Nu înțeleg cum de-a dispărut din comentariu o parte. În fine. Refac: "Am coborât aruncând o ultimă privire victimei și, ajuns pe trotuar, am dat drumul rafalei chinuitoare de râs. Pe retină îmi persista incă imaginea bătrânei sustrăgând portofelul tânărului, infofolindu-l în batic și coborând ca o umbră din autobuz." Aici nu se leagă. Bătrâna ori rămâne în autobuz după ce coboară povestitorul, ori a coborât înainte? Sau sunt duă bătrânici?! Sau a coborât și ea la aceeași stație? (neclar). Vezi cum se dă peste cap tot eșafodajul, dacă nu ești atent la detalii?" - baba îi fură portofelul tânărului și coboară. Apoi coboară și povestitorul. Am păcătuit că nu am încărcat textul spunând că băbuța coboară înaintea povestitorului/. Altfel, autorul narațiunii poate justifica și ultima privirea aruncată victimei, și felul în care baba coboară din autobuz - ca o umbră.
...mulțumesc pentru atenție și precizare, Marina. Ai toată dreptatea să observi "portița senină" lăsată de pictor în furtunile sale. Însă sunt peisaje, nu le numim acuma, în care umbra de lumină pare un revers al ineficienței, neputinței umane de a ajunge până acolo. Plăcută trecerea ta. Oricând o sugestie, obiectivă, e remarcabilă.
Cristina, nu știu cînd a trăit Menalau, soțul Elenei. 500 sau 1000 sau 1500 B.C. Despre bere însă se spune că în codul său Hammurabi îi reglementează fabricarea și chiar se spune că era cunoscută din neolitic prin 9000 B.C. Așa că... totul e posibil. Desigur însă că nu Heineken.
că tot e seară, hai să mă explic pe text, deși aș fi putut să spun de la bun început: da, Adrian, nu este unul dintre cele mai frumoase poeme ale mele ori da, Adrian, e un punct de vedere. însă am vrut să văd cum gândești conjunctural pentru, de ce nu, a reține la o corectare ulterioară și deci:
în noaptea dintre ani (imagine) am să mănânc o felie de tort (imagine)
cu gândul departe (imagine)
am să mă plimb printre grupuri (imagine)
cu un pahar în mână (imagine)
în privire cu un lasă-mă blând (imagine)
le voi studia chipurile (descriere)
și voi tăcea (ton confesiv)
nimic nu-mi va decora ochii (imagine)
pentru că am multe absențe peste care nu pot trece (ton confesiv)
decât sprijinit în amintiri (ajustarea lui)
și în poze vechi (dublarea voită pentru diversificare)
unde eram tânăr lejer în frumusețea unei lumi vii (ton confesiv)
deci în noaptea dintre ani (intermezzo)
am să ies devreme afară și o să îmi spun în gând la
multi ani pentru că afară
este lumea mea (descriere și confesiune)
care se mulează pe mine mă sărută (personificare)
și mă recunoaște al ei
precum căldura unei femei pe jumătate amețită (continuarea lirică a personificării)
atunci din abis
brațele tale vor lumina un timp
pe gâtul meu rece (ton confesiv)
la multi ani draga mea îți voi spune râzând
amar(ton confesiv)
și am să mă așez pentru fotografia de grup
lângă o necunoscută (imagine)
cu un pomelo în mână (imagine)
acum, eu prin ton confesiv înțeleg trăire, în rest e ... imagine.
poate lirism nu este... .)
1. evident, gresala: REDACTOR si nu REDACOR. Daca as comite atat de des poezii (adevarate) cate typos fac, as fi mare! 2. vreodata (cf. DOMO). Multumesc amanduora.
(Raluca, tu erai "subtila", că nu mai ştiu? Ăia mi-au şters două texte -ai mai pomenit aşa ceva?- şi-am plecat.) "Cântec" mi s-a părut prea balonaş de săpun, plus că pronunţia se împleticea puţin, deci din motive sonore. Kalipeto a zis "blue" şi a fost aproape. "Cântec" suna a şlagăr, eu am vrut să spun "blues", dar mă feresc pe cât pot de englezisme. Excelent ai remarcat: nu "stă" în nicio stare, de acord cu asta.
Silviu kalipetissime, aşadar e "blue", cum zici. Nu remarcasem "încărcătura" aceea, dar mă bucur grozav că mi-ai arătat-o. E centrul de greutate al textului.
Un titlu premonitoriu pentru compoziție ai ales, pentru că interiorul mai trebuie lucrat. Îmi plac primul și ultimele trei versuri, pline de forță, dar mai ales:"tu mergi mereu în spatele timpului". Scoate un i de la "monștrii" tăi, în rest ...lumină !
Virgil, trecerea și semnul tău înseamnă mult pentru mine. Îmi pare rău că, însă, observ atât de târziu comentariile. Lucian, oricum eu nu scriu ca să epatez pe cineva și oricum am sistemul meu de valori în care cred. Iau în seamă părerile altora, învăț daca am ceva de învățat, dar nu e neapărată nevoie " să fac ca alții". Cine e pe frecvența mea de undă va veni după mine nechemat. Sapphire, pe mine mă bucură orice semn, așa că, după părerea mea, Lucian și-a spus doar o opinie.
În sfârșit găsesc ceva interesant, într-un poem, despre țigară: "țin o țigară ca pe o lunetă vreau să descopăr prin ea sensul unic" Dar nu și rostul strofei a treia.
grozav imi place cum te-ai jucat aici... "La urma urmei plopii cădeau de putreziciune. Le segmentam vasele de adrenalină în coardă. Vioare din izmă creață și parfum de lirism Purtau între ramuri și le descătușeau necontenit."... seraficul alunecat in ridicol...sau ridicolul in toata spendoarea inconstientei sale. simfonia derizoriului in La...minor! :) felicitari! m-ai castigat cu poezia asta!
imi place mult: "într-o cameră goală poate locui viața ta"... "lagarul de papusi" "suburbia de gheata" si "masa neintinsa" ar putea fi trecerea spre lumea aceea reala, de care fugim scriind, scrijelind pe trupul ei litere ca o manturie a neputintei, o lume in care "fericirea iti cere bani de chirie", unde "ce dai" nu e intotdeauna egal cu "ce primesti", dar fereastra exista yester, are vedere inspre visele acelea dinspre miazazi, care incep cu "buna dimineata :)
maestre maestre, cine este mos craciun? uitand, foarte vrajiti, nelinistea, ne linistim - a cui e vina? Sa fie geamatul, albina? gandul meu nu e bland, dumicatul mi s-a oprit, parlit, aduc si eu inchinare, asa cum pot... nu cobor mai mult, ca mi-e rusine..... ps: in god we trust!
moartea nu cred ca e relativa. cel putin pana la un nou big-bang intern. ma gandeam daca ar fi bine sa inlocuiesc cu "inalti", "lungi" din: "ne vom îmbăta ne vom întinde pe ea cât suntem de lungi". particula
Cine intelege textul asta avand langa el atat dexonline(pentru rotogravura), intuitia(ca zeologie nu l-am gasit nicaieri ( e stiinta care studiaza... zeii ?? :D )), wikipedia (pentru gestalt, ca dexonline nu-l stie) si niste cunostinte despre zoologie, mamuti, arheologie... sa ridice mana ! Textul asta vrea poate sa epateze, ca la nivel poetic... ialin
Fiind nou pe site, este nevoie să lecturezi cu atenție Regulamentul Hermeneia și secțiunea „Întrebări și răspunsuri”.
Pentru situația de față îți va fi foarte util să citești aici: http://hermeneia.com/content/cum_pot_face_ca_textul_meu_sa_fie_reabilita...
Câteva observații: lipsesc foarte multe diacritice (regulamentul H prevede scrierea cu diacritice), iar titlul trebuie scris cu litere minuscule (doar inițiala poate să fie majusculă).
pe alocuri vad rime voluntare sau ne. asta ma face sa ma gandesc daca dau bine poeziei sau nu. o chestie care se transforma in intrebare. /...apoi să ne decolorăm ... până când de sus o vagă pată de culoare va semăna cu noi/ daca sunteti decolorati cum sa semanati cu o pata de culoare, fie ea si vaga? poate o pata de lumina... /o-ntinsa coala de hartie/, cred ca poti renunta la o-ntinsa, pt. ca pt. mine coala de hartie reda imaginea intinsului. ziua buna
poezia aceasta ma conduce, nu stiu de ce, spre mitul creatorului, a unui Pygmalion care se indragosteste de propria sa creatie, in cautarea perfectiunii, de propria ura/dragoste (atit de identice la gradul maxim de intensitate), tot urind/iubind. ura/dragostea cad parca sub efectul negarii negatiei (negatia se intoarce impotriva sa si se substituie siesi) : "urăsc cuvintele care îmi vin în minte despre tine/ seducători eunuci adulmecîndu-te laș" si "urăsc această dragoste/ cu care te mîzgălesc pe față/ negru demențial de subțire/ caligrafic pe umeri și coapse" (expresii poetice de un lirism seducator). poezia nu este decit un manifest, un fel de a iubi/a uri o Galatee unica, aceasta rana ascunsa maligna sfisietoare. nu este ura/dragoste sa nu te striveasca...transcenderea (trecerea dincolo - de la ura la dragoste) este o punte atit de subtire, de paianjen... a iubi sau a uri nu este decit un exercitiu in "aruncarea sortilor" pentru a afla voia Lui, (practicata atit in Vechiul cit si Noul Testament) caruia de altfel ne subordonam in totalitate.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nu înțeleg cum de-a dispărut din comentariu o parte. În fine. Refac: "Am coborât aruncând o ultimă privire victimei și, ajuns pe trotuar, am dat drumul rafalei chinuitoare de râs. Pe retină îmi persista incă imaginea bătrânei sustrăgând portofelul tânărului, infofolindu-l în batic și coborând ca o umbră din autobuz." Aici nu se leagă. Bătrâna ori rămâne în autobuz după ce coboară povestitorul, ori a coborât înainte? Sau sunt duă bătrânici?! Sau a coborât și ea la aceeași stație? (neclar). Vezi cum se dă peste cap tot eșafodajul, dacă nu ești atent la detalii?" - baba îi fură portofelul tânărului și coboară. Apoi coboară și povestitorul. Am păcătuit că nu am încărcat textul spunând că băbuța coboară înaintea povestitorului/. Altfel, autorul narațiunii poate justifica și ultima privirea aruncată victimei, și felul în care baba coboară din autobuz - ca o umbră.
pentru textul : Viceversa deasteptarea aceea devine sonora, palpabila si vizibila.
pentru textul : prezentul simplu deasta e o poezie-lectie.
Domnule Dorel, va rog sa va abtineti de la atacurile la persoana pe viitor. Considerati aceasta ca un prim avertisment.
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece de...mulțumesc pentru atenție și precizare, Marina. Ai toată dreptatea să observi "portița senină" lăsată de pictor în furtunile sale. Însă sunt peisaje, nu le numim acuma, în care umbra de lumină pare un revers al ineficienței, neputinței umane de a ajunge până acolo. Plăcută trecerea ta. Oricând o sugestie, obiectivă, e remarcabilă.
pentru textul : " frumoaso, pielea ta stinsă îmi bântuie umbra" F.M. deCristina, nu știu cînd a trăit Menalau, soțul Elenei. 500 sau 1000 sau 1500 B.C. Despre bere însă se spune că în codul său Hammurabi îi reglementează fabricarea și chiar se spune că era cunoscută din neolitic prin 9000 B.C. Așa că... totul e posibil. Desigur însă că nu Heineken.
pentru textul : la mormântul lui menelau defelicitări sincere Adrian, Raluca!
pentru textul : Rezultatele concursului Naţional de Poezie Tradem 2011 decă tot e seară, hai să mă explic pe text, deși aș fi putut să spun de la bun început: da, Adrian, nu este unul dintre cele mai frumoase poeme ale mele ori da, Adrian, e un punct de vedere. însă am vrut să văd cum gândești conjunctural pentru, de ce nu, a reține la o corectare ulterioară și deci:
în noaptea dintre ani (imagine) am să mănânc o felie de tort (imagine)
cu gândul departe (imagine)
am să mă plimb printre grupuri (imagine)
cu un pahar în mână (imagine)
în privire cu un lasă-mă blând (imagine)
le voi studia chipurile (descriere)
și voi tăcea (ton confesiv)
nimic nu-mi va decora ochii (imagine)
pentru că am multe absențe peste care nu pot trece (ton confesiv)
decât sprijinit în amintiri (ajustarea lui)
și în poze vechi (dublarea voită pentru diversificare)
unde eram tânăr lejer în frumusețea unei lumi vii (ton confesiv)
deci în noaptea dintre ani (intermezzo)
am să ies devreme afară și o să îmi spun în gând la
multi ani pentru că afară
este lumea mea (descriere și confesiune)
care se mulează pe mine mă sărută (personificare)
și mă recunoaște al ei
precum căldura unei femei pe jumătate amețită (continuarea lirică a personificării)
atunci din abis
brațele tale vor lumina un timp
pe gâtul meu rece (ton confesiv)
la multi ani draga mea îți voi spune râzând
amar(ton confesiv)
și am să mă așez pentru fotografia de grup
lângă o necunoscută (imagine)
cu un pomelo în mână (imagine)
acum, eu prin ton confesiv înțeleg trăire, în rest e ... imagine.
poate lirism nu este... .)
seară faină și ție, Adrian!
pentru textul : animalul de pradă al resemnării de1. evident, gresala: REDACTOR si nu REDACOR. Daca as comite atat de des poezii (adevarate) cate typos fac, as fi mare! 2. vreodata (cf. DOMO). Multumesc amanduora.
pentru textul : O poveste postmodernistă de(Raluca, tu erai "subtila", că nu mai ştiu? Ăia mi-au şters două texte -ai mai pomenit aşa ceva?- şi-am plecat.) "Cântec" mi s-a părut prea balonaş de săpun, plus că pronunţia se împleticea puţin, deci din motive sonore. Kalipeto a zis "blue" şi a fost aproape. "Cântec" suna a şlagăr, eu am vrut să spun "blues", dar mă feresc pe cât pot de englezisme. Excelent ai remarcat: nu "stă" în nicio stare, de acord cu asta.
Silviu kalipetissime, aşadar e "blue", cum zici. Nu remarcasem "încărcătura" aceea, dar mă bucur grozav că mi-ai arătat-o. E centrul de greutate al textului.
pentru textul : Cântecul ei trist deUn titlu premonitoriu pentru compoziție ai ales, pentru că interiorul mai trebuie lucrat. Îmi plac primul și ultimele trei versuri, pline de forță, dar mai ales:"tu mergi mereu în spatele timpului". Scoate un i de la "monștrii" tăi, în rest ...lumină !
pentru textul : mișcare în afara cercului deunul dintre cele mai frumoase texte pe care le-am citit la tine, Adriana. Doamne, serios, dar tu chiar ești poetă.
pentru textul : cinsprezece deVirgil, trecerea și semnul tău înseamnă mult pentru mine. Îmi pare rău că, însă, observ atât de târziu comentariile. Lucian, oricum eu nu scriu ca să epatez pe cineva și oricum am sistemul meu de valori în care cred. Iau în seamă părerile altora, învăț daca am ceva de învățat, dar nu e neapărată nevoie " să fac ca alții". Cine e pe frecvența mea de undă va veni după mine nechemat. Sapphire, pe mine mă bucură orice semn, așa că, după părerea mea, Lucian și-a spus doar o opinie.
pentru textul : gol spre fereastră deÎn sfârșit găsesc ceva interesant, într-un poem, despre țigară: "țin o țigară ca pe o lunetă vreau să descopăr prin ea sensul unic" Dar nu și rostul strofei a treia.
pentru textul : Nicht hinauslehnen decorect! am zis presimtit eu ceva cu 'urmatorul poem':)
pentru textul : treceam dintr-un tren ca dintr-o poezie într-alta demultumesc frumos!
grozav imi place cum te-ai jucat aici... "La urma urmei plopii cădeau de putreziciune. Le segmentam vasele de adrenalină în coardă. Vioare din izmă creață și parfum de lirism Purtau între ramuri și le descătușeau necontenit."... seraficul alunecat in ridicol...sau ridicolul in toata spendoarea inconstientei sale. simfonia derizoriului in La...minor! :) felicitari! m-ai castigat cu poezia asta!
pentru textul : Utopie lirică cu tarif normal deimi place mult: "într-o cameră goală poate locui viața ta"... "lagarul de papusi" "suburbia de gheata" si "masa neintinsa" ar putea fi trecerea spre lumea aceea reala, de care fugim scriind, scrijelind pe trupul ei litere ca o manturie a neputintei, o lume in care "fericirea iti cere bani de chirie", unde "ce dai" nu e intotdeauna egal cu "ce primesti", dar fereastra exista yester, are vedere inspre visele acelea dinspre miazazi, care incep cu "buna dimineata :)
pentru textul : lumea lui Viceversa demaestre maestre, cine este mos craciun? uitand, foarte vrajiti, nelinistea, ne linistim - a cui e vina? Sa fie geamatul, albina? gandul meu nu e bland, dumicatul mi s-a oprit, parlit, aduc si eu inchinare, asa cum pot... nu cobor mai mult, ca mi-e rusine..... ps: in god we trust!
pentru textul : Există în decembrie o seară deintensitatea mesajului face sa se piarda din dorinta de daruire a autoarei. nu voiesc a spune mai mult, deoare cred ca am spus ceea ce voiam.
pentru textul : e-mail pentru gând deAm spus de atunci DA! :)
pentru textul : Carpe Diem demoartea nu cred ca e relativa. cel putin pana la un nou big-bang intern. ma gandeam daca ar fi bine sa inlocuiesc cu "inalti", "lungi" din: "ne vom îmbăta ne vom întinde pe ea cât suntem de lungi". particula
pentru textul : vine iarna, bătrâne ! deCine intelege textul asta avand langa el atat dexonline(pentru rotogravura), intuitia(ca zeologie nu l-am gasit nicaieri ( e stiinta care studiaza... zeii ?? :D )), wikipedia (pentru gestalt, ca dexonline nu-l stie) si niste cunostinte despre zoologie, mamuti, arheologie... sa ridice mana ! Textul asta vrea poate sa epateze, ca la nivel poetic... ialin
pentru textul : Arhetipar deFiind nou pe site, este nevoie să lecturezi cu atenție Regulamentul Hermeneia și secțiunea „Întrebări și răspunsuri”.
pentru textul : Maci roșii dePentru situația de față îți va fi foarte util să citești aici: http://hermeneia.com/content/cum_pot_face_ca_textul_meu_sa_fie_reabilita...
Câteva observații: lipsesc foarte multe diacritice (regulamentul H prevede scrierea cu diacritice), iar titlul trebuie scris cu litere minuscule (doar inițiala poate să fie majusculă).
Ioana Cătălina, bine ai venit pe Hermeneia. Am reţinut sugestia ta care şlefuieşte şi nuanţează.
Toate cele bune
pentru textul : ieşirea din cerc de"rumenita" ironic "aceeasi culoare acum" mi-ar place sa vad cum se ridica in ruga fumul jertfei - adevarata fata a lui Ianus
pentru textul : invitație la cină depe alocuri vad rime voluntare sau ne. asta ma face sa ma gandesc daca dau bine poeziei sau nu. o chestie care se transforma in intrebare. /...apoi să ne decolorăm ... până când de sus o vagă pată de culoare va semăna cu noi/ daca sunteti decolorati cum sa semanati cu o pata de culoare, fie ea si vaga? poate o pata de lumina... /o-ntinsa coala de hartie/, cred ca poti renunta la o-ntinsa, pt. ca pt. mine coala de hartie reda imaginea intinsului. ziua buna
pentru textul : Mașina de scame deAdrian, orgasme literare nu mai am demult. Credeam ca ai inteles.
pentru textul : Alb şi roşu depoezia aceasta ma conduce, nu stiu de ce, spre mitul creatorului, a unui Pygmalion care se indragosteste de propria sa creatie, in cautarea perfectiunii, de propria ura/dragoste (atit de identice la gradul maxim de intensitate), tot urind/iubind. ura/dragostea cad parca sub efectul negarii negatiei (negatia se intoarce impotriva sa si se substituie siesi) : "urăsc cuvintele care îmi vin în minte despre tine/ seducători eunuci adulmecîndu-te laș" si "urăsc această dragoste/ cu care te mîzgălesc pe față/ negru demențial de subțire/ caligrafic pe umeri și coapse" (expresii poetice de un lirism seducator). poezia nu este decit un manifest, un fel de a iubi/a uri o Galatee unica, aceasta rana ascunsa maligna sfisietoare. nu este ura/dragoste sa nu te striveasca...transcenderea (trecerea dincolo - de la ura la dragoste) este o punte atit de subtire, de paianjen... a iubi sau a uri nu este decit un exercitiu in "aruncarea sortilor" pentru a afla voia Lui, (practicata atit in Vechiul cit si Noul Testament) caruia de altfel ne subordonam in totalitate.
pentru textul : urăsc deMedeea, multumesc pentru trecere si apreciere. Eu cred ca sunt ceva probleme in strofa a doua, dar inca nu stiu prea bine ce si cum sa schimb.
pentru textul : poem cu verbe proaste deProfetul, multumim! Dihanieo, sacul cu prajituri si piscoturi (de la toate celelalte editii) te asteapta!
pentru textul : Virtualia Zece delogic! ultima strofă, în cazul ăsta, e fructul/rostul poeziei. celelalte sunt drumul până la el:)
pentru textul : cuvinte de jurnal dePagini