mă amuzi andule. asta se numește stalking. și, se poate mura ceva și altfel decît „la sare”?
am senzația că ești cuprins de contradictoriu. dacă am o inițiativă pe hermeneia sînt dictator. dacă nu o am sînt ... nimic. cine să te mai înțeleagă..?
Dacă ai vorbit serios, îţi mulţumesc, dacă nu, tot la fel.
Poemul "s-a născut" în urma unui fapt cu adevărat copleşitor.
nu vreau să-i sparg "aura" cu explicaţii...
consideraţie pentru popas. citire şi semn. zapata
Vă găsesc mai cuminte ca nicicând în acest, hai să-i spun, pastel. Textul e natural, parcă nici un vers nu e căutat. Remarc "se chircește și naște
o altă noapte la fel de oarbă ca ea
plină de greieri în păr". La observaţii aş trece unele verbe "prea puternice" ( o aud cum strigă din groapă, IMPLORÂNDU-MĂ/ le DĂRUIE cununa).
"Doar vântul mai trece absent pe acolo" - am avut intenţia să spun că adverbul (absent) e unul neinspirat şi contradictoriu verbului, însă, la o a doua citire, îmi pare chiar reuşit.
Hai s-o dam si pe gluma. Ce sa fac, Profetule? Am invatat, pe vremuri, niste smecherii, de la niste "curve" mai batrane (sper sa nu se ofuscheze nimeni) decat mine atunci. Ca m-a invatat unu' cum sa am succes la o prezentare in public. Reteta era urmatoarea: (1) sa te limitezi la maximum 20 de minute; (2) sa incepi cu niste lucruri ultra elementare ca sa-i faci p-aia de te asculta sa gandeasca cu superioritate bleaga distrandu-se "ia uite ce tampit e asta" ;(3) sa treci apoi la lucruri mai acatarii si sa se zica: "stai, dom'le ca asta parca mai stie cate ceva"; (4) bagi acum niste chestii care le mai pricep doar doi: ti si Dumnezeu - lumea incepe sa freamate; (5) ajungi la ce se poate banui din precedenta: intri in chestii care le mai pricepe unu' singur (nu esti tu ala) - lumea e in extaz. Lasand gluma la o parte, ori de cate ori am respectat reteta, am avut succes. Si cand nu, am dat-o in bara. Acum incerc si eu s-o extind si adaptez la seria asta de texte pe care am inceput-o. Si pe care o tot rescriu si, probabil, nu se va mai termina decat in posteritatea mea si nu a lor. Cu speranta ca nu am ajuns inca la pasul (4), iti multumesc pentru rabdarea cu care mi-ai parcurs textul de fata.
Frumos poem, Paul. De cum am citit titlul mi-am amintit zicala "no strings attached" și iată cum prima strofă completează ideea. Remarc strofele doi și trei. Foarte interesante ideile din spatele metaforelor acolo. Well done... și de data aceasta.
simțit poem, mi-a plăcut
pe undeva însă m-am pierdut... pe la jumate., pe la pigrafa aia, apoi parcă prea multă simbolistică religioasă, nu sunt un fan, recunosc
dar una peste alta, un poem bun al acestui autor care scrie ca un tăvălug după principiul cine nu e cu mine e împotriva mea
cred că mai multă discreție și subtilitate (și nu mă refer aici la metafore pentru că ele pot fi deloc subtile ci chiar foarte zgomotoase) ar îmbunătăți registrul... însă nu-s convins că asta poate fi acceptată ca idee de stil de către acest autor fundamentalist bullish
e doar o părere
m-a pus serios pe gânduri. Uneori singurătatea e îngrozitor de apăsătoare. Alteori e ca o boare într-o zi toridă!
L-am citit de câteva ori. Cu pixul în mână. Nu ştiu cât de bine primite pot fi sugestiile, sincere dezinteresate. De dragul acestui poem fascinant, îmi asum riscul şi zic:
“mă gândesc la perfecţiunea singurătăţii
un dumnezeu rotund
în spaţiile rămase între noi
prin care se vede ipostaza sângerie a vidului
când întrebările se fac dangăt
şi clopotele curg pe trupul nostru
ca o apă uşoară
mă gândesc la perfecţiunea singurătăţii
un dirijor mahmur
pe care nu îl recunoaşte nici o simfonie
când se despleteşte dimineaţa
doar în faţa lui doar pentru el
pot să se rostogolească
toate maşinile lumii
să se încolăcească poduri autostrăzi
cearşafurile hotelurilor de lux
mă gândesc la perfecţiunea singurătăţii
şi simt botul umed şi negru al bivolului
pipăindu-mi spatele
urletul nopţii care nu îmi poate fi femeie
cu toate misterele ei
fac un pătrat cu călcâiul
în nisipul insulei
mă ghemuiesc acolo
bivolul se face o piele neagră de cort
în el privighetoarea cântă”
Am eliminat versurile din prima parte. Mi se par elemente de decor. Deşi, în viziunea autorului pot avea semnificaţii, mie, cititorului, îmi întârzie intrare în seva poemului.
Versul “el e eu şi eu e ea şi ea e în mine”, după mine, nu sună strălucit şi este şi o explicaţie în plus. Am înţeles cine este “dirijorul” şi că singurătatea e în tine.
Ultimul vers nu ştiu dacă mai trebuie.
Cu încântarea citirii. Scuze pentru deranj.
„punctul” nașterii dilatat până aproape de explozia unei revolte, redevenit cuminte în brațele bunicii, cea care știe bine cât de iarnă I-a fost cândva lui Dumnezeu... Fain de tot! numa' de bine!
Mulțumesc de citire și de sfaturi, distrugerea lanului de grâu este iremediabilă dar așa cum va răsare soarele adouă zi , pe pământ vor răsări alte lanuri de grâu și pământul vă există a două zi . Raportul e Soare/pământ grâu/ raze ,lăcuste/apus...... oricum haiku-ul este sugestiv și întreprătările pot fi puțin diferite. Te mai aștept cu drag Djamal
v-am citit trei poeme recunosc nu am reușit mai mult, cred că ar trebui să vă concentrați mai mult pe un anume singur adică mesaj poetic. Oricât ar părea de complicată prin procedee, poezia este mereu simplă când o citești cu inima, așa e ea.
Dvs. complicați prea mult și încercați prea puțin. Încercați mai mult, mai direct și mai simplu, complicați mai puțin, doar acolo unde simțiți că aveți justificarea.
Apoi mai citim, mai vedem.
Deocamdată valul, visul, soarele, paradisul, dojana mamei când 'erai în vizită' sunt o salata de beouf cu iz de nimic serios.
Nici măcar de maioneză.
Andu
Si inca ceva Bobadile, si eu ard tamiie. Si inca din aia din pustia Sinai. Prime quality. Ma face asta ortodox? Sau iudeu? Sau animist? Sau ce anume? Uneori "duhneste" a tamiie la mine in office. Is something wrong with that? Iar despre brinza ce sa iti spun.. in lipsa de caș ardelenesc ma multumesc si cu "roumi" egiptean sau aleppo cheese. Merge exelent cu "Rosso di Transysvanie", colectie bizantina. Sper sa pricepi despre ce fac eu vorbire pe aici.
mulțumesc frumos, Daniela... îmi fac bine trecerile tale. despre frig, așa am avut impresia că din mine intră în cameră, poate pentru că eram și în mine și în încăpere... nu merit felicitări, dar cuvintele tale de apreciere le primesc cu toată bucuria și modestia... pentru că aprecierea e reciprocă.
I believe that texts written in lingua should be answered in that... lingua otherwise the ethics of communication (commenting mainly) can be blown out the window. I haven't read the rules to be honest re: responding to texts on Hermeneia. However, maybe Virgil can make that clear so contributors who post under lingua should be able to debate their texts only in that lingua.
+
I think that having the opportunity to post in other languages than the one inherited at your place of birth is a bonus.
+
I see Marga sees it as a threat - threat is good, too! Is a challenge and every challenge - an oportunity in disguise:)[..to answer Marga's initial Q -attempt 1: yes! plenty of people - me included - write on various English/ American sites - welcome to the internet! Should you wish to find out where? google 'poetry' and the answer shall be revealed before your very eyes!:p]
colajele acestea sint asa cum poate am mai spus, intr-o interdependenta afectiva aparte. trecerile fiecaruia, efemere, "cînd singura cauză a dispariției mele va fi o alunecare spre banal și porțile vor rămîne neîmpodobite" lasa falduri de neliniste prin sezonul ploilor. viorile cad pline de apa, prin potopul interior inevitabil. dincolo de partiturile grave ale vietii ce ne imbraca singuratatile, ramin bunica, Vivaldi si ceilalti intr-un cortegiu anacronic exasperant al neputintei de a-ti trai propriile culori, sonete...si nu ne intilnim decit o data.
"de parcă ar dormi treji" sună cam disonant si inestetic
finalul te face sa te oprești și să cauți să îl înțelegi. probbail din cauza ambiguității dar mi se pare puțin am simpluț textul
Adrian, am înţeles din primul coment că tu ai rescrie acele sintagme şi te-aş fi întrebat ,,cum?”, însă ce ai scris după aceea a produs ceva erori în perceperea mesajului tău. Repet, nu e nevoie de ironii. Riscul e să mă pierzi pe parcusul dialogului ori să apară erori în răspunsuri. Când am spus de simbol, nu m-am referit strict la simbolul acela mistic, de veacuri, ci la ,,simbolul” perceput ca un cod, ca un cifru, ca o cheie, ca o parolă între două persoane. Asta pe de o parte. Pe de alta, poemul e construit pe ideea de lumină şi iluminare datorate ,,ochiului interior” real, al unei persoane reale, având ca expresii sinonimice ,,vederea lăuntrică”, ,,vederea duhovnicească”, ,,discernământul duhovnicesc”, ,,vederea prin duhul” . Lumina ascunsă ochiului exterior e o lumină care vede ,,nevăzutul” şi care eliberează. De data asta poemul e un poem ireal de real :). Să nu se creadă că l-am explicat. Dacă aş face-o, aş scrie un text în proză şi aş relata cum a fost acolo, atunci, la masa aceea cu trei scaune şi două persoane văzute :)...şi ,,nevăzutul”.
Am înţeles cum se vede de la tine şi îţi mulţumesc pentru tot.
Nu aş vrea să fie nimeni supărat aici, sub acest text.
Virgil, mulţumesc. Mi-ai luat tot ,,decorul” :). Glumesc. Ai păstrat esenţa. Voi studia mai profund cele două variante.
Alina, bună observaţia, dar să admitem că sunt în ,,locuri geometrice" diferite. Da, alăturarea poate crea confuzii. Mulţumesc mult. Văd eu cum fac. (off: mi-amintesc de un experiment când roteam un pătrat şi la viteză mare devenea cerc. Îmi place ideea ungherului în cerc :) )
Nu ma mira faptul ca Virgil nu a inteles nimic. Ma mira doar perseverenta de care da dovada Cristian Vasiliu in incercarea sa de a muta problemele unui alt spatiu virtual in arhivele Hermeneei. Sa fie nevoie sa-i amintim ca Hermeneia este mai mult decat un spatiu de depozitare al textelor? Cred ca nu. Eu am incredere in maturitatea literara a lui C.V. si astept sa citesc aici niste texte cu adevarat valoroase. Fie ele si parodii, dar parodii dupa autori care sa merite atentia cititorilor. Sper ca nu va trebui sa astept (sa asteptam) prea mult...
... pentru nostalgia reținută a versurilor, pentru îmbinarea ideilor cu imaginea de ansamblu, în special pentru versurile: să nu regreți ne repetăm complice din cînd în cînd războaiele ca și ploile sau revoluțiile au ceva frumos ca un fel de pandant pe haina ternă a vîrstelor noastre mature ... și...aștept rama:)! (nu ar putea fi copilăria... de altă culoare, una caldă?)
Paul, te rog să menționezi numele autorului (dacă este cunoscut) fotografiei, precum și adresa de unde ai preluat fotografia postată. Ideal este însă să obții, atât cât se poate, acceptul autorului. Ba încă și mai corect, să folosești numai creații proprii. Dacă nu este posibilă nici una dintre aceste variante, te rog să retragi fotografia.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mă amuzi andule. asta se numește stalking. și, se poate mura ceva și altfel decît „la sare”?
pentru textul : nimic deam senzația că ești cuprins de contradictoriu. dacă am o inițiativă pe hermeneia sînt dictator. dacă nu o am sînt ... nimic. cine să te mai înțeleagă..?
"de-aş fi vrut să zic ceva... "
Dacă ai vorbit serios, îţi mulţumesc, dacă nu, tot la fel.
pentru textul : Obsesia lui Sebastian dePoemul "s-a născut" în urma unui fapt cu adevărat copleşitor.
nu vreau să-i sparg "aura" cu explicaţii...
consideraţie pentru popas. citire şi semn. zapata
Vă găsesc mai cuminte ca nicicând în acest, hai să-i spun, pastel. Textul e natural, parcă nici un vers nu e căutat. Remarc "se chircește și naște
o altă noapte la fel de oarbă ca ea
plină de greieri în păr". La observaţii aş trece unele verbe "prea puternice" ( o aud cum strigă din groapă, IMPLORÂNDU-MĂ/ le DĂRUIE cununa).
"Doar vântul mai trece absent pe acolo" - am avut intenţia să spun că adverbul (absent) e unul neinspirat şi contradictoriu verbului, însă, la o a doua citire, îmi pare chiar reuşit.
pentru textul : o poveste cu zile și nopți deHai s-o dam si pe gluma. Ce sa fac, Profetule? Am invatat, pe vremuri, niste smecherii, de la niste "curve" mai batrane (sper sa nu se ofuscheze nimeni) decat mine atunci. Ca m-a invatat unu' cum sa am succes la o prezentare in public. Reteta era urmatoarea: (1) sa te limitezi la maximum 20 de minute; (2) sa incepi cu niste lucruri ultra elementare ca sa-i faci p-aia de te asculta sa gandeasca cu superioritate bleaga distrandu-se "ia uite ce tampit e asta" ;(3) sa treci apoi la lucruri mai acatarii si sa se zica: "stai, dom'le ca asta parca mai stie cate ceva"; (4) bagi acum niste chestii care le mai pricep doar doi: ti si Dumnezeu - lumea incepe sa freamate; (5) ajungi la ce se poate banui din precedenta: intri in chestii care le mai pricepe unu' singur (nu esti tu ala) - lumea e in extaz. Lasand gluma la o parte, ori de cate ori am respectat reteta, am avut succes. Si cand nu, am dat-o in bara. Acum incerc si eu s-o extind si adaptez la seria asta de texte pe care am inceput-o. Si pe care o tot rescriu si, probabil, nu se va mai termina decat in posteritatea mea si nu a lor. Cu speranta ca nu am ajuns inca la pasul (4), iti multumesc pentru rabdarea cu care mi-ai parcurs textul de fata.
pentru textul : (2) Discuție (virtuală) despre PoMo și empirismul pozitivist cu Fizicianul, Logicianul si Criticul PoMo deFrumos poem, Paul. De cum am citit titlul mi-am amintit zicala "no strings attached" și iată cum prima strofă completează ideea. Remarc strofele doi și trei. Foarte interesante ideile din spatele metaforelor acolo. Well done... și de data aceasta.
pentru textul : și mă ofer ca un cec în alb deerata: textul a aparut la categoria proza...desi am avut impresia ca selectasem "poezie". scuze.
pentru textul : Neînsemnat jurnal feroviar desimțit poem, mi-a plăcut
pentru textul : restul ar fi spus prematur depe undeva însă m-am pierdut... pe la jumate., pe la pigrafa aia, apoi parcă prea multă simbolistică religioasă, nu sunt un fan, recunosc
dar una peste alta, un poem bun al acestui autor care scrie ca un tăvălug după principiul cine nu e cu mine e împotriva mea
cred că mai multă discreție și subtilitate (și nu mă refer aici la metafore pentru că ele pot fi deloc subtile ci chiar foarte zgomotoase) ar îmbunătăți registrul... însă nu-s convins că asta poate fi acceptată ca idee de stil de către acest autor fundamentalist bullish
e doar o părere
este si asta o idee. uite ca incerc sa iti urmez sfatul
pentru textul : apryl dem-a pus serios pe gânduri. Uneori singurătatea e îngrozitor de apăsătoare. Alteori e ca o boare într-o zi toridă!
L-am citit de câteva ori. Cu pixul în mână. Nu ştiu cât de bine primite pot fi sugestiile, sincere dezinteresate. De dragul acestui poem fascinant, îmi asum riscul şi zic:
“mă gândesc la perfecţiunea singurătăţii
un dumnezeu rotund
în spaţiile rămase între noi
prin care se vede ipostaza sângerie a vidului
când întrebările se fac dangăt
şi clopotele curg pe trupul nostru
ca o apă uşoară
mă gândesc la perfecţiunea singurătăţii
un dirijor mahmur
pe care nu îl recunoaşte nici o simfonie
când se despleteşte dimineaţa
doar în faţa lui doar pentru el
pot să se rostogolească
toate maşinile lumii
să se încolăcească poduri autostrăzi
cearşafurile hotelurilor de lux
mă gândesc la perfecţiunea singurătăţii
şi simt botul umed şi negru al bivolului
pipăindu-mi spatele
urletul nopţii care nu îmi poate fi femeie
cu toate misterele ei
fac un pătrat cu călcâiul
în nisipul insulei
mă ghemuiesc acolo
bivolul se face o piele neagră de cort
în el privighetoarea cântă”
Am eliminat versurile din prima parte. Mi se par elemente de decor. Deşi, în viziunea autorului pot avea semnificaţii, mie, cititorului, îmi întârzie intrare în seva poemului.
pentru textul : mă gîndesc la perfecțiunea singurătății deVersul “el e eu şi eu e ea şi ea e în mine”, după mine, nu sună strălucit şi este şi o explicaţie în plus. Am înţeles cine este “dirijorul” şi că singurătatea e în tine.
Ultimul vers nu ştiu dacă mai trebuie.
Cu încântarea citirii. Scuze pentru deranj.
va batea - va bate.
pentru textul : Dragoste de buzunar de„punctul” nașterii dilatat până aproape de explozia unei revolte, redevenit cuminte în brațele bunicii, cea care știe bine cât de iarnă I-a fost cândva lui Dumnezeu... Fain de tot! numa' de bine!
pentru textul : de unde curg întrebările deMulțumesc de citire și de sfaturi, distrugerea lanului de grâu este iremediabilă dar așa cum va răsare soarele adouă zi , pe pământ vor răsări alte lanuri de grâu și pământul vă există a două zi . Raportul e Soare/pământ grâu/ raze ,lăcuste/apus...... oricum haiku-ul este sugestiv și întreprătările pot fi puțin diferite. Te mai aștept cu drag Djamal
pentru textul : Haiku dev-am citit trei poeme recunosc nu am reușit mai mult, cred că ar trebui să vă concentrați mai mult pe un anume singur adică mesaj poetic. Oricât ar părea de complicată prin procedee, poezia este mereu simplă când o citești cu inima, așa e ea.
pentru textul : Soarele e rotund deDvs. complicați prea mult și încercați prea puțin. Încercați mai mult, mai direct și mai simplu, complicați mai puțin, doar acolo unde simțiți că aveți justificarea.
Apoi mai citim, mai vedem.
Deocamdată valul, visul, soarele, paradisul, dojana mamei când 'erai în vizită' sunt o salata de beouf cu iz de nimic serios.
Nici măcar de maioneză.
Andu
Dacă se poate, o fotografie reprezentativă la profil. Mulțumim!
pentru textul : ada or ardor deSi inca ceva Bobadile, si eu ard tamiie. Si inca din aia din pustia Sinai. Prime quality. Ma face asta ortodox? Sau iudeu? Sau animist? Sau ce anume? Uneori "duhneste" a tamiie la mine in office. Is something wrong with that? Iar despre brinza ce sa iti spun.. in lipsa de caș ardelenesc ma multumesc si cu "roumi" egiptean sau aleppo cheese. Merge exelent cu "Rosso di Transysvanie", colectie bizantina. Sper sa pricepi despre ce fac eu vorbire pe aici.
pentru textul : merg cu picioarele goale prin bucătărie I demulțumesc frumos, Daniela... îmi fac bine trecerile tale. despre frig, așa am avut impresia că din mine intră în cameră, poate pentru că eram și în mine și în încăpere... nu merit felicitări, dar cuvintele tale de apreciere le primesc cu toată bucuria și modestia... pentru că aprecierea e reciprocă.
pentru textul : oceans house mirror deI believe that texts written in lingua should be answered in that... lingua otherwise the ethics of communication (commenting mainly) can be blown out the window. I haven't read the rules to be honest re: responding to texts on Hermeneia. However, maybe Virgil can make that clear so contributors who post under lingua should be able to debate their texts only in that lingua.
+
I think that having the opportunity to post in other languages than the one inherited at your place of birth is a bonus.
+
I see Marga sees it as a threat - threat is good, too! Is a challenge and every challenge - an oportunity in disguise:)[..to answer Marga's initial Q -attempt 1: yes! plenty of people - me included - write on various English/ American sites - welcome to the internet! Should you wish to find out where? google 'poetry' and the answer shall be revealed before your very eyes!:p]
=
Have a nice day!:)
pentru textul : my little room above the bookbinding store decolajele acestea sint asa cum poate am mai spus, intr-o interdependenta afectiva aparte. trecerile fiecaruia, efemere, "cînd singura cauză a dispariției mele va fi o alunecare spre banal și porțile vor rămîne neîmpodobite" lasa falduri de neliniste prin sezonul ploilor. viorile cad pline de apa, prin potopul interior inevitabil. dincolo de partiturile grave ale vietii ce ne imbraca singuratatile, ramin bunica, Vivaldi si ceilalti intr-un cortegiu anacronic exasperant al neputintei de a-ti trai propriile culori, sonete...si nu ne intilnim decit o data.
pentru textul : Dantela întoarcerii de"de parcă ar dormi treji" sună cam disonant si inestetic
pentru textul : zbor întârziat definalul te face sa te oprești și să cauți să îl înțelegi. probbail din cauza ambiguității dar mi se pare puțin am simpluț textul
Alma, e chiar asa urata? Mai multe penite negre? Brrr... morbid. Ca bietul Dumitru Aalizeei, mai bine o zmeura. Multzam de deprecieri :-) Andu
pentru textul : dumitru compune un necrolog pentru el însuși dese poate redimensiona fotografia? iese din format. multumesc.
pentru textul : Li deda, primul se pliază pe structura mea. pot spune, ca Adrian, că mi-a plăcut. mult.
pentru textul : Haiku ( 1 ) dedar textul mi-a apărut de trei ori...sper să fie bine.
pentru textul : muzeul neființelor denu pricep prea bine lucrurile de pe aici. sper să aveți răbdare și cu mine:)
Adrian, am înţeles din primul coment că tu ai rescrie acele sintagme şi te-aş fi întrebat ,,cum?”, însă ce ai scris după aceea a produs ceva erori în perceperea mesajului tău. Repet, nu e nevoie de ironii. Riscul e să mă pierzi pe parcusul dialogului ori să apară erori în răspunsuri. Când am spus de simbol, nu m-am referit strict la simbolul acela mistic, de veacuri, ci la ,,simbolul” perceput ca un cod, ca un cifru, ca o cheie, ca o parolă între două persoane. Asta pe de o parte. Pe de alta, poemul e construit pe ideea de lumină şi iluminare datorate ,,ochiului interior” real, al unei persoane reale, având ca expresii sinonimice ,,vederea lăuntrică”, ,,vederea duhovnicească”, ,,discernământul duhovnicesc”, ,,vederea prin duhul” . Lumina ascunsă ochiului exterior e o lumină care vede ,,nevăzutul” şi care eliberează. De data asta poemul e un poem ireal de real :). Să nu se creadă că l-am explicat. Dacă aş face-o, aş scrie un text în proză şi aş relata cum a fost acolo, atunci, la masa aceea cu trei scaune şi două persoane văzute :)...şi ,,nevăzutul”.
Am înţeles cum se vede de la tine şi îţi mulţumesc pentru tot.
Nu aş vrea să fie nimeni supărat aici, sub acest text.
Virgil, mulţumesc. Mi-ai luat tot ,,decorul” :). Glumesc. Ai păstrat esenţa. Voi studia mai profund cele două variante.
Alina, bună observaţia, dar să admitem că sunt în ,,locuri geometrice" diferite. Da, alăturarea poate crea confuzii. Mulţumesc mult. Văd eu cum fac. (off: mi-amintesc de un experiment când roteam un pătrat şi la viteză mare devenea cerc. Îmi place ideea ungherului în cerc :) )
pentru textul : Adoriana minus zece deîncepe bine dar se termină într-un clișeu banal.
pentru textul : Doar in tine de"cînd chiar că"?!
pentru textul : introfanie de toamnă II deNu ma mira faptul ca Virgil nu a inteles nimic. Ma mira doar perseverenta de care da dovada Cristian Vasiliu in incercarea sa de a muta problemele unui alt spatiu virtual in arhivele Hermeneei. Sa fie nevoie sa-i amintim ca Hermeneia este mai mult decat un spatiu de depozitare al textelor? Cred ca nu. Eu am incredere in maturitatea literara a lui C.V. si astept sa citesc aici niste texte cu adevarat valoroase. Fie ele si parodii, dar parodii dupa autori care sa merite atentia cititorilor. Sper ca nu va trebui sa astept (sa asteptam) prea mult...
pentru textul : Sonet 159 de... pentru nostalgia reținută a versurilor, pentru îmbinarea ideilor cu imaginea de ansamblu, în special pentru versurile: să nu regreți ne repetăm complice din cînd în cînd războaiele ca și ploile sau revoluțiile au ceva frumos ca un fel de pandant pe haina ternă a vîrstelor noastre mature ... și...aștept rama:)! (nu ar putea fi copilăria... de altă culoare, una caldă?)
pentru textul : antiplatonice VI deaş acorda o peniţă unui întreg volum cu astfel de poezii.
pentru textul : la Văratec mă ajunge toamna dePaul, te rog să menționezi numele autorului (dacă este cunoscut) fotografiei, precum și adresa de unde ai preluat fotografia postată. Ideal este însă să obții, atât cât se poate, acceptul autorului. Ba încă și mai corect, să folosești numai creații proprii. Dacă nu este posibilă nici una dintre aceste variante, te rog să retragi fotografia.
pentru textul : Ciocolată cu lapte și glosar dePagini