Virgil, manifestul literar "Boierismul" a fost cel publicat. iar acest text se supune subtitlului. las persoanele avizate să își exprime pe îndelete părerea lor.
In curand voi pune diacritice, stiu ca e greu de citit, dar nu am cum altfel. Acolo e "se digeră" Este aceeasi stare in toate strofele si de aceea nu tin neaparat ca ele sa se lege perfect. Voi mai ajusta pe ici pe colo, sper sa nu fac mai rau. Multumesc de trecere Alma.
Luminița, mă onorează aprecierile tale.Vreau să știi că sunt un cititor al poemelor tale postate pe hermeneia sau pe alte site-uri de poezie, de când mi-ai dat un semn că trebuie să am încredere în ceea ce scriu. Te asigur că te-ai adresat unui poet care atunci când a scris acest poem, a avut un temporar exces de yang revărsat în versul # 15...
e randul meu sa te acuz de sensibilitate, incepi sa semeni tot mai mult cu mine cand plang:) te superi de o parodie? care nu stiu daca e chiar parodie... sa treaca odata ziua asta ce-mi striveste gandurile de peretii oblici, sa iau forma drumului imbibat cu visare, sa tot merg pe linia orizontului pana la colorarea ochiului in albastru sa-mi pot ajunge din urma sufletul, sa-l inveselesc cu o poveste peltica despre un copil orfan ce desena intotdeauna doi parinti, si despre un mos craciun fara cusur ce uita mereu sa ma trezeasca cand pleca
imi vine in mine logo-ul ala stupid, nici nu mai tin minte la ce anume era cu - parerea ta conteaza. o las cum a picat, deci, pe principiul ca ideile au o viata a lor, buna/ rea.
Text bun... desigur ca orice text mai poate fi lucrat (de ex. "pe care trecea încet o cometă ciudată") insa eu sunt de parerea ca micile imperfectiuni au farmecul lor si nu trebuie sa ne stea in calea "degustarii" unei poezii de calitate. Trebuia insa, romani fiind, ca atunci cand suntem in atentie sa zicem si ceva de rau de al din capul mesei... dar si asta face parte tot din farmecul dulce-amarui al firii noastre.
alma și profetul, ce aveți, vă rog, domniile voastre cu rimele, sau cu o poezie rimată care te topește uneori, sau îți bagă fiori în suflet? este oare poezia clasică, ca orice curent din era trecută, în era noastră postmodernistă un dinozaur pe cale de extincție? n-are șansă de supraviețuire în urma avalanșei ucigătoare a influenței ruso-slavice din literatura de azi? iată aici un minuscul exemplu de poezie rimată care este îmbrațișată de sufletul omenesc mai mult decât abureala din poezia douămiistă: "Și lacrima, din ochi, nu poate Să micșoreze bucuria Acelei nopți, cum nu sunt toate, Acelei nopți înmiresmate În care S-a născut Mesia..." hai, să fim serioși! vă doresc Sărbători fericite!
Ca să mă faci praf, Raluca, tre' s-aduni multă ploaie, desene animate şi dinţi de lăptic. Plus de asta, car mereu cu mine două sprayuri Pronto (am auzit că-s şi antibacteriene). Psss, şi-a dispărut!
as scoate urmatoarele, pt ca imi par a fi din alta poveste "am răsuflat ușurat mă pot închina ție și cu mîna stîngă(știu c-ai să mă ierți) dar dacă-aș fi fost vreun poet și existența noastră ar fi depins de asta oare ce-aș fi făcut probabil convalescența mi-aș fi petrecut-o într-un azil de poeți (era la mintea cocoșului că și poeții au un azil ca toți veteranii din toate războaiele) m-aș fi plimbat prin grădină c-o privire sticloasă aș fi stat ursuz la fereastră în schimbul de ture aș fi rugat asistentele să mă sufoce cu perna să nu aștept ziua de vizită cînd vii cu fetițele noastre și ele întreabă bărbatul acesta e tati ? iar tu le răspunzi nu tati a plecat să lucreze pămîntul pentru o vreme"
am zis ca m-am grabit... si am ajuns la "marea spala lespedea dorintei"... de ce ma pacalesti Otillia?:)
iar eminescu nu este deloc patetic! si cand zic deloc o spun holistic.
Andu, eu nu văd nicio dictatură din partea lui Adrian. Dimpotrivă, îl văd de multe ori că se controlează. În orice caz mai mult decît te controlezi tu. Sînt gata să pun pariu că dacă ai fi editor și cineva te-ar lua în dărbacă (așa cum o faci tu) ai face podeaua cu el (sau cu ea) pe aici. Am văzut reacții de-ale tale față de autorii tineri sau adolescenți. Nu mai vreau să menționez faptul că am primit mesaje de la unii autori care m-au avertizat că nu vor mai publica pe Hermeneia din cauza hărțuirii la care îi supui și în general din cauza atacurilor care la tine foarte ușor alunecă de la text la orice caracteristică personală a autorului. Nu tot așa pot spune despre Adrian. Și, by the way, îl poți apela cu Adrian dacă nu te pricepi să scrii Agheorghesei (ceva ce mă miră știindu-te mare patriot). Anyway, nu văd nicio urmă de dictatură. Iar textul acela nu a fost nici pus și nici propus pentru remarcate de către Adrian. Deci, mult scandal fără obiect. Iar dacă tu vezi alte texte mai bune de ce nu le acorzi măcar o peniță de aur? Nu cumva ești inconsecvent în toată gălăgia asta pe care o faci? Dacă ar exista momentan (în ultimele zile, etc) texte pe care tu le consideri mai bune și care ar merita remarcate, de ce nici măcar tu nu le remarci? Deci, eu zic, pînă îți clarifici tu toată această încrîncenare, încearcă să fii mai rezervat cu convingerile. Despre alții sau despre site în general. Știi, mie cel mai frică îmi e de oamenii care nu mai au dubii.
Imi place aceasta nota de personal amestecata cu oniric, undeva dintr-un ungher al memoriei cineva ne tot trage de maneca. De acolo vine si acest amalgam de trairi si tresariri si culori si de ce nu, flori si un fel de Bucuresti. Semnez acest text cu o penita pentruca doar cea plecata mi se pare deocamdata ca stie a spune lucrurilor pe nume. Noi cei ramasi acasa ne-am infundat capul in perna si asteptam habar n-am ce. desfrunzirea ar spune Blandiana? Andu
ioana, ai vorbit aici mai bine si mai frumos decat am reusit eu. este un poem al limitelor gandirii, un blestem in care poetul se autodenunta ca demiug si geniu rau. functia lui, necesara dar nu si suficienta, poate consta intr-o incercare de taiere, intru insanatosire sau moarte. dar, orice dumnezeu razbunator vrea binele, iar blestemul iubirii lui este un arc de cerc. in privinta versului amintit, ma voi gandi. pana atunci spun ca strazile pot fi intelese ca drumuri, cautari, alegeri etc. iar stransul in intuneric, renuntarea mersului ptr a opri curgerea. dar aceasta e o nebunie multumesc
poate e americanul din mine, dar stii care vad eu ca ar fi meteahna acestui text? si am mai vazut-o si in alte texte scrise de tine. in ciuda faptului ca scrii placut, relaxant, aproape diafan pe alocuri, totusi textului ii lipseste subiectul, intriga, drama, conflictul, cum vrei tu sa ii spui. seamana uneori cu filmele acelea italiene extrem de "slow" in care parca nu se intimpla nimic. incare probabil starea sau senzatia este mai importanta decit naratiunea. este si asta o tehnica dar pe undeva te lasa nesatisfacut. ai senzatia unui text caruia ii lipseste miezul, motorul, nucleul. si implicatia este ca se uita usor. pentru ca creierul nostru retine mai degraba drama, inflexiunile existentei decit liniaritatea dintre ele.
Bianca, multumesc de atentie. Ai dreptate "balanseze" era disonant. Despre rest mi-ar placea sa discutam unele chestii, departe de reflector. Daca vrei.... [email protected] . Zi buna !
Dragi Hermeneuți,
Există o anumită alchimie până și în aceste atât de controversate concursuri de poezie, care volens-nolens, poartă un pic și amprenta mea din anii tinereții ca să zic așa. Și nu doar aici, ci și pe celălalt site... oricine poate verifica încercările lor actuale. Desigur, rezultatele unor astfel de acțiuni sunt mereu discutabile, dar eu prefer să rămân cu ceea ce am reușit să fac atunci când am făcut ceea ce am făcut, doar cu entuziasmul acela.
Iar azi nicidecum, oricât iubesc Hermeneia (pe care chiar o iubesc) nu mai pot participa la astfel de acțiuni
primul vers e cumva tehnic - "omogenizare, perna cu sare", putin cam dur pentru ce urmeaza a ne spune autoarea.
imi plac: "locuiesc în aceeaşi încăpere carbonizată/ de singurul incendiu care mi-a ars copilăria"
"caut chipul tău viu frumos/ cu priviri de pădure în prag de toamnă/ fiindcă nu vreau să mori încă o dată"
"ajută-mă să caut păpuşa îngropată prea devreme/ şi bobocul şchiop rătăcit prin grădini"
de la inger in jos poemul se dilueaza si pierde din forta. e ceea ce spuneam despre ingeri in alta parte.
ca intreg, poemul este unul destul de transmisibil.:)
bunicel text. are imagini inedite, comic pe alocuri, iar per total, un spectacol. la final, eu m as fi oprit in dud. iar in loc de casa de sticla ar merge menajeria sau ceva asemanator
iartă-mă că intervin, deși văd că mi te adresezi... „printre altele”, ca să zic așa.
nu, nu de „lene” e vorba, în ce mă prizește. ci de faptul că nu mai văd utilitatea „îngroșării” unui gând, a unei idei. da, poate părea puțin egoist felul meu de a scrie (sau de „a mă spune”) din ultima vreme. dar, după ceva frământări și întregări, iată că mi-am asumat riscul.
Virgil, eu am propus așa ceva în ideea unei infuzii de noutate pe site, având în vedere că epigrama este un gen mai 'uitat' în ultima vreme, deși 'vremurile' parcă o cheamă 'la rampă'. Aș putea spune că aș prefera mai mult acid unor smiorcăieli de care m-am cam săturat, no ofense pls. Dar nu înțeleg de ce îmi spui mie să mă 'ocup de tot'? Cum aș putea? Eu sunt doar un membru al site-ului și nu am alte posibilități la care faci aluzie (recompense)... în afară desigur de aprecierea mea cât se poate de sinceră.
Însă mi-ar plăcea epigramă pe Hermeneia, ceva mai multă actualitate poetică, mai puțină cum spuneam și nu doar eu 'smiorcăială' recomandată iar dacă virgulă Consiliul nu consideră bună ideea mea, mă voi apuca să scriu de una singură, pentru că tot ce se întâmplă acum în Românica e 'feno-metal'. Iar dacă măcar cineva îmi va ține isonul (Adriana mi-a dat un semnal favorabil, many thanks sancho)... tot e bine.
Margas
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Virgil, manifestul literar "Boierismul" a fost cel publicat. iar acest text se supune subtitlului. las persoanele avizate să își exprime pe îndelete părerea lor.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deIn curand voi pune diacritice, stiu ca e greu de citit, dar nu am cum altfel. Acolo e "se digeră" Este aceeasi stare in toate strofele si de aceea nu tin neaparat ca ele sa se lege perfect. Voi mai ajusta pe ici pe colo, sper sa nu fac mai rau. Multumesc de trecere Alma.
pentru textul : provoc aer dePrima pagină, la mine pe monitor, se vede: așa.
pentru textul : migrarea către rezoluția 1024 X 768 deLuminița, mă onorează aprecierile tale.Vreau să știi că sunt un cititor al poemelor tale postate pe hermeneia sau pe alte site-uri de poezie, de când mi-ai dat un semn că trebuie să am încredere în ceea ce scriu. Te asigur că te-ai adresat unui poet care atunci când a scris acest poem, a avut un temporar exces de yang revărsat în versul # 15...
pentru textul : arabescurile dorului demultumesc pentru aprecieri, madim! trecerea ta este o mangaiere pentru mine.
pentru textul : Poem despre o vrajă dee randul meu sa te acuz de sensibilitate, incepi sa semeni tot mai mult cu mine cand plang:) te superi de o parodie? care nu stiu daca e chiar parodie... sa treaca odata ziua asta ce-mi striveste gandurile de peretii oblici, sa iau forma drumului imbibat cu visare, sa tot merg pe linia orizontului pana la colorarea ochiului in albastru sa-mi pot ajunge din urma sufletul, sa-l inveselesc cu o poveste peltica despre un copil orfan ce desena intotdeauna doi parinti, si despre un mos craciun fara cusur ce uita mereu sa ma trezeasca cand pleca
pentru textul : Vifor cubist pe notele unui Colind deiti multumesc la randul meu Paul.
imi vine in mine logo-ul ala stupid, nici nu mai tin minte la ce anume era cu - parerea ta conteaza. o las cum a picat, deci, pe principiul ca ideile au o viata a lor, buna/ rea.
pentru textul : Stând de veghe detextul te surprinde in final trecind din registrul ludic in existential dar are forta probabil ca ideea din final ar fi putut fi amplificata
pentru textul : Viziune cu barză, vacă și broască deText bun... desigur ca orice text mai poate fi lucrat (de ex. "pe care trecea încet o cometă ciudată") insa eu sunt de parerea ca micile imperfectiuni au farmecul lor si nu trebuie sa ne stea in calea "degustarii" unei poezii de calitate. Trebuia insa, romani fiind, ca atunci cand suntem in atentie sa zicem si ceva de rau de al din capul mesei... dar si asta face parte tot din farmecul dulce-amarui al firii noastre.
pentru textul : Băieți de cauciuc vor săruta fete de cauciuc dealma și profetul, ce aveți, vă rog, domniile voastre cu rimele, sau cu o poezie rimată care te topește uneori, sau îți bagă fiori în suflet? este oare poezia clasică, ca orice curent din era trecută, în era noastră postmodernistă un dinozaur pe cale de extincție? n-are șansă de supraviețuire în urma avalanșei ucigătoare a influenței ruso-slavice din literatura de azi? iată aici un minuscul exemplu de poezie rimată care este îmbrațișată de sufletul omenesc mai mult decât abureala din poezia douămiistă: "Și lacrima, din ochi, nu poate Să micșoreze bucuria Acelei nopți, cum nu sunt toate, Acelei nopți înmiresmate În care S-a născut Mesia..." hai, să fim serioși! vă doresc Sărbători fericite!
pentru textul : noi propovăduim un hristos nenăscut deSilv ma bucur ca ti-a placut... si multumiri pentru feed-back.
pentru textul : illusio deCa să mă faci praf, Raluca, tre' s-aduni multă ploaie, desene animate şi dinţi de lăptic. Plus de asta, car mereu cu mine două sprayuri Pronto (am auzit că-s şi antibacteriene). Psss, şi-a dispărut!
pentru textul : Ultima întâlnire cu sinele deas scoate urmatoarele, pt ca imi par a fi din alta poveste "am răsuflat ușurat mă pot închina ție și cu mîna stîngă(știu c-ai să mă ierți) dar dacă-aș fi fost vreun poet și existența noastră ar fi depins de asta oare ce-aș fi făcut probabil convalescența mi-aș fi petrecut-o într-un azil de poeți (era la mintea cocoșului că și poeții au un azil ca toți veteranii din toate războaiele) m-aș fi plimbat prin grădină c-o privire sticloasă aș fi stat ursuz la fereastră în schimbul de ture aș fi rugat asistentele să mă sufoce cu perna să nu aștept ziua de vizită cînd vii cu fetițele noastre și ele întreabă bărbatul acesta e tati ? iar tu le răspunzi nu tati a plecat să lucreze pămîntul pentru o vreme"
pentru textul : stoned immaculate deMaricica, te rog, repede repede! recitește atent și cu intonație a treia strofă și FĂ CEVA acolo! ;)
pentru textul : poem orb dete rog, e păcat de poezie.
am zis ca m-am grabit... si am ajuns la "marea spala lespedea dorintei"... de ce ma pacalesti Otillia?:)
pentru textul : emindoină deiar eminescu nu este deloc patetic! si cand zic deloc o spun holistic.
Andu, eu nu văd nicio dictatură din partea lui Adrian. Dimpotrivă, îl văd de multe ori că se controlează. În orice caz mai mult decît te controlezi tu. Sînt gata să pun pariu că dacă ai fi editor și cineva te-ar lua în dărbacă (așa cum o faci tu) ai face podeaua cu el (sau cu ea) pe aici. Am văzut reacții de-ale tale față de autorii tineri sau adolescenți. Nu mai vreau să menționez faptul că am primit mesaje de la unii autori care m-au avertizat că nu vor mai publica pe Hermeneia din cauza hărțuirii la care îi supui și în general din cauza atacurilor care la tine foarte ușor alunecă de la text la orice caracteristică personală a autorului. Nu tot așa pot spune despre Adrian. Și, by the way, îl poți apela cu Adrian dacă nu te pricepi să scrii Agheorghesei (ceva ce mă miră știindu-te mare patriot). Anyway, nu văd nicio urmă de dictatură. Iar textul acela nu a fost nici pus și nici propus pentru remarcate de către Adrian. Deci, mult scandal fără obiect. Iar dacă tu vezi alte texte mai bune de ce nu le acorzi măcar o peniță de aur? Nu cumva ești inconsecvent în toată gălăgia asta pe care o faci? Dacă ar exista momentan (în ultimele zile, etc) texte pe care tu le consideri mai bune și care ar merita remarcate, de ce nici măcar tu nu le remarci? Deci, eu zic, pînă îți clarifici tu toată această încrîncenare, încearcă să fii mai rezervat cu convingerile. Despre alții sau despre site în general. Știi, mie cel mai frică îmi e de oamenii care nu mai au dubii.
pentru textul : ... căluții în flăcări deImi place aceasta nota de personal amestecata cu oniric, undeva dintr-un ungher al memoriei cineva ne tot trage de maneca. De acolo vine si acest amalgam de trairi si tresariri si culori si de ce nu, flori si un fel de Bucuresti. Semnez acest text cu o penita pentruca doar cea plecata mi se pare deocamdata ca stie a spune lucrurilor pe nume. Noi cei ramasi acasa ne-am infundat capul in perna si asteptam habar n-am ce. desfrunzirea ar spune Blandiana? Andu
pentru textul : Orice vis trebuie să spună o poveste. Lalele și Pink Martini. deioana, ai vorbit aici mai bine si mai frumos decat am reusit eu. este un poem al limitelor gandirii, un blestem in care poetul se autodenunta ca demiug si geniu rau. functia lui, necesara dar nu si suficienta, poate consta intr-o incercare de taiere, intru insanatosire sau moarte. dar, orice dumnezeu razbunator vrea binele, iar blestemul iubirii lui este un arc de cerc. in privinta versului amintit, ma voi gandi. pana atunci spun ca strazile pot fi intelese ca drumuri, cautari, alegeri etc. iar stransul in intuneric, renuntarea mersului ptr a opri curgerea. dar aceasta e o nebunie multumesc
pentru textul : crucile deAveţi dreptate, Adrian şi Virgil :) Mulţumesc mult.
pentru textul : Haiku ( 2 ) depoate e americanul din mine, dar stii care vad eu ca ar fi meteahna acestui text? si am mai vazut-o si in alte texte scrise de tine. in ciuda faptului ca scrii placut, relaxant, aproape diafan pe alocuri, totusi textului ii lipseste subiectul, intriga, drama, conflictul, cum vrei tu sa ii spui. seamana uneori cu filmele acelea italiene extrem de "slow" in care parca nu se intimpla nimic. incare probabil starea sau senzatia este mai importanta decit naratiunea. este si asta o tehnica dar pe undeva te lasa nesatisfacut. ai senzatia unui text caruia ii lipseste miezul, motorul, nucleul. si implicatia este ca se uita usor. pentru ca creierul nostru retine mai degraba drama, inflexiunile existentei decit liniaritatea dintre ele.
pentru textul : locul denu te supăra. Dar, parafrazându-l pe Occam, „existenţa lui Patapievici este tot atât de imposibilă, pe cât este de imposibil ca un om să fie măgar”
pentru textul : Săgeata 2 deBianca, multumesc de atentie. Ai dreptate "balanseze" era disonant. Despre rest mi-ar placea sa discutam unele chestii, departe de reflector. Daca vrei.... [email protected] . Zi buna !
pentru textul : Ultimul text la Kyoto deam corectat acolo.
pentru textul : reinventează-mă! deDragi Hermeneuți,
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deExistă o anumită alchimie până și în aceste atât de controversate concursuri de poezie, care volens-nolens, poartă un pic și amprenta mea din anii tinereții ca să zic așa. Și nu doar aici, ci și pe celălalt site... oricine poate verifica încercările lor actuale. Desigur, rezultatele unor astfel de acțiuni sunt mereu discutabile, dar eu prefer să rămân cu ceea ce am reușit să fac atunci când am făcut ceea ce am făcut, doar cu entuziasmul acela.
Iar azi nicidecum, oricât iubesc Hermeneia (pe care chiar o iubesc) nu mai pot participa la astfel de acțiuni
primul vers e cumva tehnic - "omogenizare, perna cu sare", putin cam dur pentru ce urmeaza a ne spune autoarea.
imi plac: "locuiesc în aceeaşi încăpere carbonizată/ de singurul incendiu care mi-a ars copilăria"
"caut chipul tău viu frumos/ cu priviri de pădure în prag de toamnă/ fiindcă nu vreau să mori încă o dată"
"ajută-mă să caut păpuşa îngropată prea devreme/ şi bobocul şchiop rătăcit prin grădini"
de la inger in jos poemul se dilueaza si pierde din forta. e ceea ce spuneam despre ingeri in alta parte.
pentru textul : Septembrie cu noduri deca intreg, poemul este unul destul de transmisibil.:)
bunicel text. are imagini inedite, comic pe alocuri, iar per total, un spectacol. la final, eu m as fi oprit in dud. iar in loc de casa de sticla ar merge menajeria sau ceva asemanator
pentru textul : casa cu pereții de sticlă de<bSabib/> inseamna o tristete a singuratatii,a declinului, a saraciei acceptate,a timpului atotdistrugator
pentru textul : Onoare deiartă-mă că intervin, deși văd că mi te adresezi... „printre altele”, ca să zic așa.
nu, nu de „lene” e vorba, în ce mă prizește. ci de faptul că nu mai văd utilitatea „îngroșării” unui gând, a unei idei. da, poate părea puțin egoist felul meu de a scrie (sau de „a mă spune”) din ultima vreme. dar, după ceva frământări și întregări, iată că mi-am asumat riscul.
pentru textul : Rune deVirgil, eu am propus așa ceva în ideea unei infuzii de noutate pe site, având în vedere că epigrama este un gen mai 'uitat' în ultima vreme, deși 'vremurile' parcă o cheamă 'la rampă'. Aș putea spune că aș prefera mai mult acid unor smiorcăieli de care m-am cam săturat, no ofense pls. Dar nu înțeleg de ce îmi spui mie să mă 'ocup de tot'? Cum aș putea? Eu sunt doar un membru al site-ului și nu am alte posibilități la care faci aluzie (recompense)... în afară desigur de aprecierea mea cât se poate de sinceră.
pentru textul : epigrama bat-o vina deÎnsă mi-ar plăcea epigramă pe Hermeneia, ceva mai multă actualitate poetică, mai puțină cum spuneam și nu doar eu 'smiorcăială' recomandată iar dacă virgulă Consiliul nu consideră bună ideea mea, mă voi apuca să scriu de una singură, pentru că tot ce se întâmplă acum în Românica e 'feno-metal'. Iar dacă măcar cineva îmi va ține isonul (Adriana mi-a dat un semnal favorabil, many thanks sancho)... tot e bine.
Margas
Acest text nu permite Editarea: Error: SQL Failed. [email protected] Sa il retrag sau chiar trebuie sa trimit email la webmaster?
pentru textul : femeia domnului Pa dePagini