Eu îmi cer iertare dacă anumite afirmaţii din comentariul meu te-au jignit. Am greşit, trebuia să mă rezum numai la text. Dar m-am înfierbîntat. Îţi voi răspunde mai pe larg peste cîteva ore. Dar aş vrea să înţelegi că dacă un text este introdus la eseu este eseu. Dacă s-a vrut parodie atunci trebuia introdus la parodie. Nu cred că este neaparat corect să te superi dacă cineva te-a luat în serios cînd nu ai precizat că nu ai vorbit serios. Asta ca sa nu mai spunem că uneori (şi acum vorbeşte suspiciunea din mine), deci să nu mai spunem că poţi fi suspectat că ai aruncat o petardă ambiguă care dacă e luată drept un eseu serios e ok, iar dacă cineva se ofuschează poţi să spui că de fapt ai glumit. Iartă-mă dacă sînt suspicios dar trebuie să te hotărăşti, ori liberatea e o nenorocire şi trebuie să îi punem botniţă, ori e o binecuvîntare cu toate implicaţiile ei colaterale şi trebuie să ne maturizăm şi să ne asumăm responsabilitatea şi dificultăţile ei. Nu prea cred că există cale de mijloc.
Dar voi comenta mai mult mai tîrziu, aşa cum am promis.
P.S.
În plus, dacă vrei să fii anunţat prin email cînd textele tale primesc comentarii, poţi face asta la nivelul fiecărui text.
Eu nu sunt de acord cu Bobadil si cred ca prozodia e tocmai voit imperfecta, pentru ca, din punctul meu de vedere, accentul cade pe ritm nu pe prozodie. Apoi, eu nu vad redundanta termenilor trufas si fara pic de rusine pentru ca intre cei doi termeni exista diferente semnificative de nuanta. Tot din punctul meu de vedere, acel "de ce ma-ta crezi..." poate da o falsa senzatie de exprimare suburbana, dar mie mi se pare un mod acceptabil de a ocoli licentiosul. Si spun asta pentru ca provin dintr-o familie ultracatolica, iar in astfel de familii exista citeva surogate acceptate pentru expresii licentioase, cum ar fi si cel mentionat mai sus. Din punctul meu de vedere, intreg textul e chiar un tablou care te pregateste pentru ultima strofa unde am gasit o poezie in sine. In al doilea rind, tin sa punctez faptul ca tema ingerului e cit se poate de riscanta, pentru ca a fost atita de des folosita in literatura incit ma intreb daca bietul inger mai are fulgi, daramite pene in aripi. Aici, insa, decorul si pseudodialogul reusesc sa tina in echilibru cliseul si ineditul.
P.S. Am observat, dintr-un com. al tău, ca, probabil, ai preluat si tu de la mine (cred că ți-a plăcut) chestia aia cu „punctul de asamblare” al vrăjitorilor tolteci. Deoarece o presupunere insidioasa si neavenită mă face sa bănui ca dintre toate cărțile lui Castaneda, nu ai ajuns, așa, din întȃmplare, tocmai la aia în care se vorbește de așa ceva. Nu-i bai. Si eu am preluat de la tine tot soiul de chestii. Și o să-ți mai ofer și altele cȃnd o să ajung de la Zen la Sufi. Și apoi la magia aia de care s-au ocupat unii și alții prin europenica noastră. Tu ce-mi vei oferi în schimb? Cele de mai sus îmi aduc aminte de unu de-i zicea Pixi (și Georgescu) de la Institutul în care, cȃndva, am lucrat. Si care, dacă auzea de ceva nou în Inteligența Artificială (de exemplu), scria cate un raport (de cercetare) fără să înțeleagă despre ce era vorba . Și apoi, cum îndrăznea altul să vorbească despre același lucru, îi sărea țandăra și afirma textual „nu permit să vorbească altcineva despre termenul de…., pentru că eu am fost primul care l-am lansat” (uita să adauge „în Institut” ca și cȃnd el l-ar fi inventat primul pe plan mondial, ba chiar național). Așa și cu mine cu „punctul de asamblare”. Ce să-i faci, prostia – se pare – e molipsitoare (ca sa fiu autocritic). Asta, pentru că veni, printre altele, vorba și de „morala” aia de care ne împiedicăm mereu. Si nici eu nu sunt mai breaz decȃt alții. Dar acum să știi că chiar (ce cacofonie mișto mi-a ieșit!) m-am distrat de ambidextri – scuzați, uitasem ca tu ești ambistȃnd, că nu știu cum să-zic altfel – o fi „ambilevogir”, sau „ambisinistru” [< fr. sinistre, cf. lat. sinister – stâng]. Și m-am bine dispus în dimineața asta. Chiar dacă îți voi crea „o ușoară impresie de dislalie”. Și presimt că nu vei deveni, doamne ferește, vreunul dintre „prozeliții” mei precum Potra și alții. Cine știe? Poate rămȃn eu printre cei ai tăi. Hai, pa! Și amical (fiule), Gorun
..eu am venit intr-un suflet doar sa spun: Virgil, am intrat pe aceasta postare prin FB :p, insa pentru mine the tune is too slow..[Corina loves either swing or Bach - this one is a bit of an elevator tune]. Have a good '12.
Ei, unele lucruri nu au ce să caute în societate. Așa că nu e nici o problemă. Nu știu dacă s-a vrut ca o frământare. E mai mult o rupere. Și neputință. Spumoasă cred că e prea mult spus, ești prea generos... Te mai aștept.
Poezia asta e specific douămiistă, e o limpede definiție a ei. Astfel că, a o critica înseamnă a-ți pune toată generația pe cap... așa că mai aștept patru ani să vă văd ce părere veți avea voi atunci despre "zecism" sau cum o să-i zică. Reacția lui Rameau o înțeleg pe deplin, nici mie nu-mi place bucătăria asta care e la o distanță de o apăsare de clanță de cămara de depozitare a rutinei ridicată la rang de poezie.
Atmosfera textului nu este una rea dar poezia se poticneste prin unele parti... uite in loc de "Plecai" as fi spus "pleca" pentru a sustine indeterminatul pana la capat... cred ca tocmai in ambiguitate se reveleaza farmecul textului.
...nu-mi place. la îngenunchează ai dreptate, varianta cu pecetea n-are nici-o forță în contextul abordat. inima poate visa la apa vie așa cum un dromader visează la apă în condițiile aspre ale pustiei. rămâne deci neschimbat.
...Problema vine dintr-un reflex pe care mi l-am însuşit, respectiv acela de-a-mi începe fragmentele comentriului cu trei puncte (din raţiuni strict estetice). Pe viitor, o să fiu mai atent.
Revin mereu cu plăcere pe acest site, tocmai datorită regulilor menționate mai sus. Ca persoană circulată pe multe altele, pot să spun că voi aprecia mereu decența și intoleranța mizeriilor. Mă indoiesc că sunt singura care gândește astfel. Suntem oameni și capabili de scăpări, oricare dintre noi, standardul impus aici, a dus la supraviețuirea acestui site, iar pentru asta nu pot decât să-i mulțumesc lui Virgil și tuturor celor implicați în administrarea lui. Keep up the good work. It is appreciated!
Întrebarea ar fi (nu știu unde altundeva s-o adresez)...uhm, nu mai este secțiune de proză? Sau sunt doar eu incredibil de incompetentă în a o găsi. :)
Delir verbal, provocat de iritarea maximă, hipertiroidiană...Plus obrăznicia. Că de incultură nu mai e cazul să vorbim, margas!
Dar de ce scrieţi dvs. poezii în loc să vă vedeţi de profesia de bază?
eu am avut deosebita plăcere să particip la lansarea volumului "Mirabile dictu", la Iași. Îmi pare foarte rău că nu am scris nimeni o cronică a acestei lansări. Fotografii au fost făcute, s-a și filmat. Deci, Virgil, revin și te rog, să faci o galerie foto, unde să putem posta fotogafii de la astfel de evenimente. Îl felicit pe Virgil pentru acest volum de debut și îi doresc cât mai mulți cititori. Madim
in niciun caz New-Age...Andule, mi-a cam pierit culoarea din obraji cand am citit, am un dinte - ba ce spun eu, am o intreaga proteza impotriva acestui curent, ca religie n-o pot numi. si, da, o sa-ti spun ca al patrulea sfert e sublim dar lipseste cu desavarsire in intentia mea. n-am mers pe despicarea firului in patru, ci am vrut o sectiune prin trei sfere suprapuse.
Domnule Gorun, nici eco nu s-a vrut, chiar de-a iesit astfel, intr-o oarecare masura. ecologia poate fi efectul, si nu cauza.
cat despre sarcasm (spunea cineva :) ca iubeste ironia, dar nu sarcasmul...) ei bine, el este. cu asta sunt de acord.
George, deja suntem la faza de râs hemoragic. si niciun garou nu se vede.
multumesc si va rog sa-mi iertati intarzierea, am avut o saptamana ceva mai grea.
hm... pentru că bănuiesc de la ce ți se trage, nu pot comenta obiectiv. Dar nu am putut să nu las semn pentru acel "un vechi liceu desființat într-o vară"... să nu fie, cred că s-ar răsturna totul dacă vechiul liceu nu ar mai fi acolo cândva, și mai ales într-o vară. În rest, am fost și eu toate astea și apoi nu am mai fost. And over. And over. And I am still here. totul e (de) nenumărat, în cele din urmă.
interesant text și mărturisesc că îl așteptam. în același timp m-aș fi așteptat să fie mai „literar”. îmi pare relativ nelucrat. dar îți poartă amprenta. și îmi va face întotdeauna plăcere să îți citesc textele în ciuda antipatiei pe care mi-o porți. una din încercările mele de a separa opera de autor.
Sub aspectul prozodiei nu ar fi prea multe de reprosat, insa din punct de vedere al temei... simplitate foarte multa, pare un joc ludic. Mi-e imposibil sa citesc textul fara sa ma gandesc la vreun pastel de genul Alecsandri. Mi-ar placea sa citesc de la dumneavoastra si teme ceva mai profunde sau idei sustinute altfel. E acea idee pe care mie mi-o reaminteste lumea foarte des..."nu se mai scrie asa". Ialin
Acest text a fost postat pe Agonia.ro cu câteva zile în urmă. Nu am înțeles de ce l-ai repostat aici, având în vedere Regulamentul pe care nu cred că nu îl cunoaște deja toată lumea. Îți amintesc: http://www.agonia.ro/index.php/poetry/169731/index.html Apreciez însă faptul că nu ai schimbat titlul, cum am văzut că se procedează.
virgil, textul asta se doreste rece ca moartea lumii dupa inghet. cereia eu personal nu i-as da nici cea mai mica sansa de resuscitare. cel putin azi, la ora 20 si 18, ora romaniei. cine ma poate condamna ca sunt subiectiva?! la naiba, sunt artist, nu?! profesionist. dar cinism nu cred ca are. are?
atât a fost postarea, sau ai apăsat pe salvează/publică prea devreme? nu găsesc nimic, aici, care să mă îmbogăţească. aş vrea sa citesc aici, pe pagina ta, ceva din opera lirică, nu acest anunţ sec. aşadar şi prin urmare te rog postează, pentru plăcerea mea, un text concludent din opera ta lirică.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Eu îmi cer iertare dacă anumite afirmaţii din comentariul meu te-au jignit. Am greşit, trebuia să mă rezum numai la text. Dar m-am înfierbîntat. Îţi voi răspunde mai pe larg peste cîteva ore. Dar aş vrea să înţelegi că dacă un text este introdus la eseu este eseu. Dacă s-a vrut parodie atunci trebuia introdus la parodie. Nu cred că este neaparat corect să te superi dacă cineva te-a luat în serios cînd nu ai precizat că nu ai vorbit serios. Asta ca sa nu mai spunem că uneori (şi acum vorbeşte suspiciunea din mine), deci să nu mai spunem că poţi fi suspectat că ai aruncat o petardă ambiguă care dacă e luată drept un eseu serios e ok, iar dacă cineva se ofuschează poţi să spui că de fapt ai glumit. Iartă-mă dacă sînt suspicios dar trebuie să te hotărăşti, ori liberatea e o nenorocire şi trebuie să îi punem botniţă, ori e o binecuvîntare cu toate implicaţiile ei colaterale şi trebuie să ne maturizăm şi să ne asumăm responsabilitatea şi dificultăţile ei. Nu prea cred că există cale de mijloc.
Dar voi comenta mai mult mai tîrziu, aşa cum am promis.
P.S.
pentru textul : Despre repetarea istoriei deÎn plus, dacă vrei să fii anunţat prin email cînd textele tale primesc comentarii, poţi face asta la nivelul fiecărui text.
cel mai mult imi place titlul textul mi se pare ca inca se cauta pe sine
pentru textul : tigri pe cai deEu nu sunt de acord cu Bobadil si cred ca prozodia e tocmai voit imperfecta, pentru ca, din punctul meu de vedere, accentul cade pe ritm nu pe prozodie. Apoi, eu nu vad redundanta termenilor trufas si fara pic de rusine pentru ca intre cei doi termeni exista diferente semnificative de nuanta. Tot din punctul meu de vedere, acel "de ce ma-ta crezi..." poate da o falsa senzatie de exprimare suburbana, dar mie mi se pare un mod acceptabil de a ocoli licentiosul. Si spun asta pentru ca provin dintr-o familie ultracatolica, iar in astfel de familii exista citeva surogate acceptate pentru expresii licentioase, cum ar fi si cel mentionat mai sus. Din punctul meu de vedere, intreg textul e chiar un tablou care te pregateste pentru ultima strofa unde am gasit o poezie in sine. In al doilea rind, tin sa punctez faptul ca tema ingerului e cit se poate de riscanta, pentru ca a fost atita de des folosita in literatura incit ma intreb daca bietul inger mai are fulgi, daramite pene in aripi. Aici, insa, decorul si pseudodialogul reusesc sa tina in echilibru cliseul si ineditul.
pentru textul : tablou domestic cu înger deP.S. Am observat, dintr-un com. al tău, ca, probabil, ai preluat si tu de la mine (cred că ți-a plăcut) chestia aia cu „punctul de asamblare” al vrăjitorilor tolteci. Deoarece o presupunere insidioasa si neavenită mă face sa bănui ca dintre toate cărțile lui Castaneda, nu ai ajuns, așa, din întȃmplare, tocmai la aia în care se vorbește de așa ceva. Nu-i bai. Si eu am preluat de la tine tot soiul de chestii. Și o să-ți mai ofer și altele cȃnd o să ajung de la Zen la Sufi. Și apoi la magia aia de care s-au ocupat unii și alții prin europenica noastră. Tu ce-mi vei oferi în schimb? Cele de mai sus îmi aduc aminte de unu de-i zicea Pixi (și Georgescu) de la Institutul în care, cȃndva, am lucrat. Si care, dacă auzea de ceva nou în Inteligența Artificială (de exemplu), scria cate un raport (de cercetare) fără să înțeleagă despre ce era vorba . Și apoi, cum îndrăznea altul să vorbească despre același lucru, îi sărea țandăra și afirma textual „nu permit să vorbească altcineva despre termenul de…., pentru că eu am fost primul care l-am lansat” (uita să adauge „în Institut” ca și cȃnd el l-ar fi inventat primul pe plan mondial, ba chiar național). Așa și cu mine cu „punctul de asamblare”. Ce să-i faci, prostia – se pare – e molipsitoare (ca sa fiu autocritic). Asta, pentru că veni, printre altele, vorba și de „morala” aia de care ne împiedicăm mereu. Si nici eu nu sunt mai breaz decȃt alții. Dar acum să știi că chiar (ce cacofonie mișto mi-a ieșit!) m-am distrat de ambidextri – scuzați, uitasem ca tu ești ambistȃnd, că nu știu cum să-zic altfel – o fi „ambilevogir”, sau „ambisinistru” [< fr. sinistre, cf. lat. sinister – stâng]. Și m-am bine dispus în dimineața asta. Chiar dacă îți voi crea „o ușoară impresie de dislalie”. Și presimt că nu vei deveni, doamne ferește, vreunul dintre „prozeliții” mei precum Potra și alții. Cine știe? Poate rămȃn eu printre cei ai tăi. Hai, pa! Și amical (fiule), Gorun
pentru textul : Morala? Teoria ca teoria, practica ne mănâncă de..eu am venit intr-un suflet doar sa spun: Virgil, am intrat pe aceasta postare prin FB :p, insa pentru mine the tune is too slow..[Corina loves either swing or Bach - this one is a bit of an elevator tune]. Have a good '12.
pentru textul : început de an la malul oceanului demulțumesc Ioana. opiniile și aprecierile tale sînt importante pentru mine.
pentru textul : fecioare neseduse și neabandonate deBa cum nu, dar are atatea intelesuri...
pentru textul : studiu în alb și negru deEi, unele lucruri nu au ce să caute în societate. Așa că nu e nici o problemă. Nu știu dacă s-a vrut ca o frământare. E mai mult o rupere. Și neputință. Spumoasă cred că e prea mult spus, ești prea generos... Te mai aștept.
pentru textul : Hoții raiului desă vă prindă versul scurt cu rimă sau poezii/povestiri pentru copii.
pentru textul : unde rămâi fără cuvinte dezic și eu...
din nou un frumos joc al luminii si intunericului din suflet
pentru textul : a fost odată... dePoezia asta e specific douămiistă, e o limpede definiție a ei. Astfel că, a o critica înseamnă a-ți pune toată generația pe cap... așa că mai aștept patru ani să vă văd ce părere veți avea voi atunci despre "zecism" sau cum o să-i zică. Reacția lui Rameau o înțeleg pe deplin, nici mie nu-mi place bucătăria asta care e la o distanță de o apăsare de clanță de cămara de depozitare a rutinei ridicată la rang de poezie.
pentru textul : de dragoste deAtmosfera textului nu este una rea dar poezia se poticneste prin unele parti... uite in loc de "Plecai" as fi spus "pleca" pentru a sustine indeterminatul pana la capat... cred ca tocmai in ambiguitate se reveleaza farmecul textului.
pentru textul : Narcoză de...nu-mi place. la îngenunchează ai dreptate, varianta cu pecetea n-are nici-o forță în contextul abordat. inima poate visa la apa vie așa cum un dromader visează la apă în condițiile aspre ale pustiei. rămâne deci neschimbat.
pentru textul : schit deAm înţeles. Nu mi-e "antipatic".
...Problema vine dintr-un reflex pe care mi l-am însuşit, respectiv acela de-a-mi începe fragmentele comentriului cu trei puncte (din raţiuni strict estetice). Pe viitor, o să fiu mai atent.
pentru textul : De vorbă cu tata de"şi nu vedeţi"
pentru textul : unic vers deuf, nu știu prea bine cum să o spun. nu e puțin clișeistic "călătoream prin zile"?
pentru textul : nevoia de predictibil II deFrumos prin simplitate deși poemul are trimiteri la adâncimi biblice. Mi-a plăcut.
pentru textul : autoportret pe o roșcovă deRevin mereu cu plăcere pe acest site, tocmai datorită regulilor menționate mai sus. Ca persoană circulată pe multe altele, pot să spun că voi aprecia mereu decența și intoleranța mizeriilor. Mă indoiesc că sunt singura care gândește astfel. Suntem oameni și capabili de scăpări, oricare dintre noi, standardul impus aici, a dus la supraviețuirea acestui site, iar pentru asta nu pot decât să-i mulțumesc lui Virgil și tuturor celor implicați în administrarea lui. Keep up the good work. It is appreciated!
Întrebarea ar fi (nu știu unde altundeva s-o adresez)...uhm, nu mai este secțiune de proză? Sau sunt doar eu incredibil de incompetentă în a o găsi. :)
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 deDelir verbal, provocat de iritarea maximă, hipertiroidiană...Plus obrăznicia. Că de incultură nu mai e cazul să vorbim, margas!
pentru textul : go fishing deDar de ce scrieţi dvs. poezii în loc să vă vedeţi de profesia de bază?
eu am avut deosebita plăcere să particip la lansarea volumului "Mirabile dictu", la Iași. Îmi pare foarte rău că nu am scris nimeni o cronică a acestei lansări. Fotografii au fost făcute, s-a și filmat. Deci, Virgil, revin și te rog, să faci o galerie foto, unde să putem posta fotogafii de la astfel de evenimente. Îl felicit pe Virgil pentru acest volum de debut și îi doresc cât mai mulți cititori. Madim
pentru textul : lansarea "Mirabile dictu" la Polul Cultural Cluj dein niciun caz New-Age...Andule, mi-a cam pierit culoarea din obraji cand am citit, am un dinte - ba ce spun eu, am o intreaga proteza impotriva acestui curent, ca religie n-o pot numi. si, da, o sa-ti spun ca al patrulea sfert e sublim dar lipseste cu desavarsire in intentia mea. n-am mers pe despicarea firului in patru, ci am vrut o sectiune prin trei sfere suprapuse.
Domnule Gorun, nici eco nu s-a vrut, chiar de-a iesit astfel, intr-o oarecare masura. ecologia poate fi efectul, si nu cauza.
cat despre sarcasm (spunea cineva :) ca iubeste ironia, dar nu sarcasmul...) ei bine, el este. cu asta sunt de acord.
George, deja suntem la faza de râs hemoragic. si niciun garou nu se vede.
multumesc si va rog sa-mi iertati intarzierea, am avut o saptamana ceva mai grea.
pentru textul : neştirea zilei. ciorne scrise pe o pungă ecologică dehm... pentru că bănuiesc de la ce ți se trage, nu pot comenta obiectiv. Dar nu am putut să nu las semn pentru acel "un vechi liceu desființat într-o vară"... să nu fie, cred că s-ar răsturna totul dacă vechiul liceu nu ar mai fi acolo cândva, și mai ales într-o vară. În rest, am fost și eu toate astea și apoi nu am mai fost. And over. And over. And I am still here. totul e (de) nenumărat, în cele din urmă.
pentru textul : de fapt sîntem deerata - pentru mine ca autor si - imi fug ochii de somn
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi deSi mie imi place din ce in ce mai mult cum scrie fata asta.
pentru textul : rewind deinteresant text și mărturisesc că îl așteptam. în același timp m-aș fi așteptat să fie mai „literar”. îmi pare relativ nelucrat. dar îți poartă amprenta. și îmi va face întotdeauna plăcere să îți citesc textele în ciuda antipatiei pe care mi-o porți. una din încercările mele de a separa opera de autor.
pentru textul : london here i come deSub aspectul prozodiei nu ar fi prea multe de reprosat, insa din punct de vedere al temei... simplitate foarte multa, pare un joc ludic. Mi-e imposibil sa citesc textul fara sa ma gandesc la vreun pastel de genul Alecsandri. Mi-ar placea sa citesc de la dumneavoastra si teme ceva mai profunde sau idei sustinute altfel. E acea idee pe care mie mi-o reaminteste lumea foarte des..."nu se mai scrie asa". Ialin
pentru textul : Își îngroapă iarna trecutul deAcum s-a rezolvat, nu știu cum, dar mă bucur că am și eu versiunea 1.2 acasă. Într-adevăr, se încadrează frumos.
pentru textul : migrarea către rezoluția 1024 X 768 deAcest text a fost postat pe Agonia.ro cu câteva zile în urmă. Nu am înțeles de ce l-ai repostat aici, având în vedere Regulamentul pe care nu cred că nu îl cunoaște deja toată lumea. Îți amintesc: http://www.agonia.ro/index.php/poetry/169731/index.html Apreciez însă faptul că nu ai schimbat titlul, cum am văzut că se procedează.
pentru textul : portarul de la spital devirgil, textul asta se doreste rece ca moartea lumii dupa inghet. cereia eu personal nu i-as da nici cea mai mica sansa de resuscitare. cel putin azi, la ora 20 si 18, ora romaniei. cine ma poate condamna ca sunt subiectiva?! la naiba, sunt artist, nu?! profesionist. dar cinism nu cred ca are. are?
pentru textul : jane doe deatât a fost postarea, sau ai apăsat pe salvează/publică prea devreme? nu găsesc nimic, aici, care să mă îmbogăţească. aş vrea sa citesc aici, pe pagina ta, ceva din opera lirică, nu acest anunţ sec. aşadar şi prin urmare te rog postează, pentru plăcerea mea, un text concludent din opera ta lirică.
pentru textul : Poemele lui Djamal Mahmoud dePagini