pipăiam noaptea şi noaptea era ca o linişte cu gura mea
deschisă intram în oameni şi oamenii erau oraşe
cu închisori intime şi prizonierul era gardian şi gardianul era
director şi directorul era rege şi regele era ucigaşul
şi cel care ucidea era prizonierul
şi mie mi s-a făcut deodată frică
şi îmi pipăiam liniştea
şi era ca o noapte cu gura mea deschisă
Când vastele timpuri dispar într-un număr
şi spaima dezmiardă duioase detalii
un Prinţ se iveşte prin sparte vitralii
cu astrul absenţei – pecete pe umăr
mişcarea a stat nemişcată în fugă
în colţuri de haos vie veghează
înaltă, secretă, adâncă şi trează
zidită în pajuri – a şerpilor rugă
pe veşnic nestinsul, sfântul sfârşit
prin vamă de aur pogoară-se harul
spaţii de sete alină-şi pojarul
căci jertfa supremă s-a săvârşit
suntem două fuioare de taină
iubito
doi porumbei voiajori fracturaţi
în mii de cuvinte
într-o zi
te-am legat de respirările mele
ţi-am dat foc ca unui fir de cositor imuabil
mi-ai sudat toate căile de văz şi
auz
din cornul inorogului ne-am făcut colier
învârtim pe roata olarului nopţile
îngerul care ne-a pus împreună ne-a împrumutat aripa lui
să zburăm printre jazzuri
incisiv acest curs natural din clepsidră
am visat un bărbat era foarte tăcut și subțire
ochii lui
de culoarea fumuriului copt
am visat un copil lângă el o femeie nemișcată și tristă
ca un lut înainte de-a se face
urcior
am visat o pădure era plină de cioate
am visat o pădure
sângera și cânta
timpul se strecura se furișa în vârful picioarelor.
o voce a strigat.
mă aşezam la masa cu sertar ros de carii
şi mâzgăleam verdele de april
deseneam curbele cu florarul fiindcă era nevoie de soare
unghiurile drepte cu echerul fiindcă era nevoie de umbră
prindeam forma florilor după ureche
fluturii palpitând dintre corzile mandolinei
fericirea venea la oră exactă ca un poştaş pe bicicletă
simţeam zvâcnetul arcurilor fără amortizare
şi aşteptam să îmi arunce pachetul
Comentarii aleatorii