de alte poezii ale tale-amintiri, aceasta mi se pare foarte încărcată ideatic şi nu numai (dar autoarea poate discerne ce este de cernut şi ce nu, ori dacă mai e cazul). unele dintre ele sunt de evidenţiat. spre exemplu, mie mi-a atras atenţia aceasta: "eram albă şi lucidă până la rădăcina dinţilor".
N-am mai citit de mult un poem atât de feminin dacă ne luăm după importanța acordată verbelor la participiu, după cele trei verbe la un mod indicativ, „au privit” (nu oricum, ci „pe ascuns”), „se închină”, „îți dăruiesc” și după imaginile ce trimit spre un sud latin („castaniete”) la întâlnirea cu fildeșul african. Am folosit „feminin” referindu-mă la orientarea clasică potrivit căreia atributul e asociat cu pasivitatea, lipsa de acțiune, cedarea în fața „măritelor zări”. Totuși „spuma unui val speriat de păunii albaștri ai dorinței” îmi spune că pășești pe drumul bun al cunoașterii. :-) Pentru ca mi-au placut „palmele sufletului”, am căutat să aflu dacă a mai folosit cineva expresia și uite ce am găsit: Haloiu Roxana scrie „aș pune lacrima cristalină / în palmele sufletului tău / care-mi vor săruta fruntea durerii”; Lucia Firefly Popescu propune o atitudine optimistă imaginându-și că „în palmele sufletului alți muguri vor plesni”; Sorin Rus e și el un romanțios când mărturisește „țin în palmele sufletului / unduirile privirilor scuturate / sub un tainic surâs”; Nu aceeași atitudine are Mica pentru care „creierul mi se fărâmă în palmele sufletului tău”. În „Din scorbura ideilor priveam”, Bejliu Anne-Marie sprijină întregul poem pe sintagma aceasta cu rol definitoriu pentru starea pe care a vrut să o transmită (vezi tu pe google). Se poate și mai bine? Rămâne de văzut. Cred că se putea spune și altfel decât arghezianul „cuvinte potrivite”.
Virgil, sa nu crezi ca nu m-am luptat cu "dorul foșnind la urechi” ; dar dupa mai multe incercari am revenit la aceasta expresie, pentru ca ea corespundea cel mai bine imaginii si ritmului.Iar despre ,,goală" - poate avea mai multe sensuri; in plus, are mai mare incarcatura erotica decat ,,nuda''. Cel putin in cultura in care am crescut. Sau pe aici pe la Braila :)) Iar la a treia observatie: e greu uneori sa vezi imperfectiunile imediat dupa ce ai ispravit un poem...ca si pentru alte lucruri vii, e nevoie de timp. Multumesc de trecere si de aprecierea din final :)
cred ca foarte putini dintre membrii site-ului ar putea face presupuneri viabile asupra autorilor textelor, cu tot respectul. nu se citeste destula poezie de pe site, nu stiu cita lume urmareste constant un autor...
eu unul nu pot fi sigur pe nici o presupunere si in cele mai multe cazuri nici nu pot face vreuna, si e foarte ok asa. nu va distrageti atentia de la texte, ca oricum nu o sa va puteti confirma ce si cum, pina la final
pe de alta parte, cred ca sint in medie un pic mai bune decit media textelor de la un anumit moment dat de pe site, se simte aerul competitiei
Ar mai fi vreo câteva greșeli, puține, care trebuie corectate: două typo, două diacritice, o cacofonie.
Apreciez că acum este un text pe care se vede că s-a lucrat atent (chiar dacă s-au mai strecurat câteva greșeli). Mi-a plăcut că am găsit scris "așază" și nu "așează".
cailean, am scris textul azi-noapte fara astfel de ganduri. ma bucura continua ta atentie asupra textelor mele. fireste ca astept si critici. chiar acum :) ela, identitatea se construieste si prin atingeri. palmuierea ingerului e un fel de dragoste democratica, fata de prezenta aceluia care te oglindeste mai inalt decat esti. cat despre promisiune, conteaza, intai, intentia si atentia. propunerea voastra in privinta carti ma maguleste.... cu siguranta si altii vor avea ceva de spus aici. "no more angels"...ce e? Imparateasa, remarci binevenite. multumesc si eu pentru lectura si concluziile tale. multumesc si celorlalti
de ce este inaccepatbil de h aaa?...concret fara misto...este inca libertate intre cuvinte drespt urmare argumenteaza scriitoricesc si nu in sistem latrator...si nu iti multumesc anticipat
Ai lansat la apa acest poem-barca usor nefinisat. Primul vers "sper să nu mor pînă nu te voi face fericită" mi-ar suna mai bine sub forma "sper să nu mor înainte să te fac fericită". Parerea mea, sper sa nu te superi. Repetitiile lui "prin" si "orice" ar putea fi reduse. Daca spui "prin orice" nu cred ca mai ai nevoie sa le pre-enumeri pe celelalte, i.e. "computer", "poezie", in versurile "iubim prin computer/ prin poezie/ iubim prin orice". Nu am inteles rolul parantezelor drepte. Ma duc cu gandul la optional, dar daca le omit nu imi suna bine ce ramane. Imi place imaginea din "umedă luna iese din noi/ ca o lămîie crudă" dar nu imi place exprimarea "ca o". Biciul sangelui il percep mai dramatic -taios si brusc- decat alene. Domol as spune ca se scufunda acest poem in apa intotdeauna nerabdatoare "ca o" mireasa.
Foarte frumos Ottilia, bine legat, bine susţinut prin imagini, într-un cuvânt mi-a mers direct la inimă. Cu un singur lucru nu mă împac - cuvântul "aparţinător" - are şi conotaţii negative şi nu prea e de-al locului.
Draga Queen Margot, iti multumesc pentru ca ai revenit, si inca atat de detaliat. Scopul comentariilor pe hermeneia nu este sa ma multumeasca pe mine, dar sunt convinsa ca tu stii asta deja, si mai sunt convinsa ca la randul tau simti bucurie cand cineva se apleaca asupra scrierilor tale cu atentie.
Fraudă fraudă, dar să o știm și noi :-) Consecventă principiului meu că un text rar stârnește în doi cititori aceleași imagini, eu spun că mie mi-a plăcut de turistul acela, e autentic :) Azi nu e vineri, încă.
am găsit chestia asta pe net: așezá vb., ind. prez. 1 sg. așéz, 3 sg. și pl. așáză, 1 pl. așezăm; conj. prez. 3 sg. și pl. așéze; ger. așezând fredonam doom doom să-nălțăm:)
marga te-am făcut eu gioarsă sau tută? eu cred tu meriți mai mult. de aceea intru în dialog cu tine.
cât despre opinia ta critică, până acum nu am văzut cum arată o recenzie stoicoviciană, nu că m-ar interesa:)
iar despre critica poemelor mele am o noutate, așa ca chestie (cum ai zice tu): volumul lansat pe hermeneia "poetul miazănoapte" este nominalizat la premiile U.S.R.
când mai treci sper să ai doar lecturi la bord:)
eugen, uite o variantă de pornit pe ea:
ridicarea din nisipul ud presupune lipirea pe corp a acestuia, astfel un om acoperit de nisip (perisabilitate) oricând supus ștergerii unui val, oprește din îmbătrânire (gârbovire) printr-o dispariție similară castelelor de nisip. asta ar fi o cheie. acuma chestia cu merg merg sugerează înaintarea pâna la aproape merg adică lentoarea opririi. dacă mai ai nelămuriri, nu ezita să le exprimi. deși nu obișnuiesc să explic, tu ești o excepție.
Comentariul tău mă bucură mult, Adrian. Şi ai ghicit întrutotul intenţiile mele şi starea mea de spirit. Este adevărat, îţi dau dreptate, că un plus de ficţiune peste realismul nud ar aduce poate o altă valoare literară. Dar am dorit să dezbrac puţin povestirea de învelişul ei aparent grotesc, să aduc ceva din lumina raţiunii peste umbre ale trecutului.
Iaca, am reapărut după o îndelungă absență bine întemeiată, am venit pe Hermeneia să citesc poezie pentru că în librării e la fel de pustiu târziul. Și binențeles am început cu Dorin, dar pentru că a trebuit să dau o pagină înapoi până la el, de mulții care au venit și bine au făcut, și de multele care s-au scris... vorba lui Virgil: ia să facem să le fie frică unora să dea click pe butonul final. Hm? Revenind la Dorin, scriu repede că văd că și Dana Ștefan are noutăți și vreau să ajung cât mai repede și acolo (sper să nu se supere alma că nu citesc în ordinea clasamentului ei): în primul rând îmi place cum a făcut trecerea de la "apa neîncepută" a altor creații ale sale, la "trupul neînceput" de aici prin ingenioasa exprimare din debut. Citești pe nerăsuflate, dar trebuie să fii foarte atent, ca întotdeauna la Dorin, pentru ca la "dragostea mea e ca o pricină și trupul meu fără aer" îți aduci aminte că trebuie să inspiri. Numai pentru pasajul acesta merită să te mai îndrăgostești o dată. Ecoul "Cântării Cântărilor", devenit deja stil la Dorin Cozan, este potențat de tonul profetic, specific poeziilor lui, ce se face auzit în partea a doua. "Inelarul strâns cu piatră...", "pasărea de miere" sunt alte frumoase meandre. Finalul vine brusc, îmbogățind semnificația titlului, vine neanunțat și surprinzător printr-o oarecum cotitură de sens, care apropie textul de cititor prin intimitatea prezenței de aici a Seherezadei, care devine întruchipare a eternului feminin, (cea care înlănțuie, dar are și cheile), însă aici, asta zic, prin prezența acestui personaj în final, textul scapă de o prezență feminină ultra transcendentalizată, ca cea din Cântarea Cântărilor, ci o contextualizează, și dă un sens mult mai intim întregului text. Iar faptul că finalul acesta e interogativ, după ce întregul text e foarte departe de așa ceva, crează efecte poetice subtile dar extrem de bine "calculate" (nu neapărat și conștientizate, un scriitor scrie din reflex, nu din calcul).
Lucrarea mi se pare impecabila dpdv tehnic, insa mesajul este fie confuz, fie nu-s eu pe lungimea de unda corespunzatoare. Oricum ar fi, Vlad ma incanta din nou cu arta sa, aceasta simfonie muta insa atat de plina de reverberatii interioare. Chapeau. Andu
Stimate domnule Gorun, va multumesc pentru trecere si apreciere. Penita o primesc cu draga inima ca pe o incurajare. Mai am multe de invatat si de experimentat in ale poeziei. Eu consider ca sunt la inceput. Adriana, apreciez sfaturile tale, mai ales, pentru ca stii sa dai forme de invidiat poemelor.
un text nestatornic ca nisipul. aproape un text adulterin. amagitor si tradator.
remarc „şedeam sub bolta de vie şi priveam cum lăcrimează ciorchinii de struguri. sub umbrele cenuşii de toamnă păreau nişte călugări care se roagă.” ai aici o poezie întreaga.
Desi se simte o usoara tenta ritmica prin rimele interioare (in ciuda lipsei cezurii) si dorintei pastrarii tonului de balada, textul mi se pare incoerent, un fel de joaca, un experiment haotic. Nu as putea remarca ceva anume, imi pare un text destul de slab. Ialin
da dom'le, asa da. nici nu trebuie sa te pricepi la poezie, (oare exista stiinta asta a poeziei?..) ca sa simti gustul sarat al prafului rascolit de vint. Sa stai sus pe capota unui Plymouth 55 si sa privesti un Sion pamintesc peste marile canioane ale despartirii. Uneori ma intreb cum mai ai timp sa te gindesti la numele filozofilor cind volumul tacerii este pus la maxim
Djamal, îți admir stilul dens, clar, reținut în metafore, imagini sugestive, bucolicul transparent, expresia frustă. Cred că am spus destul despre poezia ta.
Singura problemă care ar putea să blocheze sensul vrut (sens deloc abscons) e felul parcelei... Dar ar fi trebuit să se înţeleagă, din context. E o parcelă de cimitir. Aşadar, "soarele confundă parcele afumate" se referă la uniformizarea identităţii dupa momentul morţii, la uitare, la etc, unde soarele, via lumină, e, fireşte, simbolul vieţii.
profetului: intotdeauna am incercat sa nu fiu necivilizat si sa nu par superior in fata celorlalti. ambele principii sunt dezirabile pentru fiecare dintre noi. desigur, nu scriu ca sa fac valva, indiferent de reactiile unora sau altora. daca textele mele plac sau nu (si, la fel, comentariile mele) multumesc tuturor pentru aprecieri si atentia acordata. acum, in privinta cheilor de lectura: dupa cum s-a observat, -sper,- scriu aceste posibile chei de intelegere a unor texte, in functie de timpul avut si, mai ales, in functie de calitatea textelor pe care eu le apreciez. acesta e dreptul meu, cred. daca persoanele in cauza nu apreciaza asa ceva, bineinteles, pot lua atitudine si, fireste, nu voi mai comenta in cazul lor, dupa dorinta exprimata. In plus, tin sa precizez faptul ca am pus astfel de chei acolo unde, nu numai ca textul merita asta, ci si acolo unde neintelegerile erau .....grosiere si discutiile in van. fiecare are dreptul sa comenteze cum crede de cuviinta, respectand regulamentul si, repet, bunul simt. pentru ca asa cum unele texte sunt mai bune si altele mai putin bune la fel sunt si comentariile; nu comentez cauzele, nici nu incerc sa ma scuz in mod public sau altceva. incerc sa vad, intai, barna din ochiul meu si, daca Nietzche nu are intotdeauna dreptate, sa intorc obrazul..... dvs ce credeti? multumesc.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
de alte poezii ale tale-amintiri, aceasta mi se pare foarte încărcată ideatic şi nu numai (dar autoarea poate discerne ce este de cernut şi ce nu, ori dacă mai e cazul). unele dintre ele sunt de evidenţiat. spre exemplu, mie mi-a atras atenţia aceasta: "eram albă şi lucidă până la rădăcina dinţilor".
pentru textul : ochi galbeni de pisică neagră deN-am mai citit de mult un poem atât de feminin dacă ne luăm după importanța acordată verbelor la participiu, după cele trei verbe la un mod indicativ, „au privit” (nu oricum, ci „pe ascuns”), „se închină”, „îți dăruiesc” și după imaginile ce trimit spre un sud latin („castaniete”) la întâlnirea cu fildeșul african. Am folosit „feminin” referindu-mă la orientarea clasică potrivit căreia atributul e asociat cu pasivitatea, lipsa de acțiune, cedarea în fața „măritelor zări”. Totuși „spuma unui val speriat de păunii albaștri ai dorinței” îmi spune că pășești pe drumul bun al cunoașterii. :-) Pentru ca mi-au placut „palmele sufletului”, am căutat să aflu dacă a mai folosit cineva expresia și uite ce am găsit: Haloiu Roxana scrie „aș pune lacrima cristalină / în palmele sufletului tău / care-mi vor săruta fruntea durerii”; Lucia Firefly Popescu propune o atitudine optimistă imaginându-și că „în palmele sufletului alți muguri vor plesni”; Sorin Rus e și el un romanțios când mărturisește „țin în palmele sufletului / unduirile privirilor scuturate / sub un tainic surâs”; Nu aceeași atitudine are Mica pentru care „creierul mi se fărâmă în palmele sufletului tău”. În „Din scorbura ideilor priveam”, Bejliu Anne-Marie sprijină întregul poem pe sintagma aceasta cu rol definitoriu pentru starea pe care a vrut să o transmită (vezi tu pe google). Se poate și mai bine? Rămâne de văzut. Cred că se putea spune și altfel decât arghezianul „cuvinte potrivite”.
pentru textul : poem din flori deVirgil, sa nu crezi ca nu m-am luptat cu "dorul foșnind la urechi” ; dar dupa mai multe incercari am revenit la aceasta expresie, pentru ca ea corespundea cel mai bine imaginii si ritmului.Iar despre ,,goală" - poate avea mai multe sensuri; in plus, are mai mare incarcatura erotica decat ,,nuda''. Cel putin in cultura in care am crescut. Sau pe aici pe la Braila :)) Iar la a treia observatie: e greu uneori sa vezi imperfectiunile imediat dupa ce ai ispravit un poem...ca si pentru alte lucruri vii, e nevoie de timp. Multumesc de trecere si de aprecierea din final :)
pentru textul : Vis cu genele întredeschise decred ca foarte putini dintre membrii site-ului ar putea face presupuneri viabile asupra autorilor textelor, cu tot respectul. nu se citeste destula poezie de pe site, nu stiu cita lume urmareste constant un autor...
eu unul nu pot fi sigur pe nici o presupunere si in cele mai multe cazuri nici nu pot face vreuna, si e foarte ok asa. nu va distrageti atentia de la texte, ca oricum nu o sa va puteti confirma ce si cum, pina la final
pe de alta parte, cred ca sint in medie un pic mai bune decit media textelor de la un anumit moment dat de pe site, se simte aerul competitiei
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” deAr mai fi vreo câteva greșeli, puține, care trebuie corectate: două typo, două diacritice, o cacofonie.
pentru textul : Risipitorul de bani deApreciez că acum este un text pe care se vede că s-a lucrat atent (chiar dacă s-au mai strecurat câteva greșeli). Mi-a plăcut că am găsit scris "așază" și nu "așează".
felicitari
pentru textul : Concursul de Debut Literar UniCredit 2011 deal meu NU se referea doar la stil sau la "grosimea tuselor"... care, pe ici pe colo, mi s-a parut exagerata.
ca fiecare are Romania lui, asta-i alta poveste.
pentru textul : românia lui virgil t -I- decailean, am scris textul azi-noapte fara astfel de ganduri. ma bucura continua ta atentie asupra textelor mele. fireste ca astept si critici. chiar acum :) ela, identitatea se construieste si prin atingeri. palmuierea ingerului e un fel de dragoste democratica, fata de prezenta aceluia care te oglindeste mai inalt decat esti. cat despre promisiune, conteaza, intai, intentia si atentia. propunerea voastra in privinta carti ma maguleste.... cu siguranta si altii vor avea ceva de spus aici. "no more angels"...ce e? Imparateasa, remarci binevenite. multumesc si eu pentru lectura si concluziile tale. multumesc si celorlalti
pentru textul : cheile dea fost o vizionare foarte interesanta si placuta
pentru textul : o poveste cu zile și nopți de:) mda!
pentru textul : Despre noi și Anca Florian dede ce este inaccepatbil de h aaa?...concret fara misto...este inca libertate intre cuvinte drespt urmare argumenteaza scriitoricesc si nu in sistem latrator...si nu iti multumesc anticipat
pentru textul : aparent era noapte deAi lansat la apa acest poem-barca usor nefinisat. Primul vers "sper să nu mor pînă nu te voi face fericită" mi-ar suna mai bine sub forma "sper să nu mor înainte să te fac fericită". Parerea mea, sper sa nu te superi. Repetitiile lui "prin" si "orice" ar putea fi reduse. Daca spui "prin orice" nu cred ca mai ai nevoie sa le pre-enumeri pe celelalte, i.e. "computer", "poezie", in versurile "iubim prin computer/ prin poezie/ iubim prin orice". Nu am inteles rolul parantezelor drepte. Ma duc cu gandul la optional, dar daca le omit nu imi suna bine ce ramane. Imi place imaginea din "umedă luna iese din noi/ ca o lămîie crudă" dar nu imi place exprimarea "ca o". Biciul sangelui il percep mai dramatic -taios si brusc- decat alene. Domol as spune ca se scufunda acest poem in apa intotdeauna nerabdatoare "ca o" mireasa.
pentru textul : dark glaze deFoarte frumos Ottilia, bine legat, bine susţinut prin imagini, într-un cuvânt mi-a mers direct la inimă. Cu un singur lucru nu mă împac - cuvântul "aparţinător" - are şi conotaţii negative şi nu prea e de-al locului.
pentru textul : iar Dumnezeu ar contoriza cititorii acestui epitaf deDraga Queen Margot, iti multumesc pentru ca ai revenit, si inca atat de detaliat. Scopul comentariilor pe hermeneia nu este sa ma multumeasca pe mine, dar sunt convinsa ca tu stii asta deja, si mai sunt convinsa ca la randul tau simti bucurie cand cineva se apleaca asupra scrierilor tale cu atentie.
pentru textul : ombra mai fu cara ed soave più deFraudă fraudă, dar să o știm și noi :-) Consecventă principiului meu că un text rar stârnește în doi cititori aceleași imagini, eu spun că mie mi-a plăcut de turistul acela, e autentic :) Azi nu e vineri, încă.
pentru textul : &%^$&$! devladimir, iti multumesc de trecere si pt apreciere. onorat de vizita
pentru textul : Miraj deam găsit chestia asta pe net:
așezá vb., ind. prez. 1 sg. așéz, 3 sg. și pl. așáză, 1 pl. așezăm; conj. prez. 3 sg. și pl. așéze; ger. așezând fredonam doom doom să-nălțăm:)
marga te-am făcut eu gioarsă sau tută? eu cred tu meriți mai mult. de aceea intru în dialog cu tine.
cât despre opinia ta critică, până acum nu am văzut cum arată o recenzie stoicoviciană, nu că m-ar interesa:)
iar despre critica poemelor mele am o noutate, așa ca chestie (cum ai zice tu): volumul lansat pe hermeneia "poetul miazănoapte" este nominalizat la premiile U.S.R.
când mai treci sper să ai doar lecturi la bord:)
eugen, uite o variantă de pornit pe ea:
pentru textul : nimeni nu pune la îndoială aerul deridicarea din nisipul ud presupune lipirea pe corp a acestuia, astfel un om acoperit de nisip (perisabilitate) oricând supus ștergerii unui val, oprește din îmbătrânire (gârbovire) printr-o dispariție similară castelelor de nisip. asta ar fi o cheie. acuma chestia cu merg merg sugerează înaintarea pâna la aproape merg adică lentoarea opririi. dacă mai ai nelămuriri, nu ezita să le exprimi. deși nu obișnuiesc să explic, tu ești o excepție.
În Mongolia cerul este de granit și pădurile sînt din bambus.
pentru textul : Hoh, Tenger! deComentariul tău mă bucură mult, Adrian. Şi ai ghicit întrutotul intenţiile mele şi starea mea de spirit. Este adevărat, îţi dau dreptate, că un plus de ficţiune peste realismul nud ar aduce poate o altă valoare literară. Dar am dorit să dezbrac puţin povestirea de învelişul ei aparent grotesc, să aduc ceva din lumina raţiunii peste umbre ale trecutului.
pentru textul : Scrinul negru deVirgile, Eu am baut de toate mai putin urina si am mancat diverse mai putin excremente. dar tu? Andu
pentru textul : Biruința Învierii ▒ deIaca, am reapărut după o îndelungă absență bine întemeiată, am venit pe Hermeneia să citesc poezie pentru că în librării e la fel de pustiu târziul. Și binențeles am început cu Dorin, dar pentru că a trebuit să dau o pagină înapoi până la el, de mulții care au venit și bine au făcut, și de multele care s-au scris... vorba lui Virgil: ia să facem să le fie frică unora să dea click pe butonul final. Hm? Revenind la Dorin, scriu repede că văd că și Dana Ștefan are noutăți și vreau să ajung cât mai repede și acolo (sper să nu se supere alma că nu citesc în ordinea clasamentului ei): în primul rând îmi place cum a făcut trecerea de la "apa neîncepută" a altor creații ale sale, la "trupul neînceput" de aici prin ingenioasa exprimare din debut. Citești pe nerăsuflate, dar trebuie să fii foarte atent, ca întotdeauna la Dorin, pentru ca la "dragostea mea e ca o pricină și trupul meu fără aer" îți aduci aminte că trebuie să inspiri. Numai pentru pasajul acesta merită să te mai îndrăgostești o dată. Ecoul "Cântării Cântărilor", devenit deja stil la Dorin Cozan, este potențat de tonul profetic, specific poeziilor lui, ce se face auzit în partea a doua. "Inelarul strâns cu piatră...", "pasărea de miere" sunt alte frumoase meandre. Finalul vine brusc, îmbogățind semnificația titlului, vine neanunțat și surprinzător printr-o oarecum cotitură de sens, care apropie textul de cititor prin intimitatea prezenței de aici a Seherezadei, care devine întruchipare a eternului feminin, (cea care înlănțuie, dar are și cheile), însă aici, asta zic, prin prezența acestui personaj în final, textul scapă de o prezență feminină ultra transcendentalizată, ca cea din Cântarea Cântărilor, ci o contextualizează, și dă un sens mult mai intim întregului text. Iar faptul că finalul acesta e interogativ, după ce întregul text e foarte departe de așa ceva, crează efecte poetice subtile dar extrem de bine "calculate" (nu neapărat și conștientizate, un scriitor scrie din reflex, nu din calcul).
pentru textul : cheile deLucrarea mi se pare impecabila dpdv tehnic, insa mesajul este fie confuz, fie nu-s eu pe lungimea de unda corespunzatoare. Oricum ar fi, Vlad ma incanta din nou cu arta sa, aceasta simfonie muta insa atat de plina de reverberatii interioare. Chapeau. Andu
pentru textul : okinawa dragostea mea deStimate domnule Gorun, va multumesc pentru trecere si apreciere. Penita o primesc cu draga inima ca pe o incurajare. Mai am multe de invatat si de experimentat in ale poeziei. Eu consider ca sunt la inceput. Adriana, apreciez sfaturile tale, mai ales, pentru ca stii sa dai forme de invidiat poemelor.
pentru textul : Drumul poeților deun text nestatornic ca nisipul. aproape un text adulterin. amagitor si tradator.
pentru textul : pelerin fără veşminte deremarc „şedeam sub bolta de vie şi priveam cum lăcrimează ciorchinii de struguri. sub umbrele cenuşii de toamnă păreau nişte călugări care se roagă.” ai aici o poezie întreaga.
Desi se simte o usoara tenta ritmica prin rimele interioare (in ciuda lipsei cezurii) si dorintei pastrarii tonului de balada, textul mi se pare incoerent, un fel de joaca, un experiment haotic. Nu as putea remarca ceva anume, imi pare un text destul de slab. Ialin
pentru textul : a căzut o stea deda dom'le, asa da. nici nu trebuie sa te pricepi la poezie, (oare exista stiinta asta a poeziei?..) ca sa simti gustul sarat al prafului rascolit de vint. Sa stai sus pe capota unui Plymouth 55 si sa privesti un Sion pamintesc peste marile canioane ale despartirii. Uneori ma intreb cum mai ai timp sa te gindesti la numele filozofilor cind volumul tacerii este pus la maxim
pentru textul : Free jazz deDjamal, îți admir stilul dens, clar, reținut în metafore, imagini sugestive, bucolicul transparent, expresia frustă. Cred că am spus destul despre poezia ta.
pentru textul : Frenezie deSingura problemă care ar putea să blocheze sensul vrut (sens deloc abscons) e felul parcelei... Dar ar fi trebuit să se înţeleagă, din context. E o parcelă de cimitir. Aşadar, "soarele confundă parcele afumate" se referă la uniformizarea identităţii dupa momentul morţii, la uitare, la etc, unde soarele, via lumină, e, fireşte, simbolul vieţii.
pentru textul : Memento deMargas, din cauza numeroaselor abateri de la regulament, consiliul Hermeneia a decis suspendarea contului tău pentru o lună.
D-le Cristea, pentru una dintre frazele de mai sus, primiţi un avertisment.
Conflict încheiat!
pentru textul : go fishing deprofetului: intotdeauna am incercat sa nu fiu necivilizat si sa nu par superior in fata celorlalti. ambele principii sunt dezirabile pentru fiecare dintre noi. desigur, nu scriu ca sa fac valva, indiferent de reactiile unora sau altora. daca textele mele plac sau nu (si, la fel, comentariile mele) multumesc tuturor pentru aprecieri si atentia acordata. acum, in privinta cheilor de lectura: dupa cum s-a observat, -sper,- scriu aceste posibile chei de intelegere a unor texte, in functie de timpul avut si, mai ales, in functie de calitatea textelor pe care eu le apreciez. acesta e dreptul meu, cred. daca persoanele in cauza nu apreciaza asa ceva, bineinteles, pot lua atitudine si, fireste, nu voi mai comenta in cazul lor, dupa dorinta exprimata. In plus, tin sa precizez faptul ca am pus astfel de chei acolo unde, nu numai ca textul merita asta, ci si acolo unde neintelegerile erau .....grosiere si discutiile in van. fiecare are dreptul sa comenteze cum crede de cuviinta, respectand regulamentul si, repet, bunul simt. pentru ca asa cum unele texte sunt mai bune si altele mai putin bune la fel sunt si comentariile; nu comentez cauzele, nici nu incerc sa ma scuz in mod public sau altceva. incerc sa vad, intai, barna din ochiul meu si, daca Nietzche nu are intotdeauna dreptate, sa intorc obrazul..... dvs ce credeti? multumesc.
pentru textul : karuna dePagini