AAA - inca nu am gasit un alt final decit poate: ~
de basm în care
și el și ea
se-ntrebau din cînd în cînd, nedumiriți
la ce oră le va decola de sub picioare
pămîntul
(ceea ce este si probabil si posibil)
ce zici? imi zici?
Virgil: :))(vai, rid pt ca tocmai iti tiparisem numele gresit si scrisesem Virgin!) ai scris aproape frumos mai sus despre mine si mirabile visu. ok+ is a pass deci?:P
Constructie foarte greoaie si aritmica. Textul nu curge firesc. Daca "într-una" are sensul pe care il vad eu, de adverb de mod de (repetitie) si nu are sensul de "in una", atunci se scrie fara cratima. La "mei" va referiti la plante sau este o greseala si va referiti la "miei" ? Nu inteleg versul "Pe zări de plopi potcoave-n solzi de pește", adica mi se pare atat de intortocheat incat a devenit incoerent. Textul este destul de slab, stereotipii multiple, constructii doar de dragul de a fi, incoerenta in exprimare, aritmie... Cred ca mai aveti de munca daca doriti sa continuati pe stilul asta. Ialin
da, interesant ca oamenii scriu bine mai ales atunci cind nu tin neaparat sa scrie bine. pentru ca nu asta are importanta atunci. dupa parerea mea (destul de rece) un text care este poezie, sau arata a poezie, mult mai mult decit alte texte mult mai elaborate ale autorului.
Alma, nu știu cum alții, însă eu am avut parte în liceu de profesori de limbă și literatură română foarte buni. Din punctul ăsta de vedere nu cred că poate fi vorba de o lipsă de continuitate. Am avut însă pauze în scris din cauza lipsei de timp, dar și lecturi. Simt totuși că am evoluat, cel puțin în ceea ce scriu, chiar dacă textele de care sunt cu adevărat mulțumit nu sunt foarte multe. De unde și obișnuința mea de a reveni asupra lor. Mulțumesc de revenire, Eugen.
poemul nu e rau, forma lui insa ar putea ajuta mai mult la asimilarea textului, ma refer la strofa a doua unde fraza e scrisa dintr-o suflare prea lunga...
daca ai incerca sa citesti textul cu voce tare, ai realiza ca e nevoie sa-l fraturezi ca sa poti respira si la fel sa-l poti asimila sau daca ai restrange putin registrul "verbelor" care dau senzatia de prea multa miscare, ideea s-ar aseza mai bine pe scheletul imaginii.
alta parere ar fi ca in general titlurile cu forma accentuata, "conturul", imprima un mesaj strict de interceptare prin limitare la un singur contur si asta ingradeste imaginatia... pe cand "contur" poate ajuta cititorul sa-si creeze propria sa imagine si sa se raporteze mai bine la text.
mi-a placut ideea cu "fularul de strangulat vise" :)
Violeta, era vorba despre postarea unei fotografii cu premiul Pulitzer (și nu despre persoană) fără a fi siguri dacă avem sau nu dreptul să o utilizăm. Aveam niște reguli înainte referitoare la respectarea dreptului de autor. Eu, cel puțin, încerc să respect dispozițiile legale internaționale. Ceea ce mă uimește: de ce nu privești lucrurile așa, tocmai tu?
Cred ca ideea de a valoriza estetic conceptul de crepuscul poate fundamenta un gen de exprimare poetica bogata in semnificatii... ma gandesc numai la ce zicea candva abatele Constant, alias Eliphas Levi... "Creatia este supozitia unei umbre limitand lumina a unui gol servind de spatiu plenitudinii de a fi" si la faptul ca omul clipeste doar pentru ca ochiul sau sa nu devina un sclav al luminii:) Subscriu la parerile celor care au comentat textul inaintea mea... ar trebui sa te hotarasti daca imbraci ideile exclusiv in formulari simple sau, daca vizezi ceva mai complicat, incearca sa renunti la enunturi deja banalizate... faptul ca utilizezi cele doua mijloace in acelasi context conduce inevitabil la comparatii care nu iti sunt favorabile.
i-ar sta mai bine fără „baticul” acela numit titlu (după cum spunea un drag clasic în viață), dar, din câte știu, pe Hermeneia nu se acceptă texte fără titlu. asta, dacă nu s-a schimbat ceva între timp.
în fine... rog a se face abstracție de titlu, dacă se poate. :)
am gasit o soseta de-a ta in sacul meu cu merinde, nu pricep ce cauta acolo doar ti-am dat busola si harta corecta, dar tu nu stateai pe genunchii mei ci fugeai mereu sa te speli pe fata de frica unei coliziuni incerte cu trecutul meu , asta e si nimic mai diagonal, mai proaspat decat publicul compotierei .
...pentru a pătrunde puțin în miezul versurilor, am încercat să pornesc de la titlul poemului. totul stă sub semnul alb-negrului și nu lipsește nici nuanța ușor ironică, nici nuanța ușor nostalgică p'acilea. am urmărit culorile astfel: dimineața- alb, ciocolată cu lapte-tentă de negru,țigan-la alegere, de unde vine nuanța ironică, degete-alb și surprinzător...pian: alb-negru(clapele). pentru că nuanța ușor ironică am subliniat-o, revin la nuanța nostalgică ce îmi convine perfect, pentru că singurul element rămas deoparte, fără culoare sunt cele "două secunde", de aici pornind demersul poetei care în suprafața poemului contruiește o imagine sensibil-ermetică, pentru ca în substratul său să fie un dans al simbolurilor. ideea , după cum o văd eu este conducerea ființei, la rândul ei îmbinare între alb și negru, în unele geneze când trebuie a ne apropia de obiectele care ne seamănă, nu doar formal (clapele pianului), ci și reverberator, pianul reușind a trezi atât albul cât și negrul din ființă. mi-a plăcut Vio, acest poem al tău și cu riscul de a se "supăra" Virgil pe mine, te îngălbenesc, pentru că îmi place. bine ai venit pe hermeneia!
Același exscurs filosofic autoritar cu care autoarea ne-a obișnuit. Malaxor reflexiv al unor fenotipuri lirice, mereu la limita imaginarului, atenția autoarei îl țintuiește în scaun pe cititor și-l constrânge la a-i deveni adresant, dacă nu partener de dialog. Te simți asaltat, ”executat” ca la carte.
e ceva in neregula cu mecanismul sitului. ma logasem, altfel n-ar fi aparut formatul "comentariul tau", folosit aici si ca loc de relativ dialog, apoi scrisesem in amanuntime o replica la raspunsul d-lui gazda si cand sa lansez textul mi-a aparut "eroare, nu puteti posta fara sa va logati". nu iau daomne fereste in nume de rau timpul pierdut, un sit asa de tanar e inerent sa aiba erori de functionare. il asigur insa pe d-l gazda ca voi raspunde alta data. intre timp il rog respectuos sa-mi faciliteze cel putin depasirea unei dileme formale. mi s-a adresat pe parcursul aceluiasi mesaj cu 'rim" si cu "domnule rim". sa nu fiu gresit inteles. nu cunosc libertate masi mare decat cea pe care o acord automat oricarui interlocutor in alegerea formulei de adresare catre mine. dar sunt un maniac al coerentei si imbatranit in tirania bunei cresteri si incerc sa ma adresez reflexiv. profit de ocazia pierderii unei bune jumartati de ora (repet, nu acuz, e inerent!), ca sa verific cat e de adevarat ca orice lucru are partea lui buna si-l rog sa-mi precizeze cum prefera sa ma adrezez. conform normelor uzuale pe net, care sunt relaxate, in lipsa unor precizari dn partea d-sale ma voi adresa neprotocolar si famimilar. rim
Muzica și imaginile mi se par în plus, de fapt mie nu mi-a plăcut niciodată vreun 'spectacol de sunet și lumină'. Poemul însă este unul deosebit, l-am lecturat de mai multe ori cu aceeași plăcere.
Margas
...dacă ai știi cât regret, uneori, că postez la un prim impuls, la o primă decizie luată în grabă! dar nu, ceea ce am scris aici e... pură premeditare:) mulțumesc Lea! titlul face referire la un prozator drag mie, de unde se va deduce ce o fi cu abjecția, pentru că, oarecum, cu dragostea e clar:) te mai aștept, la fel de curajoasă! cât despre înmormântări... un anumit tupeu de proastă calitate trebuie decedat:)! cu drag și lene, paul
Da Vlad, mulţumesc pentru ideea cu salvare fără publicare. Nu m-am gândit. Oricum, văd că nici ţie nu îţi place. Nici nu mă aşteptam, dar nici tu, nici Virgil nu aveţi dreptate legat de "ideea" sau "miza" textului. Nu cred că are rost să dau exemple din literatură. Pe acest site, ce e drept rar, unele poezii ale mele au fost apreciate, iar proza numai mult mai demult. Eu sincer nu consider că pot scrie proză de valoare, nici nu aveam nevoie atenţionări. Dar simt nevoia uneori să sriu în proză pentru relaxare şi pregătirea unor texte lirice ulterioare. Oricum nu îmi retrag textul, dacă acest lucru îl consideri necesar.
pai odata cu naufragiul e cam le fin du film.... tu te/ai gandit la piratii din caraibe iar eu la olandezul zburator al lui Wagner... un ochi rade si unul plange...pana la urma comedia si tragedia au ceva comun... un bulgare cenusiu de pamant grecesc si cuvantul...psiandrul e un instrument muzical si unul de tortura, in zilele bune poate fi zarit plutind pe muntii vechiului Olymp, in zilele rele e bine sa nu/l intalnesti ca sa nu/ti scufunde corabia... dupa trecerea catorva secole se pietrifica asemeni coralilor ... multumesc de trecere... naufragiul incheie seria notatiilor in cheie de psiandru...nu toate filmele au happy end
"gunoierii vin la ore fixe mă întreb cînd vor veni după mine", mă duce cu gândul la filmul "Once upon a time in America" și dacă l-ai vizionat, știi despre ce vorbesc. Ar merge cum spune si Dorin puțin dezvoltat dar tu ai atâtea idei, precum îți este viața.:) Nu e grabă, mai cu seamă că noaptea îți auzi respirația ca un avion, ca un sinucigaș cu urechea lipită de șină, încă mai speri în oameni cu gesturi repetitive. O fi bine, o fi rău, nu știm. Tu scrie exact cum simți și ți-e crezul într-un anume Dumnezeu și chiar de aiurea de-o fi, îți aparții, pricepi? și ești ceea ce ești! Silvia
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
AAA - inca nu am gasit un alt final decit poate: ~
de basm în care
și el și ea
se-ntrebau din cînd în cînd, nedumiriți
la ce oră le va decola de sub picioare
pămîntul
(ceea ce este si probabil si posibil)
ce zici? imi zici?
Virgil: :))(vai, rid pt ca tocmai iti tiparisem numele gresit si scrisesem Virgin!) ai scris aproape frumos mai sus despre mine si mirabile visu. ok+ is a pass deci?:P
pentru textul : Poem cu capul în nori deDe care Iacob vorbesti?
pentru textul : Cei trei Iacob demultam viorel de trecere. ma bucur ca a gasit cineva ceva de bine in el.
pentru textul : Hi! dePropun ca poza Bubbles sa apara pe prima pagina a H.
pentru textul : login deîmi place schimbarea de tonalitate. o lectură plăcută as always:)
pentru textul : brb deVirgil, Ce pot sa mai spun...Multumesc pentru apreciere.
pentru textul : Experimental deConstructie foarte greoaie si aritmica. Textul nu curge firesc. Daca "într-una" are sensul pe care il vad eu, de adverb de mod de (repetitie) si nu are sensul de "in una", atunci se scrie fara cratima. La "mei" va referiti la plante sau este o greseala si va referiti la "miei" ? Nu inteleg versul "Pe zări de plopi potcoave-n solzi de pește", adica mi se pare atat de intortocheat incat a devenit incoerent. Textul este destul de slab, stereotipii multiple, constructii doar de dragul de a fi, incoerenta in exprimare, aritmie... Cred ca mai aveti de munca daca doriti sa continuati pe stilul asta. Ialin
pentru textul : Prag deda, interesant ca oamenii scriu bine mai ales atunci cind nu tin neaparat sa scrie bine. pentru ca nu asta are importanta atunci. dupa parerea mea (destul de rece) un text care este poezie, sau arata a poezie, mult mai mult decit alte texte mult mai elaborate ale autorului.
pentru textul : and time goes on denu stiu de ce dar mi se pare putin melodramatica zicerea asta cu sint numai un om. dar poate sint eu mai antiemotional astazi.
varianta mea:
sint numai un om
pentru textul : picătură desub acest cuvint
ma desprind
ca o frunza
decupata din cer
cazind pe pamint
Alma, nu știu cum alții, însă eu am avut parte în liceu de profesori de limbă și literatură română foarte buni. Din punctul ăsta de vedere nu cred că poate fi vorba de o lipsă de continuitate. Am avut însă pauze în scris din cauza lipsei de timp, dar și lecturi. Simt totuși că am evoluat, cel puțin în ceea ce scriu, chiar dacă textele de care sunt cu adevărat mulțumit nu sunt foarte multe. De unde și obișnuința mea de a reveni asupra lor. Mulțumesc de revenire, Eugen.
pentru textul : Mica țigariadă depoemul nu e rau, forma lui insa ar putea ajuta mai mult la asimilarea textului, ma refer la strofa a doua unde fraza e scrisa dintr-o suflare prea lunga...
pentru textul : contur dedaca ai incerca sa citesti textul cu voce tare, ai realiza ca e nevoie sa-l fraturezi ca sa poti respira si la fel sa-l poti asimila sau daca ai restrange putin registrul "verbelor" care dau senzatia de prea multa miscare, ideea s-ar aseza mai bine pe scheletul imaginii.
alta parere ar fi ca in general titlurile cu forma accentuata, "conturul", imprima un mesaj strict de interceptare prin limitare la un singur contur si asta ingradeste imaginatia... pe cand "contur" poate ajuta cititorul sa-si creeze propria sa imagine si sa se raporteze mai bine la text.
mi-a placut ideea cu "fularul de strangulat vise" :)
unde pare forţat? Am recitit şi nu îmi dau seama. E interesantă propunerea pentru ultima strofă. Deocamdată las aşa. Mulţumesc.
pentru textul : Foc de tabără cu esenţe de folk deLIM.
Violeta, era vorba despre postarea unei fotografii cu premiul Pulitzer (și nu despre persoană) fără a fi siguri dacă avem sau nu dreptul să o utilizăm. Aveam niște reguli înainte referitoare la respectarea dreptului de autor. Eu, cel puțin, încerc să respect dispozițiile legale internaționale. Ceea ce mă uimește: de ce nu privești lucrurile așa, tocmai tu?
pentru textul : Foame de vultur deCred ca ideea de a valoriza estetic conceptul de crepuscul poate fundamenta un gen de exprimare poetica bogata in semnificatii... ma gandesc numai la ce zicea candva abatele Constant, alias Eliphas Levi... "Creatia este supozitia unei umbre limitand lumina a unui gol servind de spatiu plenitudinii de a fi" si la faptul ca omul clipeste doar pentru ca ochiul sau sa nu devina un sclav al luminii:) Subscriu la parerile celor care au comentat textul inaintea mea... ar trebui sa te hotarasti daca imbraci ideile exclusiv in formulari simple sau, daca vizezi ceva mai complicat, incearca sa renunti la enunturi deja banalizate... faptul ca utilizezi cele doua mijloace in acelasi context conduce inevitabil la comparatii care nu iti sunt favorabile.
pentru textul : Crepuscul deNuța, mulțumesc frumos! Nu avem, probabil, aceeași semnificație pentru noțiunea de "prețios", ceea ce nu e catastrofal:)
pentru textul : corupt de bătrânețea unei idei degând bun!
Frumoasă răbdare. Pe când un Alex Ștefănescu al internetului? Și o zic cu tot riscul.
pentru textul : Cum poţi fi (t)ratat ca scriitor* dei-ar sta mai bine fără „baticul” acela numit titlu (după cum spunea un drag clasic în viață), dar, din câte știu, pe Hermeneia nu se acceptă texte fără titlu. asta, dacă nu s-a schimbat ceva între timp.
în fine... rog a se face abstracție de titlu, dacă se poate. :)
pentru textul : fruct deam gasit o soseta de-a ta in sacul meu cu merinde, nu pricep ce cauta acolo doar ti-am dat busola si harta corecta, dar tu nu stateai pe genunchii mei ci fugeai mereu sa te speli pe fata de frica unei coliziuni incerte cu trecutul meu , asta e si nimic mai diagonal, mai proaspat decat publicul compotierei .
pentru textul : Salina din compotieră de...pentru a pătrunde puțin în miezul versurilor, am încercat să pornesc de la titlul poemului. totul stă sub semnul alb-negrului și nu lipsește nici nuanța ușor ironică, nici nuanța ușor nostalgică p'acilea. am urmărit culorile astfel: dimineața- alb, ciocolată cu lapte-tentă de negru,țigan-la alegere, de unde vine nuanța ironică, degete-alb și surprinzător...pian: alb-negru(clapele). pentru că nuanța ușor ironică am subliniat-o, revin la nuanța nostalgică ce îmi convine perfect, pentru că singurul element rămas deoparte, fără culoare sunt cele "două secunde", de aici pornind demersul poetei care în suprafața poemului contruiește o imagine sensibil-ermetică, pentru ca în substratul său să fie un dans al simbolurilor. ideea , după cum o văd eu este conducerea ființei, la rândul ei îmbinare între alb și negru, în unele geneze când trebuie a ne apropia de obiectele care ne seamănă, nu doar formal (clapele pianului), ci și reverberator, pianul reușind a trezi atât albul cât și negrul din ființă. mi-a plăcut Vio, acest poem al tău și cu riscul de a se "supăra" Virgil pe mine, te îngălbenesc, pentru că îmi place. bine ai venit pe hermeneia!
pentru textul : alb-negru deAcelași exscurs filosofic autoritar cu care autoarea ne-a obișnuit. Malaxor reflexiv al unor fenotipuri lirice, mereu la limita imaginarului, atenția autoarei îl țintuiește în scaun pe cititor și-l constrânge la a-i deveni adresant, dacă nu partener de dialog. Te simți asaltat, ”executat” ca la carte.
pentru textul : Plat-forma de execuţie deoameni fara acte si câini mor peste tot. ai vrut sa spui, probabil, ca în "râpa aceea" sunt aruncati.
pentru textul : în rîpa aceea unde mor cîinii și oamenii fără acte dee ceva in neregula cu mecanismul sitului. ma logasem, altfel n-ar fi aparut formatul "comentariul tau", folosit aici si ca loc de relativ dialog, apoi scrisesem in amanuntime o replica la raspunsul d-lui gazda si cand sa lansez textul mi-a aparut "eroare, nu puteti posta fara sa va logati". nu iau daomne fereste in nume de rau timpul pierdut, un sit asa de tanar e inerent sa aiba erori de functionare. il asigur insa pe d-l gazda ca voi raspunde alta data. intre timp il rog respectuos sa-mi faciliteze cel putin depasirea unei dileme formale. mi s-a adresat pe parcursul aceluiasi mesaj cu 'rim" si cu "domnule rim". sa nu fiu gresit inteles. nu cunosc libertate masi mare decat cea pe care o acord automat oricarui interlocutor in alegerea formulei de adresare catre mine. dar sunt un maniac al coerentei si imbatranit in tirania bunei cresteri si incerc sa ma adresez reflexiv. profit de ocazia pierderii unei bune jumartati de ora (repet, nu acuz, e inerent!), ca sa verific cat e de adevarat ca orice lucru are partea lui buna si-l rog sa-mi precizeze cum prefera sa ma adrezez. conform normelor uzuale pe net, care sunt relaxate, in lipsa unor precizari dn partea d-sale ma voi adresa neprotocolar si famimilar. rim
pentru textul : jurnal de nesomn III deMuzica și imaginile mi se par în plus, de fapt mie nu mi-a plăcut niciodată vreun 'spectacol de sunet și lumină'. Poemul însă este unul deosebit, l-am lecturat de mai multe ori cu aceeași plăcere.
pentru textul : Poem cu panteră, hiene şi cocor deMargas
...dacă ai știi cât regret, uneori, că postez la un prim impuls, la o primă decizie luată în grabă! dar nu, ceea ce am scris aici e... pură premeditare:) mulțumesc Lea! titlul face referire la un prozator drag mie, de unde se va deduce ce o fi cu abjecția, pentru că, oarecum, cu dragostea e clar:) te mai aștept, la fel de curajoasă! cât despre înmormântări... un anumit tupeu de proastă calitate trebuie decedat:)! cu drag și lene, paul
pentru textul : "pentru Esmé, cu dragoste și abjecție" de„acuzat de către...”
pentru textul : Abraam, regele, a spus: deDa Vlad, mulţumesc pentru ideea cu salvare fără publicare. Nu m-am gândit. Oricum, văd că nici ţie nu îţi place. Nici nu mă aşteptam, dar nici tu, nici Virgil nu aveţi dreptate legat de "ideea" sau "miza" textului. Nu cred că are rost să dau exemple din literatură. Pe acest site, ce e drept rar, unele poezii ale mele au fost apreciate, iar proza numai mult mai demult. Eu sincer nu consider că pot scrie proză de valoare, nici nu aveam nevoie atenţionări. Dar simt nevoia uneori să sriu în proză pentru relaxare şi pregătirea unor texte lirice ulterioare. Oricum nu îmi retrag textul, dacă acest lucru îl consideri necesar.
pentru textul : Portretul unei călătoare deehe, destul de sensibil si secsi acest text - ce ai vedea dincolo de zbaterea lor - O Captain! My Captain! oh oh :)
pentru textul : de vorbă cu tine depai odata cu naufragiul e cam le fin du film.... tu te/ai gandit la piratii din caraibe iar eu la olandezul zburator al lui Wagner... un ochi rade si unul plange...pana la urma comedia si tragedia au ceva comun... un bulgare cenusiu de pamant grecesc si cuvantul...psiandrul e un instrument muzical si unul de tortura, in zilele bune poate fi zarit plutind pe muntii vechiului Olymp, in zilele rele e bine sa nu/l intalnesti ca sa nu/ti scufunde corabia... dupa trecerea catorva secole se pietrifica asemeni coralilor ... multumesc de trecere... naufragiul incheie seria notatiilor in cheie de psiandru...nu toate filmele au happy end
pentru textul : naufragiul deCorectie "I-am raspuns si lui Boba" se va citi "I-am raspuns si lui Boba referitor la Inchizitie" ca sa fie clar ce am vrut sa spun.
pentru textul : Vin Sărbătorile de Paști. Până la Inchiziție ne mănâncă popii (de cartier). de"gunoierii vin la ore fixe mă întreb cînd vor veni după mine", mă duce cu gândul la filmul "Once upon a time in America" și dacă l-ai vizionat, știi despre ce vorbesc. Ar merge cum spune si Dorin puțin dezvoltat dar tu ai atâtea idei, precum îți este viața.:) Nu e grabă, mai cu seamă că noaptea îți auzi respirația ca un avion, ca un sinucigaș cu urechea lipită de șină, încă mai speri în oameni cu gesturi repetitive. O fi bine, o fi rău, nu știm. Tu scrie exact cum simți și ți-e crezul într-un anume Dumnezeu și chiar de aiurea de-o fi, îți aparții, pricepi? și ești ceea ce ești! Silvia
pentru textul : aproape departe dePagini