reperele destinului si "judecata de apoi a...poetilor". se spune ca ultima camasa nu are buzunare.
o clipa de meditatie profunda si frumoasa. cele bune.
adolescentin (sa nu o iei in sens peiorativ, fiindca nu asta imi este intentia). Un fel de Lorelei a unui Ionel Teodoreanu din sec. XXI. mi-a placut "orizontul rasucit care se dizolva in cer", pacat ca sugestia lacrimilor, care-i urmeaza, banalizeaza constructia. sfat, daca-mi permiti: fereste-te de alaturarile adverbiale de genul " acum cînd " in textele unde nu folosesti punctuatia. iar dincoace de granita cuvantul "supermagazin" nu prea este uzitat; noi suntem mai "english", folosim "supermarket"...:)
Virgil, intru deseori pe H, va citesc si imi place. cu coada infasurata pe mana, bineinteles. ai fost sambata trecuta la moon amtrak, in laguna niguel?
...revin pentru a preveni ulterioare preconcepții. dacă nu am dat sfaturi și comentarii direct pe text aceasta se datorează faptului că sunt și de veghe și de slăbiciune:) în lanul tău. Textul e omogen, inteligent și nu are nevoie. same io.
Am reținut și punctul Dumneavoastră de vedere domnule Titarenco. Nu de comentarii îmi fac griji, ci de modul în care se încearcă încorsetarea sau deturnarea aprecierilor sau punctelor de vedere ale altora (a se vedea prima mea postare și reacțiile stârnite de ea). Despre calitatea textelor mele, așa cum ați spus, este vreme să discutăm pe măsură ce vor fi postate, iar termenul ”elitism” nu se referea nicidecum la ele. Despre motto, am spus deja: eu consider că poezia face parte din viață și viața e plină de poezie. Nu vă faceți probleme, n-o să cad de la prima clătinare! Asta pentru că eu cred în bunul simț. Al meu în primul rând.
Ştiţi care e problema cu ironia, d-le Manolescu? Chiar şi atunci când sunt doi, ea, în mrejele-i adânci ca marea, se poate confunda (de unul dintre ironici), până la identitate, cu firescul, incoerenţa ori bufoneria fenomenologică. Filosofia este pentru proză, aşa cum lirismul este pentru poezie. În altă ordine de idei, nu gust "metafizicul". (Şi) Prin el, poezia a devenit religie. Icoană de neatins sub care se priveşte cu evlavie; sub care se tremură şi, bineînţeles, se tace neapărat. Icoană prin care toţi putem deveni nepoeţi.
Singura abordare care-mi pare rezonabilă, vizavi ŞI de contextul liric, e cea analitică.
Practic, nu se leagă nimic între ideile poetice, nici un discurs, doar niște fâșii de imagini, unele inedite, cu tentă suprarealistă "ne vom cutremura cât să ne pice din trupuri cărămizi în flăcări", altele naive, din imagistica practicată de copii:" sau degete ieșite din pământ", "o să fie în schimb un vânt ca o herghelie", "umbra cu nasturi din foișor", dar și clișee: "o să deschid toate icoanele sufletului meu", "ușile de sare", "iarbă roșie".
Cu tot respectul, nu ţi se pare că sunt prea mulţi de "vom" în cele 10 versuri: "vom auzi,vom coborî, vom ascunde, vom sta, vom mângâia". Este doar o părere, poate să fie bine şi aşa, depinde din ce parte priveşti.
cu stimă, z
Pe cȃnd? Pe cȃnd…s-o putea. Deocamdată sunt într-o criză de potențial psihic. Numai bun de scris poezie. Pentru cine e în stare. Nu sunt sigur dacă și pentru mine. Cred că știi: treaba asta cu „admirația” în ceea ce privește poezia, între noi ierarhia e inversă. Mulțam pentru semn.
argumente? ce are (jazz) cafe-ul - un fel de fast-food place - cu umbrela si cu rasaritul soarelui? ( asta ca sa nu continui) apoi "textul" propriu-zis nu contine decit un fel de repetitii (aproape ornamentale) care mie imi amintesc de niste lectii de la la ora de desen din clasa a patra. adica mai pe scurt, friza cu modele dar nu poezie.
un descriptiv plăcut. tot ce pot spune este că m-a dus cu gândul la romanul "omul de aur" a lui jokai mor. mă refer la maniera în care ai scris acest text
şi fiind de natură descriptivă, textului nu îi putem reproşa mai nimic pentru că "îşi face treaba" şi descrie frumos, poate doar dvs. (glumesc):)
mi-a plăcut.
Îmi place micul tău experiment vizual, dar am și câteva rezerve. Părerea mea e că este ușor redundant sa descrii cititorului ceea ce vede deja. Dacă nu ar fi fost ilustrația, aș fi spus că este perfect așa. Patru versuri concentrate care fac cititorul să gândească dincolo de ceea ce ai spus acolo, către ceea ce ai vrut să spui. Pe scurt, fotografia e deja alb negru și se mai vede și sacoșa din mâna copilului. Este suficient pentru cititor pentru a avea deja sugestia că fetița poartă tocmai în sacoșa din pânză o posibilă realitate (a ei sau a altcuiva). Deci eu aș vedea așa poezia: „fetița aceasta nu sunt eu ci oricare proiecție a dumnezeului meu surprins pe o peliculă cum duce cu sine o posibilă realitate” Sau dacă e să fiu și mai îndrăzneț aș spune: „nu sunt eu ci oricare proiecție a dumnezeului meu surprins pe o peliculă cum duce cu sine o posibilă realitate”
Da, asta e altceva... e suficient cât să îți dorești să mergi mai departe, dincolo de cuvinte, pentru a le descoperi istoria. Poate voi reuști să revin, așa cum merită textul, dar am vrut să las semn că așteptam ceva mai în stilul tău, și de aici plec mulțumită, dacă se poate spune așa :) Am doar o întrebare: presupun că discuții înseamnă că are și Ramona Iancu o contribuție la acest text. Dacă este așa, presupun, iarăși, că ai acordul ei pentru a publica aici.
nu cred că e neterminată metafora. cum e un paianjen? eu îl văd mereu la pândă.
aici aveţi dreptate, dar în sensul că e "trezvie". stare de priveghere duhovnicească, trezire a sufletului, de gardă a fiinţei umane faţă de condiţia lui. sau pe aici.
nu mă supăr niciodată pe oamenii cu care dialoghez.
Titlul m-a dus sinceră să fiu la una din povestirile lui Gerard Klein care se numea, cred, "Când zeii plâng" (am citit-o de mult așa că dacă mă înșel și nu-i aparține nu mă trageți de urechi :)). Poezia mi s-a părut destul de încărcată, probabil datorită exprsiilor în latină, dar care condimentează puțin discursul. Și totuși... poate "templum" ar trebui lăsat "templul", mi se pare că supralicitezi deja, ca și cu înșiruirea colinelor. Ai creat o atmosferă destul de încărcată și ultimele versuri sună ca o prevestire, ceea ce e bine, fiindcă anunță un deznodământ propriu al cititorului. Cred că, împreună cu strofa a treia, acestea sunt cele mai bune versuri din poezie.
Lucian, Traim o viata infestata de publicitate, ai dreptate, dar acest poem nu contine publicitate, sau poate mi-a scapat tocmai mie semnificatia lui? In rest da, semnificatia dualului, a dublului, a lui "patru"... e acolo unde cine o primeste, o primeste. Dar reclama nu e, sau cel putin eu nu am dorit sa fie. Multumesc de lectura, Andu
Virgil, multumesc pentru avertizare. Insa inainte de toate te rog sa mai analizezi o data temeiul primei avertizari a Arancai. Eu cred ca acesta nu exista... in virtutea spiritului liberei comunicari care exista pe Hermeneia. Daca eu ii raspund lui Vladimir cu o gluma pe masura glumei care mi s-a parut comentariul lui cel putin sarcastic, eu incalc regulamentul? De ce? Pentru ca in gluma aia apare un scafandru american si un dervis arab? Hai sa fim seriosi! Te rog daca esti asa dragut sa-ti spui parerea in legatura cu aceasta problema. Daca in chestiunea cu arabii care ne transforma casele in morminte puturoase am inteles punctul vostru de vedere (mai ales pentru ca Bianca a stiut sa explice bine), pe asta nu o mai pricep. Iar aceasta femeie se pricepe foarte bine sa ma agaseze, nu crezi? O face bine de tot aceasta Marina Nicolaev, pe care nu stiu de ce o pastrezi in echipa editoriala, ca are calitati multiple, mai putin dintre cele care au de-a face cu literatura. Ii datorezi ceva or what, man?? Zi-ne si noua ca sa stim care-i treaba :-) Cu tot dragul si respectul pentru munca ta Virgile semnez aici Andu
Cristina, Elena, Andu vă mulţumesc pentru feed-back. Intervenţiile voastre la obiect, discursul civilizat aduc o atmosferă creativă pe site şi mă ajută foarte mult.
Mircea, vrei sa sochezi, dar cazi in ridicol. Textul tau nu aduce nimic nou, nu ofera erotism. Ci plictiseste. Pur si simplu. Nu asa se vorbeste despre moarte sau despre sex. Parerea mea. petre
Nu mai fi chiar asa de trista. Pt. ca nici eu nu stiu, despre mine insumi, cand vorbesc serios sau nu. Dar ce-a scris Oriana, chiar e frumos. Iar faptul ca vorbeste (sau pare a vorbi) condescendent, de data asta (dar, evident, nu intotdeauna) cred ca are dreptul. De fapt, nici nu cred ca e "condescendenta". Asa e ea: crede in ce spune. Si asta este un merit (pe bune).
Cheile de la apartamentul lui Sanchez erau la derută, nu te-ai prins, avocatul acela împăiat era cheia. Haaa... pentru chestia asta nu am putut răbda să nu las semn. E bine susținut tonul și, per ansamblu, mi-a înghețat zâmbetul. Iar dacă tot m-am apucat de asta, hai să-ți mai spun că aici: "Se limpezește impresia generală de adulter intelectual. Azi am părasit literatura. " mi se pare că e prea lesnicioasă legătura; mai apoi nu m-am prins ce-ai avut cu sărmanii pitici, iar trimiterile sunt echivoce acolo, mă întreb dacă ai avut chiar asta în vedere. Și "uzat de atât de multă neviață" îmi pare forțat. All in all, bine-ai venit. Peste cele remarcate de Alma, mai zic și că, de obicei, după punct urmează majusculă. Ar fi bine să revezi textul ca redactare, altfel pare că l-ai aruncat așa... și e și obositor de citit.
ceea ce-l doare pe Azstalos mai mult e indiferenta, ori cruzimea taietorilor de brazi si nu cuvintele lui ca niste piroane batute in bucuria unei intregi planete de copii sau pironirea intr-un singur blasfem din "Cristos si Exterminare" !!!! Si poezia e o palma, un bici, un cui, nu?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Merçi de trecere.
pentru textul : de dragoste și gândaci de Colorado dereperele destinului si "judecata de apoi a...poetilor". se spune ca ultima camasa nu are buzunare.
pentru textul : aşteptarea după Simion deo clipa de meditatie profunda si frumoasa. cele bune.
O adevărată tanka.
how beautiful we are
and so serene
locked in [our] loneliness[es]
[with the] heart[s]
left out
Interesant ce efect semantic are faptul că substantivul 'singurătăți' este la plural și 'inima' la singular.
pentru textul : priveşte-ne deadolescentin (sa nu o iei in sens peiorativ, fiindca nu asta imi este intentia). Un fel de Lorelei a unui Ionel Teodoreanu din sec. XXI. mi-a placut "orizontul rasucit care se dizolva in cer", pacat ca sugestia lacrimilor, care-i urmeaza, banalizeaza constructia. sfat, daca-mi permiti: fereste-te de alaturarile adverbiale de genul " acum cînd " in textele unde nu folosesti punctuatia. iar dincoace de granita cuvantul "supermagazin" nu prea este uzitat; noi suntem mai "english", folosim "supermarket"...:)
pentru textul : pentru că nu în vis se iubește deVirgil, intru deseori pe H, va citesc si imi place. cu coada infasurata pe mana, bineinteles. ai fost sambata trecuta la moon amtrak, in laguna niguel?
pentru textul : orizont de aşteptare 0 de...revin pentru a preveni ulterioare preconcepții. dacă nu am dat sfaturi și comentarii direct pe text aceasta se datorează faptului că sunt și de veghe și de slăbiciune:) în lanul tău. Textul e omogen, inteligent și nu are nevoie. same io.
pentru textul : De veghe în lanul cu maci deAm reținut și punctul Dumneavoastră de vedere domnule Titarenco. Nu de comentarii îmi fac griji, ci de modul în care se încearcă încorsetarea sau deturnarea aprecierilor sau punctelor de vedere ale altora (a se vedea prima mea postare și reacțiile stârnite de ea). Despre calitatea textelor mele, așa cum ați spus, este vreme să discutăm pe măsură ce vor fi postate, iar termenul ”elitism” nu se referea nicidecum la ele. Despre motto, am spus deja: eu consider că poezia face parte din viață și viața e plină de poezie. Nu vă faceți probleme, n-o să cad de la prima clătinare! Asta pentru că eu cred în bunul simț. Al meu în primul rând.
pentru textul : a catedralei grea singurătate deŞtiţi care e problema cu ironia, d-le Manolescu? Chiar şi atunci când sunt doi, ea, în mrejele-i adânci ca marea, se poate confunda (de unul dintre ironici), până la identitate, cu firescul, incoerenţa ori bufoneria fenomenologică. Filosofia este pentru proză, aşa cum lirismul este pentru poezie. În altă ordine de idei, nu gust "metafizicul". (Şi) Prin el, poezia a devenit religie. Icoană de neatins sub care se priveşte cu evlavie; sub care se tremură şi, bineînţeles, se tace neapărat. Icoană prin care toţi putem deveni nepoeţi.
Singura abordare care-mi pare rezonabilă, vizavi ŞI de contextul liric, e cea analitică.
pentru textul : Har şi talent dePractic, nu se leagă nimic între ideile poetice, nici un discurs, doar niște fâșii de imagini, unele inedite, cu tentă suprarealistă "ne vom cutremura cât să ne pice din trupuri cărămizi în flăcări", altele naive, din imagistica practicată de copii:" sau degete ieșite din pământ", "o să fie în schimb un vânt ca o herghelie", "umbra cu nasturi din foișor", dar și clișee: "o să deschid toate icoanele sufletului meu", "ușile de sare", "iarbă roșie".
pentru textul : locul nostru de întâlnire între două felii de scaun deCu cea mai mare plăcere L.I.M.
pentru textul : geometria sentimentelor (Liviu-Ioan Mureșan) deSă ne citim cu bine!
Cu tot respectul, nu ţi se pare că sunt prea mulţi de "vom" în cele 10 versuri: "vom auzi,vom coborî, vom ascunde, vom sta, vom mângâia". Este doar o părere, poate să fie bine şi aşa, depinde din ce parte priveşti.
pentru textul : aşteptându-l pe fram decu stimă, z
două margele mici din ...nas. text slab.
pentru textul : memento dePe cȃnd? Pe cȃnd…s-o putea. Deocamdată sunt într-o criză de potențial psihic. Numai bun de scris poezie. Pentru cine e în stare. Nu sunt sigur dacă și pentru mine. Cred că știi: treaba asta cu „admirația” în ceea ce privește poezia, între noi ierarhia e inversă. Mulțam pentru semn.
pentru textul : Viol consimțit deargumente? ce are (jazz) cafe-ul - un fel de fast-food place - cu umbrela si cu rasaritul soarelui? ( asta ca sa nu continui) apoi "textul" propriu-zis nu contine decit un fel de repetitii (aproape ornamentale) care mie imi amintesc de niste lectii de la la ora de desen din clasa a patra. adica mai pe scurt, friza cu modele dar nu poezie.
pentru textul : linia deun descriptiv plăcut. tot ce pot spune este că m-a dus cu gândul la romanul "omul de aur" a lui jokai mor. mă refer la maniera în care ai scris acest text
pentru textul : cealaltă marie deşi fiind de natură descriptivă, textului nu îi putem reproşa mai nimic pentru că "îşi face treaba" şi descrie frumos, poate doar dvs. (glumesc):)
mi-a plăcut.
Eugen, tu nu ai uitat că, în ultimă instanţă, rolul poeziei, ca a oricărei arte, este acela de a sensibiliza într-un sens sau altul, nu?
pentru textul : Psihanalizabil, nu? deÎmi place micul tău experiment vizual, dar am și câteva rezerve. Părerea mea e că este ușor redundant sa descrii cititorului ceea ce vede deja. Dacă nu ar fi fost ilustrația, aș fi spus că este perfect așa. Patru versuri concentrate care fac cititorul să gândească dincolo de ceea ce ai spus acolo, către ceea ce ai vrut să spui. Pe scurt, fotografia e deja alb negru și se mai vede și sacoșa din mâna copilului. Este suficient pentru cititor pentru a avea deja sugestia că fetița poartă tocmai în sacoșa din pânză o posibilă realitate (a ei sau a altcuiva). Deci eu aș vedea așa poezia: „fetița aceasta nu sunt eu ci oricare proiecție a dumnezeului meu surprins pe o peliculă cum duce cu sine o posibilă realitate” Sau dacă e să fiu și mai îndrăzneț aș spune: „nu sunt eu ci oricare proiecție a dumnezeului meu surprins pe o peliculă cum duce cu sine o posibilă realitate”
pentru textul : proiecție 1 deDa, asta e altceva... e suficient cât să îți dorești să mergi mai departe, dincolo de cuvinte, pentru a le descoperi istoria. Poate voi reuști să revin, așa cum merită textul, dar am vrut să las semn că așteptam ceva mai în stilul tău, și de aici plec mulțumită, dacă se poate spune așa :) Am doar o întrebare: presupun că discuții înseamnă că are și Ramona Iancu o contribuție la acest text. Dacă este așa, presupun, iarăși, că ai acordul ei pentru a publica aici.
pentru textul : A doua mea copilărie denu cred că e neterminată metafora. cum e un paianjen? eu îl văd mereu la pândă.
aici aveţi dreptate, dar în sensul că e "trezvie". stare de priveghere duhovnicească, trezire a sufletului, de gardă a fiinţei umane faţă de condiţia lui. sau pe aici.
nu mă supăr niciodată pe oamenii cu care dialoghez.
pentru textul : trezvie deTitlul m-a dus sinceră să fiu la una din povestirile lui Gerard Klein care se numea, cred, "Când zeii plâng" (am citit-o de mult așa că dacă mă înșel și nu-i aparține nu mă trageți de urechi :)). Poezia mi s-a părut destul de încărcată, probabil datorită exprsiilor în latină, dar care condimentează puțin discursul. Și totuși... poate "templum" ar trebui lăsat "templul", mi se pare că supralicitezi deja, ca și cu înșiruirea colinelor. Ai creat o atmosferă destul de încărcată și ultimele versuri sună ca o prevestire, ceea ce e bine, fiindcă anunță un deznodământ propriu al cititorului. Cred că, împreună cu strofa a treia, acestea sunt cele mai bune versuri din poezie.
pentru textul : și zeii plîng deFrumos. Si buna alegerea si succesiunea lor, acum... Daniela
pentru textul : prima pagină deLucian, Traim o viata infestata de publicitate, ai dreptate, dar acest poem nu contine publicitate, sau poate mi-a scapat tocmai mie semnificatia lui? In rest da, semnificatia dualului, a dublului, a lui "patru"... e acolo unde cine o primeste, o primeste. Dar reclama nu e, sau cel putin eu nu am dorit sa fie. Multumesc de lectura, Andu
pentru textul : avon cosmetics deVirgil, multumesc pentru avertizare. Insa inainte de toate te rog sa mai analizezi o data temeiul primei avertizari a Arancai. Eu cred ca acesta nu exista... in virtutea spiritului liberei comunicari care exista pe Hermeneia. Daca eu ii raspund lui Vladimir cu o gluma pe masura glumei care mi s-a parut comentariul lui cel putin sarcastic, eu incalc regulamentul? De ce? Pentru ca in gluma aia apare un scafandru american si un dervis arab? Hai sa fim seriosi! Te rog daca esti asa dragut sa-ti spui parerea in legatura cu aceasta problema. Daca in chestiunea cu arabii care ne transforma casele in morminte puturoase am inteles punctul vostru de vedere (mai ales pentru ca Bianca a stiut sa explice bine), pe asta nu o mai pricep. Iar aceasta femeie se pricepe foarte bine sa ma agaseze, nu crezi? O face bine de tot aceasta Marina Nicolaev, pe care nu stiu de ce o pastrezi in echipa editoriala, ca are calitati multiple, mai putin dintre cele care au de-a face cu literatura. Ii datorezi ceva or what, man?? Zi-ne si noua ca sa stim care-i treaba :-) Cu tot dragul si respectul pentru munca ta Virgile semnez aici Andu
pentru textul : this is a film deIoana, iata ca m-ai facut sa ma gindesc la a le aseza poate intr-o colectie
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 1 deCristina, Elena, Andu vă mulţumesc pentru feed-back. Intervenţiile voastre la obiect, discursul civilizat aduc o atmosferă creativă pe site şi mă ajută foarte mult.
pe curând
pentru textul : cămaşa lui de forţă semăna cu o redingotă dePrea "didactica". Nu "respira" dincolo de text. Si prea lunga. Cu toate ca "avem tot mai puține/ cuvinte"
pentru textul : întoarceri I deMircea, vrei sa sochezi, dar cazi in ridicol. Textul tau nu aduce nimic nou, nu ofera erotism. Ci plictiseste. Pur si simplu. Nu asa se vorbeste despre moarte sau despre sex. Parerea mea. petre
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual deNu mai fi chiar asa de trista. Pt. ca nici eu nu stiu, despre mine insumi, cand vorbesc serios sau nu. Dar ce-a scris Oriana, chiar e frumos. Iar faptul ca vorbeste (sau pare a vorbi) condescendent, de data asta (dar, evident, nu intotdeauna) cred ca are dreptul. De fapt, nici nu cred ca e "condescendenta". Asa e ea: crede in ce spune. Si asta este un merit (pe bune).
pentru textul : Lunatice deCheile de la apartamentul lui Sanchez erau la derută, nu te-ai prins, avocatul acela împăiat era cheia. Haaa... pentru chestia asta nu am putut răbda să nu las semn. E bine susținut tonul și, per ansamblu, mi-a înghețat zâmbetul. Iar dacă tot m-am apucat de asta, hai să-ți mai spun că aici: "Se limpezește impresia generală de adulter intelectual. Azi am părasit literatura. " mi se pare că e prea lesnicioasă legătura; mai apoi nu m-am prins ce-ai avut cu sărmanii pitici, iar trimiterile sunt echivoce acolo, mă întreb dacă ai avut chiar asta în vedere. Și "uzat de atât de multă neviață" îmi pare forțat. All in all, bine-ai venit. Peste cele remarcate de Alma, mai zic și că, de obicei, după punct urmează majusculă. Ar fi bine să revezi textul ca redactare, altfel pare că l-ai aruncat așa... și e și obositor de citit.
pentru textul : Schingiuire deceea ce-l doare pe Azstalos mai mult e indiferenta, ori cruzimea taietorilor de brazi si nu cuvintele lui ca niste piroane batute in bucuria unei intregi planete de copii sau pironirea intr-un singur blasfem din "Cristos si Exterminare" !!!! Si poezia e o palma, un bici, un cui, nu?
pentru textul : Elegie cu pui de brad dePagini