimbări și nu sînt ultimele. ideea de la final era să spun despre toamnă ceva cu totul diferit de ceea ce ar aștepta cititorul.
pentru textul : puzzle dePagini