n-am ce să spun
aşteptările sunt mai lungi decât iernile
sentimentele seamănă cu gândurile pe care ni le-am mai spus
cât să ne scoatem sufletele din adâncuri
mă mulţumesc că nu-mi eşti străină
viaţa nu ştie nimic
încă se vaită
nu-şi dă seama ce pierde
doar când trage să moară
caută
o cale de întoarcere
mi-e bine când inima îşi vede de drum după cuvinte
jumătate din viață s-a tot dus cu vorba
abia la primul sărut
cu acelaşi surâs simplu
veghez
cum nu mai e vreme
de atîta noapte
cerul protejează coasta din care va naşte un alt răsărit
pentru ultima oară
cu chipiu pe cap
rugăciunea spusă dintr-o suflare
împinge sufletul mai cu viaţă
lasă-te asediat, lasă-te cucerit
nimic nu se compară cu mirosul impregnat de amintiri
lasă zilele să ţi se culcuşească la piept
soarbe-le fecioria
şi bucură-te că le-ai dăruit noaptea
lasă-mă să-ţi pătrund printre gânduri
să mă strecor, amant adulmecând pulpele-ncinse
să ar ȋn şoaptă cerurile sterpe
să-mprăştii vise germinate
cu amăgiri deşarte
lasă-ne să ne facem datoria
şi cuvintele freamătă atinse de adierea spaimei
frunze risipite cu speranţa jertfei
dătătoare de viaţă
şi moarte
singurătate lipită cu obrazul de fereastră
mă privești
sau poate călărești norii în gînd
mai vrei să ne ascundem printre file de carte
răsfirate sub atingeri
ca niște degete albe printre cute de lenjerie
și tresăriri de moarte
îmi ești la fel de vis cît îți sînt de departe
tu rămășiță de zile pierdute
gîndul la tine difuză pată pe ape
defunctă iubire
dezbrăcată moarte
indiferentă iluzie imposibilă
inutilă singurătate
iubite, pe la fereastra ta trec trenuri
călători se perindă grăbiţi
întinzi mâna şi dai drumul unor porumbei
cu faţa lipită de geam aştept cuminte
sărutul de noapte bună
liniştea îţi truchează paşii
mă legăn
închid ochii
mama îmi ia mâna şi mă trece strada
Comentarii aleatorii