Va multumesc. In general sunt foarte reticent la modificari, dar analizez intotdeauna parerile oamenilor bine intentionati si sunt deschis la orice sugestie. O duminica faina.
Remarc partea aceasta poate mai mult decât celelalte din ciclu, poate și unde cumva o așteptam. Găsesc tulburător modul în care, așa cum remarca și Dan, ai reușit să forțezi cititorul să se suprapună unor dimensiuni diferite, pentru ca apoi să sugerezi vizual și prin cuvânt urcușul (către Dumnezeu) prin coborâre (în sine) și coborârea (către sine) prin urcare (către Dumnezeu). Complet experiment, Dorin.
așa este Masha! Eu formulasem un argument de apreciere nu de scuză (referitor la vârstă). Am citit textul pe la 1.00 a.m. (obicei de care trebuie să mă las) și mi s-a părut ok dpdv gramatical. Deci numai cei cu antrenament special pot fi spotless la o asemenea oră după o zi plină. Tu scrii mai bine decât mulți alții și progresezi repede. Deci nici un a(o)buz din partea nimănui.
eu voi remarca acest text nu doar pentru că este deosebit ci mai ales pentru a te încuraja pe tine și pe alții să o facă. pe parcursul timpului am descoperit tot mai mult că a lucra împreună nu rezultă numai într-o „sumă” a talentelor ci poate de multe ori într-o „înmulțire” a lor. citeam zilele trecute despre dada și despre alte curente artistice și este extrem de interesant să vezi cum s-au manifestat în primul rînd ca și „muncă de gașcă”, poate chiar „emulație de gașcă”. uneori singurătatea individualistă a poetului trebuie să învețe să colaboreze. și acele vremuri au fost speciale. dar ele nu trebuie să fie doar la trecut.
obiectiv, exact acest inceput l-am scazut si eu din text, chiar daca il las asa; a fost prima poezie pe care am scris-o dupa un lung sir de ani de pauza si exagerarea e justificata in acest fel. multumesc frumos!
multumesc Sapphire. am apreciat sinceritatea ta. pe alocuri, am tinut cont de sugestiile tale, contrar asteptarilor. Van Gogh ramine in St. Rémy de Provence, cat sa-si inchida disperarea intr-o noapte mult mai adinca. eu la fel.
catedrala din modena pentru o clipa a devenit scena de teatru.. luciano pavarotti a lasat pana in cele mai mici detalii ,,regia'' acestui ultim concert mut... in fundal, un cor al robilor ...nabuccieni laici si clerici imprejurul unei sunet metamorfozat sub ochii lor in lebada apoi in fum... trioul carerras, pavarotti & domingo a adus laolalta un tenor spint, unul liric si unul dramatic o trinitate sonora impecabila tehnic si timbral...cladita pe scoala de bel canto italiana da, a avut si detractori cum sta bine oricarui demiurg....ca nu stia note? e hilar sa se spuna asta despre un om care a abordat un repertoriu vast epuizand toate rolurile specifice tipului sau de glas, a lasat interpretari de referinta intrand alaturi de marilyn horne si joan suttherland intr/o distributie care a tinut casa inchisa stagiuni intregi la marile teatre ... a impresionat prin acuratete intonationala, prin agilitate vocala intrucat era singurul barbat care putea executa triluri sublime!!!! a fost de o jovialitate extravaganta as putea spune cum doar cei nascuti in italia pot fi, a avut un trup maiestuos si totusi nu i/a incaput sufletul... era nevoie de o astfel de cutie de rezonanta pentru un instrument muzical de exceptie... ascultand inregistrarile lui acum cateva luni si reascultandu/le acum se simte pe pelicula ca a murit... ma uit si mi/e teama sunetul sa nu se deterioreze, fiecare opus in format audio sau video devenind un tablou ...artistul a murit , a murit , a murit... cand isi desfacea batista alba la concertele de caritate imi aduceam aminte de batranii care inodau un ban alb in stergar pentru zilele negre... spirit profund religios, si/a ales o data anume sa plece in ceruri..cu renumita curtoazie specifica italienilor a deschis cortinele cerurilor cu ave maria inchinandu/se Fecioarei pe care atat ortodocsii cat si catolicii o cinstesc in chip deosebit... as vrea sa mai adaug faptul ca a fost un cantaret atat al elitelor muzicale cat si al publicului larg, a dus opera in parc, pe stadion, mai mult a avut colaborari cu interpreti apartinand altor genuri muzicale innobiland prin glasul sau acele clipe dar revenind la opera si/a definit un stil inconfundabil... nu mai era nevoie sa vedem trupul imens era de ajuns sa auzim primul sunet si dadeam sonorul mai tare...ssst, canta pavarotti...
Am trecut pe aici cand inca nu era nici un comentariu. Din pacate a trebuit sa inchid calculatorul inainte de a spune ca acest text m-a oprit si m-a incantat. Dureros si dulce...N-am simtit nici pe departe artificialul la care se face referire, pe nedrept, mai sus.
Lucian, ai făcut o analiză magistrală a poemului.Este un punct de vedere foarte interesant și sincer să fiu, aruncă noi umbre și lumini asupra lui. Căldările ar putea veni și prin aer totuși, cărate de o ființă nevăzută sau un înger... Onorat de aprecierile tale, cu stimă
Citez, din anunțul de mai sus: "Dar am o rugăminte (care între timp a devenit obligatorie). Pentru că nu are nici un rost să încep ceva ce să fie doar o duplicare sau o concurare cantitativă a unui alt site, vă rog să faceți tot posibilul să nu postați pe Hermeneia.com decît texte pe care nu le mai postați în altă parte. Nu mă deranjează dacă veți alege să postați foarte puțin aici din această cauză, dar nu cred că are rost și nu folosește la nimic și nimănui să duplic ceea ce face altcineva. Cel puțin o perioadă. Știu că vă cer un efort mai deosebit sau poate o alegere mai neobișnuită dar as dori lucrul acesta de la voi pentru fiecare text în primele doua luni. După aceea puteți opta să procedați cum doriți, dar în primele două luni am nevoie de acest element de clarificare." Acest anunț este postat pe 1 ianuarie și specifică faptul că, timp de 2 luni, se menține regula exclusivității textelor sau așa am înțeles eu. Acest text: http://www.hermeneia.com/proza/80/ este postat pe 2 ianuarie pe Hermeneia și pe 3 ianuarie pe alt site. Am atenționat conducerea Hermeneia în mai multe rânduri (încă de pe 3 ianuarie), însă nu mi s-a dat nici un răspuns și nu s-a luat nici o măsură, conform Regulamentului. În plus, textul apare pe prima pagină. În speranța că este de vină căsuța mea de email, prin netrimiterea mesajelor, rog să se aplice Regulamentul, fie el și provizoriu.
Doamna Bitere, uite am sa fac un experiment. Si poate ca sint rau acum dar marturisesc ca ceea ce ma ispiteste la nebunie este faptul ca v-ati declarat inspector de resurse umane. In general eu nu acord nici un interes profesiunii membrilor Hermeneia. Tocmai pentru ca incerc sa ii privesc pe toti in mod egal. Dar evident ca la cit ma duce pe mine mintea, a fi inspector de resurse umane presupune o anumita conduita morala si un anumit echilibru psihologic. Deci, tinind cont de asta, am sa fac un experiment pe care am sa il numesc „Resursele umane și bunul simț” - poate am să scriu pînă la urmă și o proză despre asta, și nu am să vă închid contul (deși Consiliul Hermeneia mi-a cerut în mod expres să o fac). Dar am să îl mai las o vreme ca să văd pînă unde poate ajunge bunul simț al unui inspector de resurse umane. Am eu curiozitatea asta. Și sper că mi-o veți satisface. De vreme ce nu ați avut curajul să îmi răspundeți sub textul unde v-am comunicat eu decizia ci ați binevoit să îl ștergeți. Chiar nu vă dați oare seama că modul în care procedați trădează, printre altele, inclusiv un anumit gen de lașitate...
chiar nu intenționam asta. voiam doar să nu mai fiu jignit pe nedrept, cînd eu nu le-a răspuns după cum mi s-au adresat ei mie. și nu-mi amintiți de concurs... după ce că alina manole a fost în juriul care m-a dat cîștigător, tot pe mine mă scotea „vinovat”
apropo, pe cînd un alt concurs? cîștigasem un loc în juriu
Un text discursiv, cam prea sentimental şi de un alegorism oarecum desuet. Construit, e drept, cu migală şi chiar cu o anume ştiinţă. Dar fără a reuşi să decoleze. În special ultima strofă suferă de o poetizare excesivă şi facilă. "Poezie", "seminţe", "cer nou".. Nu e cam mult?
ideea centrala era urmatorul paradox: cine/ce are timp sa gandeasca, nu poate gandi, iar cine nu are timp sa gandeasca destul/cat ar dori, poate gandi. si cred ca poezia se naste tocmai din antagonii, chiar daca este vorba despre pareri antitetice ale celor ce au citit o anumita poezie sau despre paradoxuri constatate de autor.
Exceptional de expresive, insinuante, manipulative si persuasive sunt aceste lucrari grafice marca aalizei, nu incetez sa ma minunez, indiferent de subiectul abordat, realizarea grafica este remarcabila iar mesajul perfect incapsulat. Cred ca am devenit un fan al Dvs domnule cetatean :-) Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
rectific: almost my favorite (ma refer la adrian graunfels) ufff, scuze... :)
pentru textul : consuelo si medea deVa multumesc. In general sunt foarte reticent la modificari, dar analizez intotdeauna parerile oamenilor bine intentionati si sunt deschis la orice sugestie. O duminica faina.
pentru textul : Groparul orb de...mulțam, Marina. Dacă un ochi precum al tău vede deosebitul aici, e ceva pentru mine.
pentru textul : Dacă te-aș Necunoaște... de"braţele sincerităţii" - aş reformula.
"mă lipesc de tine ca timbrul de scrisoarea necitită" - clişeu, tautologie.
"celula inimii mele" - ...
""să-ţi închiriez toate visurile" - nu ştiu, eu aş vedea acest vers mai degrabă într-o piesă dance din 2013.
"între noi curg aceleaşi ţeluri
pentru textul : Manuscris netradus dedin când în când pornim unul spre celălalt
ca două andrele care ţes acelaşi drum" - plăcut.
Ovidiu, spatiul din subsolul textelor este destinat comentariilor, nu fabulatiilor.
pentru textul : Poezie nudă cu un bărbat deRemarc partea aceasta poate mai mult decât celelalte din ciclu, poate și unde cumva o așteptam. Găsesc tulburător modul în care, așa cum remarca și Dan, ai reușit să forțezi cititorul să se suprapună unor dimensiuni diferite, pentru ca apoi să sugerezi vizual și prin cuvânt urcușul (către Dumnezeu) prin coborâre (în sine) și coborârea (către sine) prin urcare (către Dumnezeu). Complet experiment, Dorin.
pentru textul : crucile deTe rog sa verifici textul si sa corectezi diacriticele si erorile de typo (sugestie: vîmntului ) ! ialin
pentru textul : îmi iau ceaiul și plec deparerea mea ramane aceeasi. imaginile nu se leaga. daca ai vrut un aer suprarealist, nu ti-a iesit.
pentru textul : semn scrijelit într-o parcare deașa este Masha! Eu formulasem un argument de apreciere nu de scuză (referitor la vârstă). Am citit textul pe la 1.00 a.m. (obicei de care trebuie să mă las) și mi s-a părut ok dpdv gramatical. Deci numai cei cu antrenament special pot fi spotless la o asemenea oră după o zi plină. Tu scrii mai bine decât mulți alții și progresezi repede. Deci nici un a(o)buz din partea nimănui.
pentru textul : imagini de lipit pe torpedou deeu voi remarca acest text nu doar pentru că este deosebit ci mai ales pentru a te încuraja pe tine și pe alții să o facă. pe parcursul timpului am descoperit tot mai mult că a lucra împreună nu rezultă numai într-o „sumă” a talentelor ci poate de multe ori într-o „înmulțire” a lor. citeam zilele trecute despre dada și despre alte curente artistice și este extrem de interesant să vezi cum s-au manifestat în primul rînd ca și „muncă de gașcă”, poate chiar „emulație de gașcă”. uneori singurătatea individualistă a poetului trebuie să învețe să colaboreze. și acele vremuri au fost speciale. dar ele nu trebuie să fie doar la trecut.
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur deobiectiv, exact acest inceput l-am scazut si eu din text, chiar daca il las asa; a fost prima poezie pe care am scris-o dupa un lung sir de ani de pauza si exagerarea e justificata in acest fel. multumesc frumos!
pentru textul : execiţiu de insomnie deMulţumesc de trecere şi sugestii!
pentru textul : Şarpele de aramă (XXVIII) deCu mare drag, şi cu tot sufletul!
pentru textul : ROTUND demultumesc Sapphire. am apreciat sinceritatea ta. pe alocuri, am tinut cont de sugestiile tale, contrar asteptarilor. Van Gogh ramine in St. Rémy de Provence, cat sa-si inchida disperarea intr-o noapte mult mai adinca. eu la fel.
pentru textul : Într-o noapte mult mai adîncă decatedrala din modena pentru o clipa a devenit scena de teatru.. luciano pavarotti a lasat pana in cele mai mici detalii ,,regia'' acestui ultim concert mut... in fundal, un cor al robilor ...nabuccieni laici si clerici imprejurul unei sunet metamorfozat sub ochii lor in lebada apoi in fum... trioul carerras, pavarotti & domingo a adus laolalta un tenor spint, unul liric si unul dramatic o trinitate sonora impecabila tehnic si timbral...cladita pe scoala de bel canto italiana da, a avut si detractori cum sta bine oricarui demiurg....ca nu stia note? e hilar sa se spuna asta despre un om care a abordat un repertoriu vast epuizand toate rolurile specifice tipului sau de glas, a lasat interpretari de referinta intrand alaturi de marilyn horne si joan suttherland intr/o distributie care a tinut casa inchisa stagiuni intregi la marile teatre ... a impresionat prin acuratete intonationala, prin agilitate vocala intrucat era singurul barbat care putea executa triluri sublime!!!! a fost de o jovialitate extravaganta as putea spune cum doar cei nascuti in italia pot fi, a avut un trup maiestuos si totusi nu i/a incaput sufletul... era nevoie de o astfel de cutie de rezonanta pentru un instrument muzical de exceptie... ascultand inregistrarile lui acum cateva luni si reascultandu/le acum se simte pe pelicula ca a murit... ma uit si mi/e teama sunetul sa nu se deterioreze, fiecare opus in format audio sau video devenind un tablou ...artistul a murit , a murit , a murit... cand isi desfacea batista alba la concertele de caritate imi aduceam aminte de batranii care inodau un ban alb in stergar pentru zilele negre... spirit profund religios, si/a ales o data anume sa plece in ceruri..cu renumita curtoazie specifica italienilor a deschis cortinele cerurilor cu ave maria inchinandu/se Fecioarei pe care atat ortodocsii cat si catolicii o cinstesc in chip deosebit... as vrea sa mai adaug faptul ca a fost un cantaret atat al elitelor muzicale cat si al publicului larg, a dus opera in parc, pe stadion, mai mult a avut colaborari cu interpreti apartinand altor genuri muzicale innobiland prin glasul sau acele clipe dar revenind la opera si/a definit un stil inconfundabil... nu mai era nevoie sa vedem trupul imens era de ajuns sa auzim primul sunet si dadeam sonorul mai tare...ssst, canta pavarotti...
pentru textul : Partir c’est mourir un peu - Luciano Pavarotti deCristina. nu fa CR (carriage return) in primul rind si nu vei avea probleme.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - VI – decâteva zle alături
pentru textul : Alcool dedupă accea
De revăzut punctuaţia!
Fără linkuri!
Am trecut pe aici cand inca nu era nici un comentariu. Din pacate a trebuit sa inchid calculatorul inainte de a spune ca acest text m-a oprit si m-a incantat. Dureros si dulce...N-am simtit nici pe departe artificialul la care se face referire, pe nedrept, mai sus.
pentru textul : despre falsele principii ale mecanismelor iubirii III deLucian, ai făcut o analiză magistrală a poemului.Este un punct de vedere foarte interesant și sincer să fiu, aruncă noi umbre și lumini asupra lui. Căldările ar putea veni și prin aer totuși, cărate de o ființă nevăzută sau un înger... Onorat de aprecierile tale, cu stimă
pentru textul : rădăcinile cresc uneori în sus deCitez, din anunțul de mai sus: "Dar am o rugăminte (care între timp a devenit obligatorie). Pentru că nu are nici un rost să încep ceva ce să fie doar o duplicare sau o concurare cantitativă a unui alt site, vă rog să faceți tot posibilul să nu postați pe Hermeneia.com decît texte pe care nu le mai postați în altă parte. Nu mă deranjează dacă veți alege să postați foarte puțin aici din această cauză, dar nu cred că are rost și nu folosește la nimic și nimănui să duplic ceea ce face altcineva. Cel puțin o perioadă. Știu că vă cer un efort mai deosebit sau poate o alegere mai neobișnuită dar as dori lucrul acesta de la voi pentru fiecare text în primele doua luni. După aceea puteți opta să procedați cum doriți, dar în primele două luni am nevoie de acest element de clarificare." Acest anunț este postat pe 1 ianuarie și specifică faptul că, timp de 2 luni, se menține regula exclusivității textelor sau așa am înțeles eu. Acest text: http://www.hermeneia.com/proza/80/ este postat pe 2 ianuarie pe Hermeneia și pe 3 ianuarie pe alt site. Am atenționat conducerea Hermeneia în mai multe rânduri (încă de pe 3 ianuarie), însă nu mi s-a dat nici un răspuns și nu s-a luat nici o măsură, conform Regulamentului. În plus, textul apare pe prima pagină. În speranța că este de vină căsuța mea de email, prin netrimiterea mesajelor, rog să se aplice Regulamentul, fie el și provizoriu.
pentru textul : jurnal de nesomn III demulțumesc pentru corectură. inițial a fost cum trebuie, apoi am făcut niște schimbări și s-au încurcat lucrurile.
pentru textul : noctis deDoamna Bitere, uite am sa fac un experiment. Si poate ca sint rau acum dar marturisesc ca ceea ce ma ispiteste la nebunie este faptul ca v-ati declarat inspector de resurse umane. In general eu nu acord nici un interes profesiunii membrilor Hermeneia. Tocmai pentru ca incerc sa ii privesc pe toti in mod egal. Dar evident ca la cit ma duce pe mine mintea, a fi inspector de resurse umane presupune o anumita conduita morala si un anumit echilibru psihologic. Deci, tinind cont de asta, am sa fac un experiment pe care am sa il numesc „Resursele umane și bunul simț” - poate am să scriu pînă la urmă și o proză despre asta, și nu am să vă închid contul (deși Consiliul Hermeneia mi-a cerut în mod expres să o fac). Dar am să îl mai las o vreme ca să văd pînă unde poate ajunge bunul simț al unui inspector de resurse umane. Am eu curiozitatea asta. Și sper că mi-o veți satisface. De vreme ce nu ați avut curajul să îmi răspundeți sub textul unde v-am comunicat eu decizia ci ați binevoit să îl ștergeți. Chiar nu vă dați oare seama că modul în care procedați trădează, printre altele, inclusiv un anumit gen de lașitate...
pentru textul : poate de...iar cadelnita nu poate aduce decat liniste, asadar e "cadelnita linistii". "Ana are mere"...:)
pentru textul : pridvorbe dechiar nu intenționam asta. voiam doar să nu mai fiu jignit pe nedrept, cînd eu nu le-a răspuns după cum mi s-au adresat ei mie. și nu-mi amintiți de concurs... după ce că alina manole a fost în juriul care m-a dat cîștigător, tot pe mine mă scotea „vinovat”
apropo, pe cînd un alt concurs? cîștigasem un loc în juriu
pentru textul : starea hermeneia deUn text discursiv, cam prea sentimental şi de un alegorism oarecum desuet. Construit, e drept, cu migală şi chiar cu o anume ştiinţă. Dar fără a reuşi să decoleze. În special ultima strofă suferă de o poetizare excesivă şi facilă. "Poezie", "seminţe", "cer nou".. Nu e cam mult?
pentru textul : placebo deia-o cum îţi place.
în "situaţia" asta rămâne mereu ceva de spus, lucru care mi se pare mie că aşa e normal :)
mulţumesc, Elena, şi scuze pentru întârziere.
pentru textul : dependenţă deideea centrala era urmatorul paradox: cine/ce are timp sa gandeasca, nu poate gandi, iar cine nu are timp sa gandeasca destul/cat ar dori, poate gandi. si cred ca poezia se naste tocmai din antagonii, chiar daca este vorba despre pareri antitetice ale celor ce au citit o anumita poezie sau despre paradoxuri constatate de autor.
pentru textul : anura sapiens sapiens demultumesc de trecere si cuvinte, Ottilia!
pentru textul : de ieri, de azi de"o odă înălțată curului universal", o "impasibilă căcare" ... "ce de vorbărie măi ursule!", asta e poezie?
pentru textul : gheișe deExceptional de expresive, insinuante, manipulative si persuasive sunt aceste lucrari grafice marca aalizei, nu incetez sa ma minunez, indiferent de subiectul abordat, realizarea grafica este remarcabila iar mesajul perfect incapsulat. Cred ca am devenit un fan al Dvs domnule cetatean :-) Andu
pentru textul : emanație dePagini