felicitări calde şi din partea mea! Adrian, Silvia, Raluca, Alexandru, mă bucur că sunt cu voi!
Adrian, lista oficială, o caut deja de câteva zile şi nu am dat de ea, ştiam că sunt printre finalişti, dar care este premiul, nu.
acum ştiu!
îmi pare rău că nu am reuşit cu viza, să vin la premiere, dar sper să vă întâlnesc cu alte ocazii.
mulţumesc frumos DOREL pentru articol şi felicitări (deci, acad.Cimpoi, încântător, e onoare pentru mine)
merci Adrian, Maria.
Ok...am priceput ce ai vrut sa spui si ca nu te omori dupa iubiri prin tei, stejari si etc. Oricum, cred ca m.ai inteles putin gresit pentru ca mie "dragostea din tei" mi s-a parut cretina pe amble parti si din toate unghiurile posibile. dar sa nu o lungim prea mult, directia comentariului tau a fost inteleasa, insa eu tot ma intreb daca textul asta chiar merita o a patra rescriere.
Adriana eu nu-mi permit luxul datului cu parerea privind sentimentele autorilor care le-au generat textele... prin urmare cand vorbesc despre locurile in care autoarea falseaza ma refer la rima incompleta :)
Și experimentul vizual aka visual poetry unde e? Visual poetry înseamnă mult mai mult decât a atașa câteva imagini la un text. În Regulament se specifică faptul că: "14. Pentru a putea fi publicat pe site-ul Hermeneia.com un text trebuie să îndeplinească următoarele condiții: 14.1. să fie original, adică să aparțină celui care îl publică. În cazul unui text la care există coautori aceștia trebuie să detina toti un cont Hermeneia ." Te rog să iei măsurile corespunzătoare. Mulțumesc pentru înțelegere. Textul e reușit.
Pe bune,
Un poem mult mai bun decât comentariile care-l urmează.
Iar poemul e mediocru.
'poate ceva mai bâtrân și mai singur' Cât de absorbit de propria idiosincrazie poți fi ca să așterni un asemenea vers? Un vers care îmi provoacă în anul de grație 2010 pur și simplu greață. Dar am de-a face cu aceeași prețiozitate de dată recentă a Adrianei care traversează o perioadă când are impresia că poate scrie în felul acesta, nu știu cine i-a băgat în capul ei deștept și tuns scurt această idee aiurită.
Devii un alt fel de Dorin Cozan, un pic mai uman, mai ecologic, doar pentru că nu baletezi încă peste copaci tăiați doar ca să-ți rabde cuvintele.
pièce touchée I topesc în paharul cu vin diane 10 pastilele se preling lucide ca o măduvă pierdută la zar într-o efervescență stranie eliberându-mi respirația, zâmbesc absent în ritualul simulat al degustării îmi pari schimbat, tandrețea de ieri e ceruită cu otravă te apropii scuipat în obraz de umbre condamnat la un vitiligo sisific îmi amintesc coroana pe care mi-ai dat-o peste o țară de lacrimi peste o țară amară cu oameni zidiți în sternul păsărilor urmărit pretutindeni de patimi mutilate de ură le simt degetele pipăindu-mi somnul când îți strig numele cernut în sita oglinzii II pièce touchée e povestea noastră interzise regrete ale atingerii femeia albastră în turnul de ambră maimuța cu zale de oțel își cere implacabil tributul intrăm desfigurați groapa cu var sfâșiați în salturi de suliță ... ne-au exilat pe o altă tablă de șah într-o cameră-fagure cu iubiri x și o te-au pus să sapi sub zidul unde stau când vei ajunge, vor arunca în aer colivia de aur nici nu vom apuca să semnăm în ultima clipă pașaport spre niciunde III femeie, caută-mi altă pereche de mâini mâini curate, albe, pentru duminică îmi simt trupul înodat sub povară nu iubim doar scrijelim sălbatic o boltă în celălalt s - avem unde ascunde prada din noi aurul carnea și timpul suntem degete împletind metamorfozele orei eu bărbat tu femeie sarcofage de lemn ca o cetățuie străini dezbrăcați până la piele în albușul ierburilor să ni se vindece rănile am lăsat la tine o umbră decolorată cu pomeții de smoală va veni o femeie albastră să îi curețe negii scăldându-o în lumină delirezi și trag de tine cu putere peste moarte malaxoarele ei să nu te închidă în zâmbete cuneiforme aștept un miracol din tăblițele sparte ale ochiului se ridică în lună un fum acaju zid al plângerii corsarilor care mor tineri IV mergeau încet spre sat, femeile îl sprijineau alungând stafiile ce-i smulgeau bucăți de epidermă fata care nu putea să vorbească văduva nahuatl și soldatul condamnat la resemnare îl trăgeau una de-a dreapta, alta de-a stânga privirea mutei murmura despre o casă curată un petec de pământ copii cu părul roșiatic coborâți din cer cealalată vorbea despre copii de pământ și case tumefiate în fum îl împingea să urce pe masă ca pe un podium înalt până când lemnul uscat ar fi zămislit o fântână
da, cred ca ceea ce atrage atentia asupra acestui text este mina sigura. precum si abilitatea de a evita capcanele retoricii sau ale "lirismului", atit de frecvente in poezia feminina pe care o intilnesti astazi. fascinant versul "ceva ce dumnezeu a unit trebuie să rămână unit iar dacă eu reușesc să schimb asta e doar meritul meu"... prin profunzimea lui filozofica
Ok, am avut suficiente discutii zilele astea cu diferite persoane. Concluzia mea este ca textul asa cum era nu incalca Regulamentul Hermeneia. Una din temerile mele este "talibanizarea" raportarii la exercitiul literar si crearea unui precedent periculos de intoleranta. A folosi un limbaj pornografic e un lucru distinct si e o alegere clara daca vrei sa faci sau nu o astfel de "literatura". Si sint chiar uimit ca Bobadil care in mod repetat a incalcat regulamentul acolo devine atit de preocupat de Regulament aici. Mi se pare un gest ipocrit de genul "inghitirii camilei si strecurarii tintarului", daca e sa folosim un limbaj biblic. Cind vine vorba insa de sensibilitati religioase lucrurile pot deveni foarte alunecoase. Foarte usor putem sa devenim asemanatori cu acei musulmani care au terorizat Europa pentru ca cineva a facut intr-un ziar caricaturi cu Mahomed. Si observ acelasi tip de intransigenta religioasa si la Bobadil si la Queen Margot. Si nu imi ascund profunda dezamagire. Avem de-a face aici cu un risc major la adresa intelegerii conceptului de libertate de exprimare. Evident, cite persoane atitea acceptiuni. In acceptiunea mea atita timp cit nu se mentioneaza un nume de persoana sau de confesiune religioasa nu se poate vorbi de profanare sau defaimare. Dupa cum trebuie sa existe o protectie impotriva profanarii sau defaimarii tot asa trebuie sa existe o protectie si impotriva abuzurilor acestor vinatori de vrajitoare care urmaresc limitarea libertatii de expresie asa cum le convine lor. Nu cred ca poate functiona ca si criteriu pentru definirea profanarii sau defaimarii elemente de genul "eu ca si exponent al confesiunii x ma simt jignit de expresia y". O astfel de justificare este o gluma si eventual o ofensa la adresa inteligentei fiecaruia dintre noi. Unde am ajunge daca fiecare ar trage semnalul de alarma de fiecare data cind "se simte jignit". Eu de exemplu "ma simt jignit in simtul meu estetic" cind citesc anumite timpenii nonestetice care se posteaza pe Hermeneia. Si nu sint putine. Ce ar trebui sa fac? Sa ma dau de ceasul mortii? Sa invoc drepturile omului sau Regulamentul Hermeneia?! In orice caz eu am ales sa elimin acele portiuni controversate. Si o fac, asa cum am spus, cu multa stringere de inima. Nu ca mi-ar fi neaparat dragi. Dar fiindca acest lucru poate fi perceput ca un fel de cedare in fata acestei "talibanizari estetice". O fac insa pentru ca nu prea am cu cine sta de vorba ia cind oamenii ajung sa foloseasca drept argumente expresii de genul "te crezi destept, esti arogant, esti cu nasul pe sus" si alte asemenea, pur si simplu incep sa ma plictisesc. Ma asteptam la o controversa inteligenta si ambitioasa nu la smiorcaieli si justificari din astea infantile. Dar zadarnica mi-a fost asteptarea. Si asta cu atit mai mult cu cit niciodata nu am anulat contul nimanui care m-a atacat barbateste, inteligent si frontal. Si nu mi-e frica de controverse. De fapt cred ca adevarata valoare si calitate se naste din controverse. Dar cind vin oameni si invoca faptul ca ma cred prea destept, sau ca sint arogant sau alte aberatii din astea ieftine, ma apuca asa o dezamagire profunda ca nici macar o controversa ca lumea nu am cu cine sa am. As vrea sa mai adaug ceva. Da, hermeneia imi apartine. Si unul din principiile care au stat la baza ei a fost libertatea de exprimare. Pentru ca cred foarte mult in asta. Si asta mai ales pentru ca cred ca românii inca nu stiu ce inseamna libertatea de exprimare. Asta nu inseamna ca nu stiu sa injure sau sa isi umple ziarele cu pornografie. Libertartatea de exprimare insa insemna cu totul altceva. Incidentul acesta nu a facut decit sa scoata in evidenta inca o data aceasta realitate subtila. Evident se mai poate vorbi mult despre asta.
e randul meu sa te acuz de sensibilitate, incepi sa semeni tot mai mult cu mine cand plang:) te superi de o parodie? care nu stiu daca e chiar parodie... sa treaca odata ziua asta ce-mi striveste gandurile de peretii oblici, sa iau forma drumului imbibat cu visare, sa tot merg pe linia orizontului pana la colorarea ochiului in albastru sa-mi pot ajunge din urma sufletul, sa-l inveselesc cu o poveste peltica despre un copil orfan ce desena intotdeauna doi parinti, si despre un mos craciun fara cusur ce uita mereu sa ma trezeasca cand pleca
Ioana, surprins sînt că mai citești texte scrise de un „ruginit” așa ca mine. Surprins dar și recunoscător. Nu știu însă dacă ar fi bine un „mai” acolo. În general încerc să evit acest „mai-uri” și să le folosesc doar atunci cînd sînt realmente necesare. De exemplu, aici, dacă l-aș folosi ar sugera că a fost aprins (sau stins) cîndva. Dar poate că nu a fost. Poate că starea asta de incertitudine a existat de fapt întotdeauna. Cert este că un „mai” ar introduce în discuție trecutul în mod referențial. Iar eu am evitat să fac asta în text. În orice caz, mulțumesc.
Domnule profesor Cristea, poate nu vă va veni să credeți dar chiar zilele trecute mă gîndeam la ce v-am promis și la faptul că, deși v-am pus în mod nefericit răbdarea la încercare, eu totuși intenționez să mă țin de promisiune. Deși așa cum vedeți (poate) scriu foarte puțin în ultima vreme. Apreciez însă faptul că ați observat acest text și mă onorează cuvintele dumneavoastră. Blaga însă rămîne atît de sus...
Domnule profesor Manolescu, m-ați „citit”. „Ingineria” este defectul meu. Dușmanul poeziei cîtă mai există ea în mine. Este nevoie de abandon, așa cum spuneți. Și de foarte multă despărțire de materie...
Petre, mulțumesc pentru că ai poposit la acest poem. aprecierile tale mă încurajează foarte mult, contează pentru mine. m-am cam grăbit să postez poemul, (mai trebuia lucrat) sunt câteva lucruri care nu îmi plac la el, dar nu știu cum să modific momentan. Madim
Cred că e un poem din sfera mistică şi-l voi citi în această cheie, fiindcă mi-a plăcut.
Văd o interesantă transpunere lirică a influenţei negative asupra vieţii pe care o poate exercita ,,şarpele”. Poemul începe printr-o prezentare a habitatului acestei vieţuitoare, iar cuvintele alese sunt foarte potrivite cu ,,profilul psihologic” al acesteia, ştiind că îl simbolitează pe ,,cel rău” din geneza biblică: pietre, groapă, târâş, iarba fiarelor uscată. Titlul pare să aibă continuare în primul vers. Mersul târăş pe linia orizontului este completat de urcarea-n pom ( în plan vertical), marcând două coordonate pentru universul de acţiune, de influenţă. ,,Dezacordul” din versul al doliea din a doua strofă are încărcătură semantică dublă: sunetul şarpelui a stricat orice armonie, inclusiv cea de relaţionare cu divinitatea şi cu semenii, iar prin acel ,,oare” biblic, se exprimă dezacordul faţă de o afirmaţie (adevăr) enunţată de Dumnezeu în prima poruncă din Eden. Influenţa continuă prin pierderea oricărui echilibru (,,cumpăna”) şi a mijloacelor (ciutura) de asigura adevărata viaţă (apa). ,,Umbra umbrelor”, un superlativ afectiv, însoţit de ,,putregaiuri” sugerează degradarea în care putem ajunge.
Remarc ultima strofă, pe care trebuie să o leg versul anterior:
,, m-a aruncat în umbra umbrelor
printre putregaiuri
să-mi strig involuntar nemulţumirile
şi să-mi descarc sufletul
bolnav ca o vioară fără strune “
Ce reproşez poemului? Prea multe genitivale şi împărţirea nepotrivită pe strofe. În rest un discurs bine condus, susţinut artistic şi ideatic.
Mie mi se pare ca atitudinile astea sensibilicoase vis-a-vis de religii sunt paguboase si daca-s pro si daca-s contra. Din tot raspunsul tau Gorune eu am inteles ca tu ai o rafuiala destul de personala (fie ea si spirituala) cu Biserica Ortodoxa Romana (careia nici nu-i pronunti numele ci alegi sa-i zici BOR de aprca ar fi Biroul Electoral Central) si ma lasi asa, tuflit la acest capitol pentru ca ma obligi sa te vad in loc de un trismegistus douamiist un fel de paunescu pasoptist. Gorune, asemenea subiecte nu se expediaza in acest fel pe un site cat de cat respectabil. Cu toate ca pot fi contrazis, iata ai luat doua penite de la necredinciosi.No surprises. Insa textul tau e penibil dal capo al fine. De la mine deci... nici vorba de vreo penita. Poate doar de o parere de rau urmata de tzz-tzz trece amarul si vine ridicarea lenta dar ferma a degetului din mijloc. Poate cel mai slab text pe care l-ai scris de cand ne stim, daca parerea mea are vreo importanta pentru tine. Un exemplu de dat cu mucii in fasole pe care doar un prost il poate oferi. Dar tu esti un tip desptept. So how come? Just shit happens? Andu
Strofa a treia mi se pare fortata prin intercalarea secundarei "amputez creionul" intre principala si subiectiva. De fapt se vede ca ai simtit nevoia stangace a punctelor de suspensie acolo... eu zic ca nu ti-a iesit si ar trebui schimbat. In rest imi place cum suna, desi nu incetezi sa ma uimesti cum insisti in acest stil mort si ingropat. Dar ma rog, fiecare isi duce crucea cat poate. La urma urmei, daca mai pica o gagica pe spate la o apa plata cu lamaie la auzul unor versuri ca acestea tot nu e rau. Iar daca le mai si pune pe muzica un prieten betiv care stie sa treaca pe chitara din do in la minor si apoi in re si in fa la orice ora dupa miezul noptii... e chiar ok. Parerea mea de opspe ani. Andu
nu, nu am sa spun asta. ci am sa te rog sa iti pastrezi criticile si observatiile pentru atunci cind vei fi in fata textelor si va trebui sa le notezi. esti in juriu, nu? atunci cind vei nota textele va trebui sa tii cont de aceste lucruri.
pina atunci exista suficiente texte pe site postate in afara concursului pe care poti, si te invit, sa le critici si sa le comentezi. multumesc pentru intelegere.
Emile, am citit controversa pe care textul tau a starnit-o pe agonia si m-a bufnit rasul-plansul. Cred ca te-au cam sifonat pe acolo alde mihai gruia and such, dar daca te amesteci in laturi te manaca porcii. Acum, textul mi se pare "average" la posibilitatile tale, insa imi place ca ai consemnat acel ceva teribil care s-a petrecut, in felul tau, iar asta este demn de o plecaciune. Iar cine se crede fara de pacat literar pe aici sa arunce primul piatra! Andu
Bianca, e o notă personală, nici proză, nici jurnal. Am prins ideea, știu ce îmi transmiți. Textul s-a vrut la marginea impersonalului-personalului, ceea ce ai bine surprins. Da, fraza aceea a fost prima dată scrisă apropae cum ai redat-o tu. Dar pe parcurs, am prelucrat-o așa. Promit că atunci când voi scrie proză - hei, dar tu însăți ai o grămadă de texte-proză foarte foarte personale, my dear - voi aluneca frumos pe alt stil. Vei vedea. Istoria acestui text: am avut ieri o fulgerare de idee și am făcut gafa să o trec direct aici, iar când am vrut să postez, în loc de click pe "publică", am dat pe "șterge". Așa încât aici e umbra celui de ieri sau urma scrisă stângaci, fiindcă am vrut să rămână totuși ceva. Cred că cel de ieri chiar ar fi fost pe placul tău. :) Acolo ai frânt discursul, Bianca, deși știu bine că ai prins firul: este "eu nu am suflet din esență dură/ e o urmă ..." Știu că lipsa punctuației (special aleasă așa) dă peste cap unele sensuri sau, dimpotrivă, le accentuează. So, am promis că o voi face, adică voi scrie proză. Deocamdată e în lucru un jurnal și note, schițe etc. Până la proză mai e drum de bătut. Nu știu dacă atât de curând. Și nu știu dacă aici. Mulțumesc. Deci: sunt simple note personale, gânduri. Și așa le las.
Ela, nu am spus că ai "aruncat" niște versuri pe o poză, te rog nu îmi răstălmăci cuvintele (cum zice cineva de aici). Am spus clar "a scrie". Te rog să recitești și să percepi exact ideea. Iar poza nu este neclară, ci chiar scanată la o rezoluție inferioară, însă se poate prelucra. Nu mi-ai răspuns la întrebare. :)
da, un text remarcabil nu numai ca forma dar si ca „precizie stilistică”. Singurul loc unde am avut o anumită dificultate a fost la „vintrele cuvintelor”. Încă încerc să captez ideea. Felicitări. Un text la care poți reveni mereu ca la o referință.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
felicitări calde şi din partea mea! Adrian, Silvia, Raluca, Alexandru, mă bucur că sunt cu voi!
pentru textul : Autori Hermeneia premiaţi la Târgovişte deAdrian, lista oficială, o caut deja de câteva zile şi nu am dat de ea, ştiam că sunt printre finalişti, dar care este premiul, nu.
acum ştiu!
îmi pare rău că nu am reuşit cu viza, să vin la premiere, dar sper să vă întâlnesc cu alte ocazii.
mulţumesc frumos DOREL pentru articol şi felicitări (deci, acad.Cimpoi, încântător, e onoare pentru mine)
merci Adrian, Maria.
Ok...am priceput ce ai vrut sa spui si ca nu te omori dupa iubiri prin tei, stejari si etc. Oricum, cred ca m.ai inteles putin gresit pentru ca mie "dragostea din tei" mi s-a parut cretina pe amble parti si din toate unghiurile posibile. dar sa nu o lungim prea mult, directia comentariului tau a fost inteleasa, insa eu tot ma intreb daca textul asta chiar merita o a patra rescriere.
pentru textul : Mâncând ciocolată la masă cu Chirurgul dePaul, deja mă înroșesc. mă ascund sub perne! :)
pentru textul : vals pentru masha deAdriana eu nu-mi permit luxul datului cu parerea privind sentimentele autorilor care le-au generat textele... prin urmare cand vorbesc despre locurile in care autoarea falseaza ma refer la rima incompleta :)
pentru textul : Autodafé deȘi experimentul vizual aka visual poetry unde e? Visual poetry înseamnă mult mai mult decât a atașa câteva imagini la un text. În Regulament se specifică faptul că: "14. Pentru a putea fi publicat pe site-ul Hermeneia.com un text trebuie să îndeplinească următoarele condiții: 14.1. să fie original, adică să aparțină celui care îl publică. În cazul unui text la care există coautori aceștia trebuie să detina toti un cont Hermeneia ." Te rog să iei măsurile corespunzătoare. Mulțumesc pentru înțelegere. Textul e reușit.
pentru textul : După Pompei dePe bune,
pentru textul : amărui deUn poem mult mai bun decât comentariile care-l urmează.
Iar poemul e mediocru.
'poate ceva mai bâtrân și mai singur' Cât de absorbit de propria idiosincrazie poți fi ca să așterni un asemenea vers? Un vers care îmi provoacă în anul de grație 2010 pur și simplu greață. Dar am de-a face cu aceeași prețiozitate de dată recentă a Adrianei care traversează o perioadă când are impresia că poate scrie în felul acesta, nu știu cine i-a băgat în capul ei deștept și tuns scurt această idee aiurită.
Devii un alt fel de Dorin Cozan, un pic mai uman, mai ecologic, doar pentru că nu baletezi încă peste copaci tăiați doar ca să-ți rabde cuvintele.
pièce touchée I topesc în paharul cu vin diane 10 pastilele se preling lucide ca o măduvă pierdută la zar într-o efervescență stranie eliberându-mi respirația, zâmbesc absent în ritualul simulat al degustării îmi pari schimbat, tandrețea de ieri e ceruită cu otravă te apropii scuipat în obraz de umbre condamnat la un vitiligo sisific îmi amintesc coroana pe care mi-ai dat-o peste o țară de lacrimi peste o țară amară cu oameni zidiți în sternul păsărilor urmărit pretutindeni de patimi mutilate de ură le simt degetele pipăindu-mi somnul când îți strig numele cernut în sita oglinzii II pièce touchée e povestea noastră interzise regrete ale atingerii femeia albastră în turnul de ambră maimuța cu zale de oțel își cere implacabil tributul intrăm desfigurați groapa cu var sfâșiați în salturi de suliță ... ne-au exilat pe o altă tablă de șah într-o cameră-fagure cu iubiri x și o te-au pus să sapi sub zidul unde stau când vei ajunge, vor arunca în aer colivia de aur nici nu vom apuca să semnăm în ultima clipă pașaport spre niciunde III femeie, caută-mi altă pereche de mâini mâini curate, albe, pentru duminică îmi simt trupul înodat sub povară nu iubim doar scrijelim sălbatic o boltă în celălalt s - avem unde ascunde prada din noi aurul carnea și timpul suntem degete împletind metamorfozele orei eu bărbat tu femeie sarcofage de lemn ca o cetățuie străini dezbrăcați până la piele în albușul ierburilor să ni se vindece rănile am lăsat la tine o umbră decolorată cu pomeții de smoală va veni o femeie albastră să îi curețe negii scăldându-o în lumină delirezi și trag de tine cu putere peste moarte malaxoarele ei să nu te închidă în zâmbete cuneiforme aștept un miracol din tăblițele sparte ale ochiului se ridică în lună un fum acaju zid al plângerii corsarilor care mor tineri IV mergeau încet spre sat, femeile îl sprijineau alungând stafiile ce-i smulgeau bucăți de epidermă fata care nu putea să vorbească văduva nahuatl și soldatul condamnat la resemnare îl trăgeau una de-a dreapta, alta de-a stânga privirea mutei murmura despre o casă curată un petec de pământ copii cu părul roșiatic coborâți din cer cealalată vorbea despre copii de pământ și case tumefiate în fum îl împingea să urce pe masă ca pe un podium înalt până când lemnul uscat ar fi zămislit o fântână
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 10 deda, cred ca ceea ce atrage atentia asupra acestui text este mina sigura. precum si abilitatea de a evita capcanele retoricii sau ale "lirismului", atit de frecvente in poezia feminina pe care o intilnesti astazi. fascinant versul "ceva ce dumnezeu a unit trebuie să rămână unit iar dacă eu reușesc să schimb asta e doar meritul meu"... prin profunzimea lui filozofica
pentru textul : claustro deda, am abuzat pentru ultima oară. mă simt OK!
pentru textul : Punct deOk, am avut suficiente discutii zilele astea cu diferite persoane. Concluzia mea este ca textul asa cum era nu incalca Regulamentul Hermeneia. Una din temerile mele este "talibanizarea" raportarii la exercitiul literar si crearea unui precedent periculos de intoleranta. A folosi un limbaj pornografic e un lucru distinct si e o alegere clara daca vrei sa faci sau nu o astfel de "literatura". Si sint chiar uimit ca Bobadil care in mod repetat a incalcat regulamentul acolo devine atit de preocupat de Regulament aici. Mi se pare un gest ipocrit de genul "inghitirii camilei si strecurarii tintarului", daca e sa folosim un limbaj biblic. Cind vine vorba insa de sensibilitati religioase lucrurile pot deveni foarte alunecoase. Foarte usor putem sa devenim asemanatori cu acei musulmani care au terorizat Europa pentru ca cineva a facut intr-un ziar caricaturi cu Mahomed. Si observ acelasi tip de intransigenta religioasa si la Bobadil si la Queen Margot. Si nu imi ascund profunda dezamagire. Avem de-a face aici cu un risc major la adresa intelegerii conceptului de libertate de exprimare. Evident, cite persoane atitea acceptiuni. In acceptiunea mea atita timp cit nu se mentioneaza un nume de persoana sau de confesiune religioasa nu se poate vorbi de profanare sau defaimare. Dupa cum trebuie sa existe o protectie impotriva profanarii sau defaimarii tot asa trebuie sa existe o protectie si impotriva abuzurilor acestor vinatori de vrajitoare care urmaresc limitarea libertatii de expresie asa cum le convine lor. Nu cred ca poate functiona ca si criteriu pentru definirea profanarii sau defaimarii elemente de genul "eu ca si exponent al confesiunii x ma simt jignit de expresia y". O astfel de justificare este o gluma si eventual o ofensa la adresa inteligentei fiecaruia dintre noi. Unde am ajunge daca fiecare ar trage semnalul de alarma de fiecare data cind "se simte jignit". Eu de exemplu "ma simt jignit in simtul meu estetic" cind citesc anumite timpenii nonestetice care se posteaza pe Hermeneia. Si nu sint putine. Ce ar trebui sa fac? Sa ma dau de ceasul mortii? Sa invoc drepturile omului sau Regulamentul Hermeneia?! In orice caz eu am ales sa elimin acele portiuni controversate. Si o fac, asa cum am spus, cu multa stringere de inima. Nu ca mi-ar fi neaparat dragi. Dar fiindca acest lucru poate fi perceput ca un fel de cedare in fata acestei "talibanizari estetice". O fac insa pentru ca nu prea am cu cine sta de vorba ia cind oamenii ajung sa foloseasca drept argumente expresii de genul "te crezi destept, esti arogant, esti cu nasul pe sus" si alte asemenea, pur si simplu incep sa ma plictisesc. Ma asteptam la o controversa inteligenta si ambitioasa nu la smiorcaieli si justificari din astea infantile. Dar zadarnica mi-a fost asteptarea. Si asta cu atit mai mult cu cit niciodata nu am anulat contul nimanui care m-a atacat barbateste, inteligent si frontal. Si nu mi-e frica de controverse. De fapt cred ca adevarata valoare si calitate se naste din controverse. Dar cind vin oameni si invoca faptul ca ma cred prea destept, sau ca sint arogant sau alte aberatii din astea ieftine, ma apuca asa o dezamagire profunda ca nici macar o controversa ca lumea nu am cu cine sa am. As vrea sa mai adaug ceva. Da, hermeneia imi apartine. Si unul din principiile care au stat la baza ei a fost libertatea de exprimare. Pentru ca cred foarte mult in asta. Si asta mai ales pentru ca cred ca românii inca nu stiu ce inseamna libertatea de exprimare. Asta nu inseamna ca nu stiu sa injure sau sa isi umple ziarele cu pornografie. Libertartatea de exprimare insa insemna cu totul altceva. Incidentul acesta nu a facut decit sa scoata in evidenta inca o data aceasta realitate subtila. Evident se mai poate vorbi mult despre asta.
pentru textul : merg cu picioarele goale prin bucătărie I dee randul meu sa te acuz de sensibilitate, incepi sa semeni tot mai mult cu mine cand plang:) te superi de o parodie? care nu stiu daca e chiar parodie... sa treaca odata ziua asta ce-mi striveste gandurile de peretii oblici, sa iau forma drumului imbibat cu visare, sa tot merg pe linia orizontului pana la colorarea ochiului in albastru sa-mi pot ajunge din urma sufletul, sa-l inveselesc cu o poveste peltica despre un copil orfan ce desena intotdeauna doi parinti, si despre un mos craciun fara cusur ce uita mereu sa ma trezeasca cand pleca
pentru textul : Vifor cubist pe notele unui Colind deIoana, surprins sînt că mai citești texte scrise de un „ruginit” așa ca mine. Surprins dar și recunoscător. Nu știu însă dacă ar fi bine un „mai” acolo. În general încerc să evit acest „mai-uri” și să le folosesc doar atunci cînd sînt realmente necesare. De exemplu, aici, dacă l-aș folosi ar sugera că a fost aprins (sau stins) cîndva. Dar poate că nu a fost. Poate că starea asta de incertitudine a existat de fapt întotdeauna. Cert este că un „mai” ar introduce în discuție trecutul în mod referențial. Iar eu am evitat să fac asta în text. În orice caz, mulțumesc.
Domnule profesor Cristea, poate nu vă va veni să credeți dar chiar zilele trecute mă gîndeam la ce v-am promis și la faptul că, deși v-am pus în mod nefericit răbdarea la încercare, eu totuși intenționez să mă țin de promisiune. Deși așa cum vedeți (poate) scriu foarte puțin în ultima vreme. Apreciez însă faptul că ați observat acest text și mă onorează cuvintele dumneavoastră. Blaga însă rămîne atît de sus...
Domnule profesor Manolescu, m-ați „citit”. „Ingineria” este defectul meu. Dușmanul poeziei cîtă mai există ea în mine. Este nevoie de abandon, așa cum spuneți. Și de foarte multă despărțire de materie...
pentru textul : amputarea literei d dePetre, mulțumesc pentru că ai poposit la acest poem. aprecierile tale mă încurajează foarte mult, contează pentru mine. m-am cam grăbit să postez poemul, (mai trebuia lucrat) sunt câteva lucruri care nu îmi plac la el, dar nu știu cum să modific momentan. Madim
pentru textul : Punctul sălbatic dede acord atita timp cit "experimentul" acesta respecta nota de copyright a site-ului, ceea ce e valabil pentru orice text de altfel
pentru textul : ce am scris "atunci" deCred că e un poem din sfera mistică şi-l voi citi în această cheie, fiindcă mi-a plăcut.
pentru textul : scos de sub pietre deVăd o interesantă transpunere lirică a influenţei negative asupra vieţii pe care o poate exercita ,,şarpele”. Poemul începe printr-o prezentare a habitatului acestei vieţuitoare, iar cuvintele alese sunt foarte potrivite cu ,,profilul psihologic” al acesteia, ştiind că îl simbolitează pe ,,cel rău” din geneza biblică: pietre, groapă, târâş, iarba fiarelor uscată. Titlul pare să aibă continuare în primul vers. Mersul târăş pe linia orizontului este completat de urcarea-n pom ( în plan vertical), marcând două coordonate pentru universul de acţiune, de influenţă. ,,Dezacordul” din versul al doliea din a doua strofă are încărcătură semantică dublă: sunetul şarpelui a stricat orice armonie, inclusiv cea de relaţionare cu divinitatea şi cu semenii, iar prin acel ,,oare” biblic, se exprimă dezacordul faţă de o afirmaţie (adevăr) enunţată de Dumnezeu în prima poruncă din Eden. Influenţa continuă prin pierderea oricărui echilibru (,,cumpăna”) şi a mijloacelor (ciutura) de asigura adevărata viaţă (apa). ,,Umbra umbrelor”, un superlativ afectiv, însoţit de ,,putregaiuri” sugerează degradarea în care putem ajunge.
Remarc ultima strofă, pe care trebuie să o leg versul anterior:
,, m-a aruncat în umbra umbrelor
printre putregaiuri
să-mi strig involuntar nemulţumirile
şi să-mi descarc sufletul
bolnav ca o vioară fără strune “
Ce reproşez poemului? Prea multe genitivale şi împărţirea nepotrivită pe strofe. În rest un discurs bine condus, susţinut artistic şi ideatic.
Ioana
pentru textul : călătoriile Alétenei deştiu că eşti atentă la detalii. îţi mulţumesc.
Mie mi se pare ca atitudinile astea sensibilicoase vis-a-vis de religii sunt paguboase si daca-s pro si daca-s contra. Din tot raspunsul tau Gorune eu am inteles ca tu ai o rafuiala destul de personala (fie ea si spirituala) cu Biserica Ortodoxa Romana (careia nici nu-i pronunti numele ci alegi sa-i zici BOR de aprca ar fi Biroul Electoral Central) si ma lasi asa, tuflit la acest capitol pentru ca ma obligi sa te vad in loc de un trismegistus douamiist un fel de paunescu pasoptist. Gorune, asemenea subiecte nu se expediaza in acest fel pe un site cat de cat respectabil. Cu toate ca pot fi contrazis, iata ai luat doua penite de la necredinciosi.No surprises. Insa textul tau e penibil dal capo al fine. De la mine deci... nici vorba de vreo penita. Poate doar de o parere de rau urmata de tzz-tzz trece amarul si vine ridicarea lenta dar ferma a degetului din mijloc. Poate cel mai slab text pe care l-ai scris de cand ne stim, daca parerea mea are vreo importanta pentru tine. Un exemplu de dat cu mucii in fasole pe care doar un prost il poate oferi. Dar tu esti un tip desptept. So how come? Just shit happens? Andu
pentru textul : Vin Sărbătorile de Paști. Până la Inchiziție ne mănâncă popii (de cartier). deStrofa a treia mi se pare fortata prin intercalarea secundarei "amputez creionul" intre principala si subiectiva. De fapt se vede ca ai simtit nevoia stangace a punctelor de suspensie acolo... eu zic ca nu ti-a iesit si ar trebui schimbat. In rest imi place cum suna, desi nu incetezi sa ma uimesti cum insisti in acest stil mort si ingropat. Dar ma rog, fiecare isi duce crucea cat poate. La urma urmei, daca mai pica o gagica pe spate la o apa plata cu lamaie la auzul unor versuri ca acestea tot nu e rau. Iar daca le mai si pune pe muzica un prieten betiv care stie sa treaca pe chitara din do in la minor si apoi in re si in fa la orice ora dupa miezul noptii... e chiar ok. Parerea mea de opspe ani. Andu
pentru textul : Ison denu, nu am sa spun asta. ci am sa te rog sa iti pastrezi criticile si observatiile pentru atunci cind vei fi in fata textelor si va trebui sa le notezi. esti in juriu, nu? atunci cind vei nota textele va trebui sa tii cont de aceste lucruri.
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” depina atunci exista suficiente texte pe site postate in afara concursului pe care poti, si te invit, sa le critici si sa le comentezi. multumesc pentru intelegere.
nu mă îndoiesc că a fost un cenaclu reușit. regret doar că nu am putut să particip. mai mult decît vă puteți voi imagina.
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi deL-am facut tableta, sau pastila cum vrei sa-i spui... sper sa nu ramana prin gatul cuiva :-)
pentru textul : mama la toate țările deMersi.
Andu
Eu nu vreau sa ma amestec intre voi. Ascult si tac
pentru textul : în celălalt vis deEmile, am citit controversa pe care textul tau a starnit-o pe agonia si m-a bufnit rasul-plansul. Cred ca te-au cam sifonat pe acolo alde mihai gruia and such, dar daca te amesteci in laturi te manaca porcii. Acum, textul mi se pare "average" la posibilitatile tale, insa imi place ca ai consemnat acel ceva teribil care s-a petrecut, in felul tau, iar asta este demn de o plecaciune. Iar cine se crede fara de pacat literar pe aici sa arunce primul piatra! Andu
pentru textul : rage de... pari atât de convinsă...
pentru textul : ...romantic, dom'le! deInteresul unui text este de a fi prezentat perfect din toate punctele de vedere. Mulțumesc.
pentru textul : Wittgenstein și Jocurile de limbaj depărerea mea, poți renunța la "ca o" în titlu... dar e alegerea ta...
pentru textul : fără tine totul e o iarnă deBianca, e o notă personală, nici proză, nici jurnal. Am prins ideea, știu ce îmi transmiți. Textul s-a vrut la marginea impersonalului-personalului, ceea ce ai bine surprins. Da, fraza aceea a fost prima dată scrisă apropae cum ai redat-o tu. Dar pe parcurs, am prelucrat-o așa. Promit că atunci când voi scrie proză - hei, dar tu însăți ai o grămadă de texte-proză foarte foarte personale, my dear - voi aluneca frumos pe alt stil. Vei vedea. Istoria acestui text: am avut ieri o fulgerare de idee și am făcut gafa să o trec direct aici, iar când am vrut să postez, în loc de click pe "publică", am dat pe "șterge". Așa încât aici e umbra celui de ieri sau urma scrisă stângaci, fiindcă am vrut să rămână totuși ceva. Cred că cel de ieri chiar ar fi fost pe placul tău. :) Acolo ai frânt discursul, Bianca, deși știu bine că ai prins firul: este "eu nu am suflet din esență dură/ e o urmă ..." Știu că lipsa punctuației (special aleasă așa) dă peste cap unele sensuri sau, dimpotrivă, le accentuează. So, am promis că o voi face, adică voi scrie proză. Deocamdată e în lucru un jurnal și note, schițe etc. Până la proză mai e drum de bătut. Nu știu dacă atât de curând. Și nu știu dacă aici. Mulțumesc. Deci: sunt simple note personale, gânduri. Și așa le las.
pentru textul : concert pentru vioară nesculptată deuite vezi, de aia nu esti. iar in ce priveste lauda, stii cum zice vorba aia romaneasca, lasa sa ti-o aduca altii.
pentru textul : Viraj mult prea strâns deEla, nu am spus că ai "aruncat" niște versuri pe o poză, te rog nu îmi răstălmăci cuvintele (cum zice cineva de aici). Am spus clar "a scrie". Te rog să recitești și să percepi exact ideea. Iar poza nu este neclară, ci chiar scanată la o rezoluție inferioară, însă se poate prelucra. Nu mi-ai răspuns la întrebare. :)
pentru textul : do re mi fa om deda, un text remarcabil nu numai ca forma dar si ca „precizie stilistică”. Singurul loc unde am avut o anumită dificultate a fost la „vintrele cuvintelor”. Încă încerc să captez ideea. Felicitări. Un text la care poți reveni mereu ca la o referință.
pentru textul : în jur e zare prăvălită-n cruci dePagini