....Bună seara. Observând că întrebați în stânga și-n dreapta "ce e poezia", textul de mai sus nu mă mai miră. ...Aș vrea să-mi dați un argument pentru care cuvintele de mai sus formează o poezie. Atâț. Pentru că a încheia fraza unde doriți, a vă sări de pe un rând pe altul literele la fel de imprevizibil cun o broască în călduri își sare balta, a structura zece rânduri în trei unități,și mai ales, a folosi ca temă centrală ingeniosul bocet "io scriu fain, fain, da' oamenii "e" răi și nu "vede" talentu' meu" nu e de ajuns pentru a putea încăpea printre corzile lirei. ...Ascuțitoarea n-are peniță, iar lacrima nu e cerneală,.Și vă rog, nu mă întrebați "de ce nu e poezie". E foarte greu să explici cuiva de ce stâlpul din fața sa este un stâlp. Seara bună!
uneori ninge la malul mării
Postat de Mihaela Meravei în Decembrie 12, 2013 la 10:00am
Vezi blog
.
nu știu cum se face, dar
nevoia de alb este mai mare
la țărmul sărat al așteptării,
când marea se împodobește
cu rochie de mireasă,
pregătită pentru balul inedit de sărbători,
valurile foșnesc sub roiul de fulgi
într-un vals al iubirii,
se-adună ciorchini pescăruși pe stabilopozi
cu invitații de dragoste între aripi,
nisipul îngheață sentimental
surprins de spectacolul zăpezii...
cu siguranță muntele este favorit
în acest banco al iernii,
mai mereu câștigă potul
în jocul de-a puritatea,
însă...
uneori ninge la malul mării,
acolo unde întotdeuna începe viața
și îngerii își înnoiesc aripile
pentru următorea minune.
"Urmatorea" minune ar fi sa se lase de poezie si sa se apuce de sarmale.
Celelalte texte publicate pe net sunt la fel de jalnice. Asta e nivelul actual pentru premiul I sau concursul de mai sus e unul de doi lei cuie?
unu: cred ca titlul e absolut burlesc. doi: mesajul e clar de tip personale sau cutia cu nisip desigur in ideea ca acolo face pisica pipi trei si onwards: un text ca un vant pe care-l tragi primavara dupa o iahnie de fasole uscata de asta iarna Eu intotdeauna am considerat "pur si simplu" o expresie inculta, noroc cu incadrarile astea noi pe Hermeneia ca poti sa postezi orice vant la o categorie alambicata tot ce ai de facut e sa slabesti putin incordarea dintre fese.
hmmm ..ma simt ca la scoala cand imi spui Keller, a fost o greseala la inscriere, dublarea prenumelui Erika Erika apoi Keller as dori o modificare, poti sa-mi spui te rog, Dorin, care este adresa de mail a site-ului Hermeneia?
Nu am mai citit de mult o poezie cu rimă care să îmi placă atât de mult. Curge ușor, natural, atât rima cât și imagistica. Simt o rupere de ritm în penultima strofă, dar s-ar putea să mă înșel: Eu am lăsat acolo păsări cântătoare prin crânguri și livezi de pruni să ciripească și felul cum la fiecare sărbătoare știa măicuța iară să ne primenească Mi-a mai plăcut menționarea matematicii în ultima strofă, dar cred că exprimarea perimată vise înaripate strică teribil impresia generală.
Virgil, mulțumesc pentru avertisment, sunt de acord cu ce presupune. te rog să mă crezi, activitatea mea pe Hermeneia nu reprezintă nici un fel de joacă. cer scuze pentru acțiunea imprudentă și întăresc promisiunea să nu mai șterg texte.
experimentul mi se pare interesant. nu cred că este fericită repetarea statuie - statuile din strofa a doua. aș zice că se aventurează pe un ambitus destul de întins, între „trei zîmmbete” și „sacul cu oase”, sau între „macaz” și „umbrele”. nu știu dacă reușește să susțină un mesaj prea consistent între atîtea dimensiuni dar cred că este un exercițiu care se merită repetat.
I don't think so. Nu cred că ai dreptate, Bobadil. Dar cred că ți s-a pus ție pata cu privire la mine sau poate nu mai ai idei. Mai bine comentează alte aspecte dintr-un text sau altul. Nu cred că sînt primul și nici ultimul care își postează online un text care a apărut și pe hîrtie. Cel puțin eu am (să-i zicem decență, dar fără să intenționez să ofensez pe nimeni, pentru că fiecare face cum consideră că este corect) deci eu cel puțin marchez în titlu faptul că textul a fost postat prima dată în altă parte. Probabil (și sînt ironic acum) am și eu dreptul să îmi public pe Hermeneia textele proprii deși întîmplarea a făcut ca ele să fie postate inițial în alt loc. Mi se pare că este normal și cinstit să am dreptul acesta cu textele mele. Despre o secțiune cu „texte publicate pe hîrtie”, cine știe... Poate. Dar tu erai cel care te plîngeai pînă de curînd că sînt prea multe categorii și subcategorii pe Hermeneia. În orice caz gestul meu este mult mai puțin inacceptabil în comparație cu gestul altora care folosesc Hermeneia probabil doar ca pe o magazie de vreme ce își mai postează textele încă în douăzeci de alte locuri. Astfel că textele lor pe Hermeneia nu mai au nici un fel de inedit. În orice caz cu excepția Liternet și site-ul Luminiței Suse, și cu excepția site-urilor și blogurilor care îmi postează textele fără permisiune, și cu excepția poezie dot ro unde am început să postez în 2004 textele mele nu pot fi găsite decît pe Hermeneia. O mică parte din ele au apărut pe hîrtie în Mirabile Dictu, în Antologia agoniei și cam atît.
Si inca o precizare - sa nu uitam editura Tracus Arte, care are o colectie f buna de poezie, sa nu uitam marii poeti din ultimii 30 de ani - Ion Muresan, Alexandru Musina, Ion Stratan, Traian T. Cosovei - omit cu buna stiinta multe nume, dar cel putin exista un inceput. cum spunea noica, nu trebuie sa incepi filosofia de la inceput, nu conteaza cu ce filosof incepi, conteaza sa incepi.
Maestre, Italia este portia din noi necunoscuta ce deschide laguna inimii...Venetia este o proiectie atemporala unde raminem tineri si fericiti, privind nu numai spre laguna ci si dincolo de Scuola Arciconfraternita di San Rocco unde Jacopo Tintoretto iti ia rasuflarea prin La Crocifissione... de oriunde s-ar afla, M are inca aceasta putere de a imblinzi tacerea...
Oana, ca atenție la detaliu și atmosferă nu stă rău textul acesta. Unde șchioapătă: fir epic (slab, slab), exagerări (și acelea clișeistice), fragmente nesusținute logic ("Bărbații erecți răman pe freeze, cu degetele încă butonând isteric"; " Doar ochii mai mișcă în orbitele iritate de prea multe nopți de nesomn simultan" - la cine se referă "simultan"? - nu e nevoie să-mi explici mie, ci sa reformulezi ). Chestia cu "EA" pică rău, dar rău de tot. Ai și ceva typo, revezi textul, te rog.
Alma, mulțumesc, la ora când am scris acest poem, tehnica era undeva suspendată între două respirații. Mă voi gândi. Și într-adevăr, umbrele se lasă astăzi zborului, viața încă palpită. Cântecul a fost ascultat. Mulțumesc. Virgil, în acest poem se îmbină, da, mai multe arte și mai multe planuri. Nu cred că este pretențios acel "vitralii pentru oameni", depinde printre ce oameni trăim, întotdeauna, și ce om/întâmplare/lucru te inspiră atunci când scrii. Nu știu de unde și de ce confuzia ta, fiindcă este una din cele mai clare poezii scrise de mine în ultima vreme, iar faptul că îmbină elemente din muzică și pictură este doar o deschidere. Și nu folosesc doar eu această deschidere spre arte în poezie, dimpotrivă. Aș spune că sunt chiar învățăcel față de poeții care scriu astfel. Da, se pot scrie două-trei poeme începând de al ideile acestuia, ai dreptate. Mulțumesc pentru impresia ta.
Titlul nu e tocmai potrivit.
Poemul e bun.
Versul
"ai trecut de labirintul îngust al neliniștii"
m-a facut sa revin si sa las aici un comentariu, in speranta ca il vor aprecia si alti cititori trecatori.
"labirintul îngust al neliniștii" - poate fi si titlu de volum.
Inversiunile nu mai au nicio trecere, cel puţin nu în poezia modernă. Nici topica specifică secolului 19. Nici chiar simbolurile, cu atât mai mutl cele antice. Prin folosire, au devenit concepte fără conţinut. Apoi, expresia ta este retorică, bombastică pe axa înţelepciunii şi fără nicio tangenţă estetică. Cu alte cuvinte - vorbe mari, ide puţine, trăire plată, poetizare.
Margas, tu nu ti-ai adulmecat niciodata moartea, privindu-te in oglinda? Narcisista si flamanda iluzie este moartea! Deja am comentat prea mult. O seara faina.
Margas, îți place să vorbești mult, fără să spui nimic. În cazul de față, trebuia să comentezi un text. Verdictele tale mă amuză. Vei fi tu vreo instanță literară și eu nu știu? În ce privește „caracterul liric”, mă faci să zâmbesc. Tu în îl ai cu prisosință, cât pentru jumătate de site. Mai postează vreo parodie ceva, decât să-ți pierzi timpul cu mine. Și nu-l mai cita pe Blaga, dacă ai ceva spus, spune cu cuvintele proprii, nu cu ale altora. Eugen
yester ... si ce galanti pot fi uneori oamenii, cand pleaca urechea la glasul gradinilor... despre liniste nu zic nimic, mi-e teama sa nu inceapa sa decapiteze:) hotii de dor nu se numesc haiduci! gradinareasa de serviciu:) Aranca, tu mi-ai dat jos gandurile de pe cea mai inalta colina a noptii, le-ai trecut puntea peste abis, am atins cealalta parte din mine... tu stii ca gradina nu inseamna sfarsitul, doar spinii ei aduc amintiri dinspre teluric... gracias por la pluma!
"ieri s-a pierdut o galaxie [...] odată cu aerul pe care-l purtai la înălțime" "...ritm lunatec" "cuiburile de păsări de pe umerii mei" Imagini care merita o lectura atenta si impregnare tipic craciuniana. Pe undeva, global vorbind pentru poemul de fata, se simte o indecizie intre detasare lucida si expunere directa, emotionala. "melodia trupului", "pe glezna lunii amprentele tale", "fiinta crepusculara" par un pic fortate poetic. de unde vine caruta? (vreo legatura cu constelatiile?) s-ar putea ca titlul sa dezavantajeze poemul. iarta-mi indrazneala. pe de alta parte : de unde atata sange in poemele tale? ar fi interesant de vazut cum se justifica (leit)motivul asta intr-un grupaj de poeme. cuiburile acelea de pasari chiar m-au marcat...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"gene de umbra", "fustele curiozitatii", "zmeie decupate din curcubeu...", "lacrima de ploaie" , " umbre nepasatoare"... etc
pentru textul : viaţa trece prin octombrie de....Bună seara. Observând că întrebați în stânga și-n dreapta "ce e poezia", textul de mai sus nu mă mai miră. ...Aș vrea să-mi dați un argument pentru care cuvintele de mai sus formează o poezie. Atâț. Pentru că a încheia fraza unde doriți, a vă sări de pe un rând pe altul literele la fel de imprevizibil cun o broască în călduri își sare balta, a structura zece rânduri în trei unități,și mai ales, a folosi ca temă centrală ingeniosul bocet "io scriu fain, fain, da' oamenii "e" răi și nu "vede" talentu' meu" nu e de ajuns pentru a putea încăpea printre corzile lirei. ...Ascuțitoarea n-are peniță, iar lacrima nu e cerneală,.Și vă rog, nu mă întrebați "de ce nu e poezie". E foarte greu să explici cuiva de ce stâlpul din fața sa este un stâlp. Seara bună!
pentru textul : să respir dePoemul nu e rau deloc plus vad ca Oriana are chef de "polemici fragrante". Restul e o tacere vinovata. Andu
pentru textul : despre cum se aude spargerea zilelor în stomac deun cu totul alt sens acelui "compas".
dar, oricum, cred ca e mai bine asa.
pentru textul : temeri grizate deMie personal mi-ar fi sunat mai bine ”foșnetul mătăsos...”. Iar fotografiile pentru a avea efect vizual deplin, ar trebui ceva mai mari, nu?
pentru textul : (4) Aforeme deuneori ninge la malul mării
Postat de Mihaela Meravei în Decembrie 12, 2013 la 10:00am
Vezi blog
.
nu știu cum se face, dar
nevoia de alb este mai mare
la țărmul sărat al așteptării,
când marea se împodobește
cu rochie de mireasă,
pregătită pentru balul inedit de sărbători,
valurile foșnesc sub roiul de fulgi
într-un vals al iubirii,
se-adună ciorchini pescăruși pe stabilopozi
cu invitații de dragoste între aripi,
nisipul îngheață sentimental
surprins de spectacolul zăpezii...
cu siguranță muntele este favorit
în acest banco al iernii,
mai mereu câștigă potul
în jocul de-a puritatea,
însă...
uneori ninge la malul mării,
acolo unde întotdeuna începe viața
și îngerii își înnoiesc aripile
pentru următorea minune.
"Urmatorea" minune ar fi sa se lase de poezie si sa se apuce de sarmale.
Celelalte texte publicate pe net sunt la fel de jalnice. Asta e nivelul actual pentru premiul I sau concursul de mai sus e unul de doi lei cuie?
pentru textul : Romeo şi Julieta la Mizil - încă şi încă... deunu: cred ca titlul e absolut burlesc. doi: mesajul e clar de tip personale sau cutia cu nisip desigur in ideea ca acolo face pisica pipi trei si onwards: un text ca un vant pe care-l tragi primavara dupa o iahnie de fasole uscata de asta iarna Eu intotdeauna am considerat "pur si simplu" o expresie inculta, noroc cu incadrarile astea noi pe Hermeneia ca poti sa postezi orice vant la o categorie alambicata tot ce ai de facut e sa slabesti putin incordarea dintre fese.
pentru textul : de cine m-am îndrăgostit recent dehmmm ..ma simt ca la scoala cand imi spui Keller, a fost o greseala la inscriere, dublarea prenumelui Erika Erika apoi Keller as dori o modificare, poti sa-mi spui te rog, Dorin, care este adresa de mail a site-ului Hermeneia?
pentru textul : candelabrele deMulţumesc, Silvia! Ai surprins şi asemănarea şi contrastul, şi schimbarea simţurilor (tehnica acestui poem). Ai un ochi rafinat!
pentru textul : Haiku deMi-a plăcut poemul și cu cât revin și îl recitesc cu atât mai mult. Crește.Felicitări
pentru textul : purgatoriu deDorel, nu cred ca nomenclatura e importanta cat drepturile asociate ei...
pentru textul : hermeneia 2.0 deNu am mai citit de mult o poezie cu rimă care să îmi placă atât de mult. Curge ușor, natural, atât rima cât și imagistica. Simt o rupere de ritm în penultima strofă, dar s-ar putea să mă înșel: Eu am lăsat acolo păsări cântătoare prin crânguri și livezi de pruni să ciripească și felul cum la fiecare sărbătoare știa măicuța iară să ne primenească Mi-a mai plăcut menționarea matematicii în ultima strofă, dar cred că exprimarea perimată vise înaripate strică teribil impresia generală.
pentru textul : Eu am lăsat acolo casa mea străbună deVirgil, mulțumesc pentru avertisment, sunt de acord cu ce presupune. te rog să mă crezi, activitatea mea pe Hermeneia nu reprezintă nici un fel de joacă. cer scuze pentru acțiunea imprudentă și întăresc promisiunea să nu mai șterg texte.
pentru textul : port curajul dedai un click click pe "atentie editor"! tot graba:)
pentru textul : scleroză deBravo! Meriţi!:)
pentru textul : Concursul de Debut Literar UniCredit 2011 deexperimentul mi se pare interesant. nu cred că este fericită repetarea statuie - statuile din strofa a doua. aș zice că se aventurează pe un ambitus destul de întins, între „trei zîmmbete” și „sacul cu oase”, sau între „macaz” și „umbrele”. nu știu dacă reușește să susțină un mesaj prea consistent între atîtea dimensiuni dar cred că este un exercițiu care se merită repetat.
pentru textul : De-a singurul deI don't think so. Nu cred că ai dreptate, Bobadil. Dar cred că ți s-a pus ție pata cu privire la mine sau poate nu mai ai idei. Mai bine comentează alte aspecte dintr-un text sau altul. Nu cred că sînt primul și nici ultimul care își postează online un text care a apărut și pe hîrtie. Cel puțin eu am (să-i zicem decență, dar fără să intenționez să ofensez pe nimeni, pentru că fiecare face cum consideră că este corect) deci eu cel puțin marchez în titlu faptul că textul a fost postat prima dată în altă parte. Probabil (și sînt ironic acum) am și eu dreptul să îmi public pe Hermeneia textele proprii deși întîmplarea a făcut ca ele să fie postate inițial în alt loc. Mi se pare că este normal și cinstit să am dreptul acesta cu textele mele. Despre o secțiune cu „texte publicate pe hîrtie”, cine știe... Poate. Dar tu erai cel care te plîngeai pînă de curînd că sînt prea multe categorii și subcategorii pe Hermeneia. În orice caz gestul meu este mult mai puțin inacceptabil în comparație cu gestul altora care folosesc Hermeneia probabil doar ca pe o magazie de vreme ce își mai postează textele încă în douăzeci de alte locuri. Astfel că textele lor pe Hermeneia nu mai au nici un fel de inedit. În orice caz cu excepția Liternet și site-ul Luminiței Suse, și cu excepția site-urilor și blogurilor care îmi postează textele fără permisiune, și cu excepția poezie dot ro unde am început să postez în 2004 textele mele nu pot fi găsite decît pe Hermeneia. O mică parte din ele au apărut pe hîrtie în Mirabile Dictu, în Antologia agoniei și cam atît.
pentru textul : cu o gaură mare pătrată în piept ▒ deSi inca o precizare - sa nu uitam editura Tracus Arte, care are o colectie f buna de poezie, sa nu uitam marii poeti din ultimii 30 de ani - Ion Muresan, Alexandru Musina, Ion Stratan, Traian T. Cosovei - omit cu buna stiinta multe nume, dar cel putin exista un inceput. cum spunea noica, nu trebuie sa incepi filosofia de la inceput, nu conteaza cu ce filosof incepi, conteaza sa incepi.
pentru textul : kimonou cu buburuze şi maci deMaestre, Italia este portia din noi necunoscuta ce deschide laguna inimii...Venetia este o proiectie atemporala unde raminem tineri si fericiti, privind nu numai spre laguna ci si dincolo de Scuola Arciconfraternita di San Rocco unde Jacopo Tintoretto iti ia rasuflarea prin La Crocifissione... de oriunde s-ar afla, M are inca aceasta putere de a imblinzi tacerea...
pentru textul : l'aria è per tutti - (jurnal de calatorie - fragment) deOana, ca atenție la detaliu și atmosferă nu stă rău textul acesta. Unde șchioapătă: fir epic (slab, slab), exagerări (și acelea clișeistice), fragmente nesusținute logic ("Bărbații erecți răman pe freeze, cu degetele încă butonând isteric"; " Doar ochii mai mișcă în orbitele iritate de prea multe nopți de nesomn simultan" - la cine se referă "simultan"? - nu e nevoie să-mi explici mie, ci sa reformulezi ). Chestia cu "EA" pică rău, dar rău de tot. Ai și ceva typo, revezi textul, te rog.
pentru textul : Femme fatale deAlma, mulțumesc, la ora când am scris acest poem, tehnica era undeva suspendată între două respirații. Mă voi gândi. Și într-adevăr, umbrele se lasă astăzi zborului, viața încă palpită. Cântecul a fost ascultat. Mulțumesc. Virgil, în acest poem se îmbină, da, mai multe arte și mai multe planuri. Nu cred că este pretențios acel "vitralii pentru oameni", depinde printre ce oameni trăim, întotdeauna, și ce om/întâmplare/lucru te inspiră atunci când scrii. Nu știu de unde și de ce confuzia ta, fiindcă este una din cele mai clare poezii scrise de mine în ultima vreme, iar faptul că îmbină elemente din muzică și pictură este doar o deschidere. Și nu folosesc doar eu această deschidere spre arte în poezie, dimpotrivă. Aș spune că sunt chiar învățăcel față de poeții care scriu astfel. Da, se pot scrie două-trei poeme începând de al ideile acestuia, ai dreptate. Mulțumesc pentru impresia ta.
pentru textul : Michel deTitlul nu e tocmai potrivit.
pentru textul : de la dreapta la stânga dePoemul e bun.
Versul
"ai trecut de labirintul îngust al neliniștii"
m-a facut sa revin si sa las aici un comentariu, in speranta ca il vor aprecia si alti cititori trecatori.
"labirintul îngust al neliniștii" - poate fi si titlu de volum.
mersi,matei.am corectat, intr-adevar suna mai bine
pentru textul : Poem cu mult balast deInversiunile nu mai au nicio trecere, cel puţin nu în poezia modernă. Nici topica specifică secolului 19. Nici chiar simbolurile, cu atât mai mutl cele antice. Prin folosire, au devenit concepte fără conţinut. Apoi, expresia ta este retorică, bombastică pe axa înţelepciunii şi fără nicio tangenţă estetică. Cu alte cuvinte - vorbe mari, ide puţine, trăire plată, poetizare.
pentru textul : poem elizabethan deMargas, tu nu ti-ai adulmecat niciodata moartea, privindu-te in oglinda? Narcisista si flamanda iluzie este moartea! Deja am comentat prea mult. O seara faina.
pentru textul : Adulmecând osul deMargas, îți place să vorbești mult, fără să spui nimic. În cazul de față, trebuia să comentezi un text. Verdictele tale mă amuză. Vei fi tu vreo instanță literară și eu nu știu? În ce privește „caracterul liric”, mă faci să zâmbesc. Tu în îl ai cu prisosință, cât pentru jumătate de site. Mai postează vreo parodie ceva, decât să-ți pierzi timpul cu mine. Și nu-l mai cita pe Blaga, dacă ai ceva spus, spune cu cuvintele proprii, nu cu ale altora. Eugen
pentru textul : Simbioză deyester ... si ce galanti pot fi uneori oamenii, cand pleaca urechea la glasul gradinilor... despre liniste nu zic nimic, mi-e teama sa nu inceapa sa decapiteze:) hotii de dor nu se numesc haiduci! gradinareasa de serviciu:) Aranca, tu mi-ai dat jos gandurile de pe cea mai inalta colina a noptii, le-ai trecut puntea peste abis, am atins cealalta parte din mine... tu stii ca gradina nu inseamna sfarsitul, doar spinii ei aduc amintiri dinspre teluric... gracias por la pluma!
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină demișto, parcă ai intra într-un club unde bobadil e la bară, răvășit... îhhh
pentru textul : la mormântul lui menelau de"ieri s-a pierdut o galaxie [...] odată cu aerul pe care-l purtai la înălțime" "...ritm lunatec" "cuiburile de păsări de pe umerii mei" Imagini care merita o lectura atenta si impregnare tipic craciuniana. Pe undeva, global vorbind pentru poemul de fata, se simte o indecizie intre detasare lucida si expunere directa, emotionala. "melodia trupului", "pe glezna lunii amprentele tale", "fiinta crepusculara" par un pic fortate poetic. de unde vine caruta? (vreo legatura cu constelatiile?) s-ar putea ca titlul sa dezavantajeze poemul. iarta-mi indrazneala. pe de alta parte : de unde atata sange in poemele tale? ar fi interesant de vazut cum se justifica (leit)motivul asta intr-un grupaj de poeme. cuiburile acelea de pasari chiar m-au marcat...
pentru textul : tristețea ca o căruță demi-am dat seama de asta Ioan, spuneam doar ca e cam lung si deci cam greu de receptat :)
pentru textul : despre poem dePagini