Alma, nu am înțeles de ce ți-„a lăsat vid în spatele sternului” acest text, nu am înțeles nici dacă e de bine sau de rău. Așa cum am mai spus, inițial textul era cam de două ori mai scurt, iar titlul de fapt era ”Era una din nopțile-acelea fără de somn”, adică primul rând din text. Mulțumesc de trecere și de părere, Eugen.
nu este cred eu, neaparat un raspuns la ce te referi tu, Lucian, doar pentru simplul ca este scris poemul in 2004 dar este un poem bun, si nu trebuie sa spun numai eu.
Cred că a doua frază ar trebui transformată în trei enunțuri (în locul virgulelor să se pună punct.)
" Nu ştiu dacă s-ar putea numi chiar oameni, ar fi mai acceptabil să-i numim legume, unii nu şi-au mai mişcat nimic de ani de zile..." / Nu ştiu dacă s-ar putea numi chiar oameni. Ar fi mai acceptabil să-i numim legume. Unii nu şi-au mai mişcat nimic de ani de zile...
"Conştiinţa, îmi mai aminteşte" - fără virgulă - Conştiinţa îmi mai aminteşte
Ar mai trebui niște virgule. Spre exemplu, după propozițiile: Dacă aş şti un dumnezeu pe pământ, ...
Dacă eşti de acord cu moartea oamenilor, ...
Iar aici "pe ascuns normal fără nici o politică" ar trebui pe ascuns, normal, fără nici o politică
Apropo de corecturi: având în vedere că ești nou-venit (și-ți spunem bun venit!), îndemnul meu este de a citi atent Regulamentul Hermeneia. Acum doar un extras: 18. Un text care prezintă greşeli
gramaticale, de tipărire şi asupra căruia s-a atras atenţia de către
moderatorii sau editorii site-ului trebuie corectat în cel mult douăzeci şi
patru de ore. Necorectarea la timp duce la anularea vizibilitaţii textului.
Dacă în 24 de ore textul nu este corectat, va fi trimis în șantier. Odată ajuns acolo, după ce se face corectura, se face click pe atenție editor și textul va reveni pe prima pagină.
A.A.A., interesant desi n-am prea inteles totul fiindca nu stiu celelalte texte. p.s. ar fi bine sa iti completezi sectiunea autobiografica si sa pui o fotografie casa stim si noi cine esti. multumesc
Mai Andule, doua probleme. Prima e despre asa zisa suparare. Cred ca ma confunzi cu altcineva in povestea aceea cu suparatul. In al doilea rind, vad ca ai facut o obsesie cu america si cu chestia asta cu recesiunea si cu economia care merge rau si chestii din astea. Pe linga faptul ca ai inceput sa semeni la frustrarea asta verbala cu un pensionar securist care se pricepe la tot ce e america din manualui lui de la stefan gheorghiu, deci pe linga acest ridicol (de care nu sint convins daca iti dai seama) problema este ca eu habar nu am despre ce vorbesti tu acolo si nici nu stiu daca m-a afectat vreodata. Ceea ce tu nu poti intelege este ca acum in america nenorocita este asa de nashpa si este asa de rau cu recesiunea si cu criza si cu dolarul ca noi aici la pacific tocmai ne-am intors de pe o parte pe alta ca ne cam prinsese soarele si ne gindeam sa mergem la niste snorkeling ceva mai incolo sau poate mergem pe Catalina Island. Anyway, mai pe toamna cred ca mergem in Hawaii sau poate in Caraibe. Nu stiu daca ai priceput "meteaforeale" astea dar daca pe tine mieunaturile astea de vulpe care nu ajunge la struguri iti dau vreo satisfactie eu n-am nici o problema sa te las sa le continui dar nu iti imagina ca te afli in zona realului. Pentru ca nu esti si habar nu ai cu ce se maninca america asta. Si esti doar pitoresc. Ti-am spus, la fel de pitoresc ca vecinul de la patru, pensionarul securist si manualul lui de la stefan gheorghiu.
Da, te poate duce cumva cu gândul la Blandiana și la al ei popor vegetal, deși ea folosea această metaforă mai mult în ideea resemnării de tip mioritic aș zice, eu așa îmi amintesc 'cred că suntem un popor vegetal/ altfel de unde liniștea cu care ne așteptăm desfrunzirea?' (scuze pentru eventualele inexactități am citat strict din memorie). Djamal a postat însă aici un poem remarcabil dacă ar fi și doar pentru că aduce în discuție ideea de patrie si aceea de a aparține unei patrii... un subiect pe care iată, noi cei mai îndreptățiți să ne batem cu pumnul în piept (poetic, desigur) nu o facem.
Deci alătur și eu aprecierea mea lângă acest text.
Și iarăși da, un text matur, mulțumesc Djamal, te mai aștept.
Andu
Ştefan, mă bucur că ai luat cu tine câte ceva din ceea ce ai găsit aici. în ceea ce priveşte imaginile puţin căutate s-ar putea să ai dreptate, este mai mult un poem de stare. mulţumesc pentru citire
multe pronume și personale și impersonale. cred că merge în vers 2 "să nu mai alerge", în vers 3 "iar buzele să îmi fie departe de buzele tale" pt a evita acel mele - tale. și cred că penultimul vers depășește limita poetică prin "se...mda... se". merită păstrat finalul, sub forma, propun: "da se întâmplă câteodată caii sălbatici să uite de câmpuri" (cu sau fără acel da) tot în plus și apoetic îmi pare și acele "iar", "și apoi". sunt prea multe elemente de legătură într-o poezie de mică dimensiune și de aceea sar în ochi de la prima privire. citește fără ele și vei vedea efectul.
Andu, ai surprins ideea cum ca "Pa" poate fi inlocuit cu orice. Asa cum orice poate fi inlocuit cu orice, si ca nimic nu este de neinlocuit etc. Chiar ma gandeam sa dau titlul volumului asa, sa aiba ce comenta fracturistii :-).
poemul are imagini de forță iar finalul este unul cu totul special
nu este neapărat genul meu dar nu pot să nu apreciez această scriitură
un pas înainte clar și răspicat
un discurs poetic rotund, plin de sensuri pe mai multe niveluri, fără să-și piardă din farmecul alunecării metaforei
și mă repet, ce să-i faci, așa-i cu vârsta, finalul este clar de peniță
felicitări omule!
cami, esti oricand binevenita sa lasi semn. nu mananc oameni, cel putin nu pe toti;)) aspectele de care amintesti sunt coordonate ale textelor mele. ai relevat bine. multumesc Andu, cine e Florin Chilian? Da, am considerat necesar sa pun textul si in pagina mea. la concurs, tot sub semnatura mea era. si va fi, amin ;)) nu vrei sa fac un poem cu noi doi? Cris, cand ma critici, nu tb sa ti fie frica. doar esti poet, nu furnica chipintaci!
te rog sa imi ierti pretentiile, sancho! nu am intentionat sa fiu nepoliticos, doar ca, cea ce ai considerat tu a fi de indreptat, in opinia mea nu este atat de daunator poemului. spre exemplu: inversiunea din primele versuri nu schimba cu nimic sensul mesajului poetic. daca le/as fi scris cum imi sugerezi tu, crezi ca poemul ar fi mai "bine scris", chiar daca mesajul este același? prin culoarea verde a peretului am incercat sa redau ideea de coaja, de invelis, de piele - a unei constructii in cazul acesta - iar prin faptul ca fac trimitere la boala pecinginei, marturisesc ca astfel am incercat sa induc ideea de vechi, de neingrijire, de necuratenie datorata timpului care imbatraneste, imbolnaveste tot ce atinge. despre urmatoarea strofa, ce sa mai zic? ai desfintat/o scurt, remarcand doar pitueta din penultima strofa, iar eu am inteles ca poemul - din care a ramas doar pirueta - ar trebui rescris, reformulat, regandit intru totul. totusi, port convingerea ca situatia acestui poem nu este atat de grava, de aceea am spus ca este o chestie de gust.
E un poem reusit de-a v-ati ascunselea, asta e parerea mea Cami, dar de corectat tot ar trebui sa corectezi acolo acel typo, tu chiar nu il vezi ca eu is batran ? :-) Andu
sublim! iata un text care m-a bine dispus in aceasta dimineata mohorita. chiar daca finalul pare putin anecdotic eu parca as mai fi asteptat si o strofa a treia mai ampla. ideea e foarte interesanta si ai reusit sa sugerezi imagini puternice
Alma, mi-ai dat de lucru. Am încercat, nu mi-a mai plăcut nici o formă cu scris grupat, am modificat inclusiv repoziționarea celor două fotografii... a ieșit asta.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Alma, nu am înțeles de ce ți-„a lăsat vid în spatele sternului” acest text, nu am înțeles nici dacă e de bine sau de rău. Așa cum am mai spus, inițial textul era cam de două ori mai scurt, iar titlul de fapt era ”Era una din nopțile-acelea fără de somn”, adică primul rând din text. Mulțumesc de trecere și de părere, Eugen.
pentru textul : Mica țigariadă denu este cred eu, neaparat un raspuns la ce te referi tu, Lucian, doar pentru simplul ca este scris poemul in 2004 dar este un poem bun, si nu trebuie sa spun numai eu.
pentru textul : Ecce Homo ▒ deAm întâlnit aici serenitate și frumusețe. Un poem ca o răsuflare de căprioară.
pentru textul : grîu și maci deCred că a doua frază ar trebui transformată în trei enunțuri (în locul virgulelor să se pună punct.)
" Nu ştiu dacă s-ar putea numi chiar oameni, ar fi mai acceptabil să-i numim legume, unii nu şi-au mai mişcat nimic de ani de zile..." / Nu ştiu dacă s-ar putea numi chiar oameni. Ar fi mai acceptabil să-i numim legume. Unii nu şi-au mai mişcat nimic de ani de zile...
"Conştiinţa, îmi mai aminteşte" - fără virgulă - Conştiinţa îmi mai aminteşte
Ar mai trebui niște virgule. Spre exemplu, după propozițiile:
Dacă aş şti un dumnezeu pe pământ, ...
Dacă eşti de acord cu moartea oamenilor, ...
Iar aici "pe ascuns normal fără nici o politică" ar trebui pe ascuns, normal, fără nici o politică
Apropo de corecturi: având în vedere că ești nou-venit (și-ți spunem bun venit!), îndemnul meu este de a citi atent Regulamentul Hermeneia. Acum doar un extras:
18. Un text care prezintă greşeli
gramaticale, de tipărire şi asupra căruia s-a atras atenţia de către
moderatorii sau editorii site-ului trebuie corectat în cel mult douăzeci şi
patru de ore. Necorectarea la timp duce la anularea vizibilitaţii textului.
Dacă în 24 de ore textul nu este corectat, va fi trimis în șantier. Odată ajuns acolo, după ce se face corectura, se face click pe atenție editor și textul va reveni pe prima pagină.
pentru textul : Petru pământesc.. deA.A.A., interesant desi n-am prea inteles totul fiindca nu stiu celelalte texte. p.s. ar fi bine sa iti completezi sectiunea autobiografica si sa pui o fotografie casa stim si noi cine esti. multumesc
pentru textul : După noi, galopul deMai Andule, doua probleme. Prima e despre asa zisa suparare. Cred ca ma confunzi cu altcineva in povestea aceea cu suparatul. In al doilea rind, vad ca ai facut o obsesie cu america si cu chestia asta cu recesiunea si cu economia care merge rau si chestii din astea. Pe linga faptul ca ai inceput sa semeni la frustrarea asta verbala cu un pensionar securist care se pricepe la tot ce e america din manualui lui de la stefan gheorghiu, deci pe linga acest ridicol (de care nu sint convins daca iti dai seama) problema este ca eu habar nu am despre ce vorbesti tu acolo si nici nu stiu daca m-a afectat vreodata. Ceea ce tu nu poti intelege este ca acum in america nenorocita este asa de nashpa si este asa de rau cu recesiunea si cu criza si cu dolarul ca noi aici la pacific tocmai ne-am intors de pe o parte pe alta ca ne cam prinsese soarele si ne gindeam sa mergem la niste snorkeling ceva mai incolo sau poate mergem pe Catalina Island. Anyway, mai pe toamna cred ca mergem in Hawaii sau poate in Caraibe. Nu stiu daca ai priceput "meteaforeale" astea dar daca pe tine mieunaturile astea de vulpe care nu ajunge la struguri iti dau vreo satisfactie eu n-am nici o problema sa te las sa le continui dar nu iti imagina ca te afli in zona realului. Pentru ca nu esti si habar nu ai cu ce se maninca america asta. Si esti doar pitoresc. Ti-am spus, la fel de pitoresc ca vecinul de la patru, pensionarul securist si manualul lui de la stefan gheorghiu.
pentru textul : Inima dintotdeauna. Ad intra deUneori e greu să comentezi un haiku, pentru că el lasă în urmă doar o undă, un cronotop care te cuprinde sau nu. Aici m-a prins.
pentru textul : ruginiu deImi plac textele care fac rating dar care nu prea sunt comentate
pentru textul : Eu scriu, deci exist. deDa, te poate duce cumva cu gândul la Blandiana și la al ei popor vegetal, deși ea folosea această metaforă mai mult în ideea resemnării de tip mioritic aș zice, eu așa îmi amintesc 'cred că suntem un popor vegetal/ altfel de unde liniștea cu care ne așteptăm desfrunzirea?' (scuze pentru eventualele inexactități am citat strict din memorie). Djamal a postat însă aici un poem remarcabil dacă ar fi și doar pentru că aduce în discuție ideea de patrie si aceea de a aparține unei patrii... un subiect pe care iată, noi cei mai îndreptățiți să ne batem cu pumnul în piept (poetic, desigur) nu o facem.
pentru textul : Mut deDeci alătur și eu aprecierea mea lângă acest text.
Și iarăși da, un text matur, mulțumesc Djamal, te mai aștept.
Andu
Corina, se rezolvă:)Merci
pentru textul : Poem cu cinci ascunzători şi câteva culori deVirgil, ai și libertatea de a-l asculta mai departe, este un preludiul al iernilor imperiale... Mă bucură că l-ai "auzit". Mulțumesc.
pentru textul : perdera deŞtefan, mă bucur că ai luat cu tine câte ceva din ceea ce ai găsit aici. în ceea ce priveşte imaginile puţin căutate s-ar putea să ai dreptate, este mai mult un poem de stare. mulţumesc pentru citire
pentru textul : ..que la vie est belle? demulte pronume și personale și impersonale. cred că merge în vers 2 "să nu mai alerge", în vers 3 "iar buzele să îmi fie departe de buzele tale" pt a evita acel mele - tale. și cred că penultimul vers depășește limita poetică prin "se...mda... se". merită păstrat finalul, sub forma, propun: "da se întâmplă câteodată caii sălbatici să uite de câmpuri" (cu sau fără acel da) tot în plus și apoetic îmi pare și acele "iar", "și apoi". sunt prea multe elemente de legătură într-o poezie de mică dimensiune și de aceea sar în ochi de la prima privire. citește fără ele și vei vedea efectul.
pentru textul : Se întâmplă detext abscons si slab. nu cred ca asa ceva este poezie, nici macar reprezentare artistica. cred ca trebuie sa iti definesti tie insuti ce vrei sa faci.
pentru textul : Suntem primul născut deUn text matur. Ai ştiut unde să pui punct.
pentru textul : corespondență de septembrie deAş scoate "acele" - "să-mi privesc toate acele caiete" --> "să-mi privesc toate caietele".
Onorată!
pentru textul : două mâini denici eu nu-s sigura. ma mai gandesc.
pentru textul : pontificală despre deosebire de prima parte, aceasta a reusit sa ma capteze in mod special. multumesc
pentru textul : Petit Palais - Expoziție omagială: "Rembrandt - Acvaforte" (continuare) deAndu, ai surprins ideea cum ca "Pa" poate fi inlocuit cu orice. Asa cum orice poate fi inlocuit cu orice, si ca nimic nu este de neinlocuit etc. Chiar ma gandeam sa dau titlul volumului asa, sa aiba ce comenta fracturistii :-).
pentru textul : pa-ul domnului Pa deerata: nu strofele, ci elementele masculinitatii armonizeaza textul
pentru textul : Poezie nudă cu un bărbat depoemul are imagini de forță iar finalul este unul cu totul special
pentru textul : ziua în care ne-am mutat într-o migdală denu este neapărat genul meu dar nu pot să nu apreciez această scriitură
un pas înainte clar și răspicat
un discurs poetic rotund, plin de sensuri pe mai multe niveluri, fără să-și piardă din farmecul alunecării metaforei
și mă repet, ce să-i faci, așa-i cu vârsta, finalul este clar de peniță
felicitări omule!
Domnii mei, sunt onorat. Intre noi, barbatii, dragostea inseamna rabdare. pentru sine.
Madame M, va ignor cu desavarsire comentariul. e prea stupid.
pentru textul : Trăiesc zilele fericite ale vieții mele, Julietta debuna lucian, multumesc de trecere... cred ca din poezia asta, va ramane in final, doar finalul:)
pentru textul : portret cu duminică decami, esti oricand binevenita sa lasi semn. nu mananc oameni, cel putin nu pe toti;)) aspectele de care amintesti sunt coordonate ale textelor mele. ai relevat bine. multumesc Andu, cine e Florin Chilian? Da, am considerat necesar sa pun textul si in pagina mea. la concurs, tot sub semnatura mea era. si va fi, amin ;)) nu vrei sa fac un poem cu noi doi? Cris, cand ma critici, nu tb sa ti fie frica. doar esti poet, nu furnica chipintaci!
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi dete rog sa imi ierti pretentiile, sancho! nu am intentionat sa fiu nepoliticos, doar ca, cea ce ai considerat tu a fi de indreptat, in opinia mea nu este atat de daunator poemului. spre exemplu: inversiunea din primele versuri nu schimba cu nimic sensul mesajului poetic. daca le/as fi scris cum imi sugerezi tu, crezi ca poemul ar fi mai "bine scris", chiar daca mesajul este același? prin culoarea verde a peretului am incercat sa redau ideea de coaja, de invelis, de piele - a unei constructii in cazul acesta - iar prin faptul ca fac trimitere la boala pecinginei, marturisesc ca astfel am incercat sa induc ideea de vechi, de neingrijire, de necuratenie datorata timpului care imbatraneste, imbolnaveste tot ce atinge. despre urmatoarea strofa, ce sa mai zic? ai desfintat/o scurt, remarcand doar pitueta din penultima strofa, iar eu am inteles ca poemul - din care a ramas doar pirueta - ar trebui rescris, reformulat, regandit intru totul. totusi, port convingerea ca situatia acestui poem nu este atat de grava, de aceea am spus ca este o chestie de gust.
pentru textul : Lângă fereastra veche deE un poem reusit de-a v-ati ascunselea, asta e parerea mea Cami, dar de corectat tot ar trebui sa corectezi acolo acel typo, tu chiar nu il vezi ca eu is batran ? :-) Andu
pentru textul : aprilie desublim! iata un text care m-a bine dispus in aceasta dimineata mohorita. chiar daca finalul pare putin anecdotic eu parca as mai fi asteptat si o strofa a treia mai ampla. ideea e foarte interesanta si ai reusit sa sugerezi imagini puternice
pentru textul : Fericire deun apus intr-o cutie... ingenios.
pentru textul : contrapunct deAlma, mi-ai dat de lucru. Am încercat, nu mi-a mai plăcut nici o formă cu scris grupat, am modificat inclusiv repoziționarea celor două fotografii... a ieșit asta.
pentru textul : Umbra decu draga inima.
pentru textul : exil dedar nu stiu cum.
Pagini