Ori eventual să fie considerate numai primele trei poziţii prin corespondenţa primul 3 puncte, al doilea 2, al treilea 1. Cred că şi aşa ar merge. Şi scuze că am întors problema pe toate feţele :)
primele trei strofe sunt de excepție. ușurința cu care creezi imagini este dezarmantă, cel puțin pentru mine ("răul acesta vine tîrîș ca un cîine de argint face sluj la picioarele tale și nu mai pleacă"). apoi, viziunea din strofa a cincea este iar foarte plastică și reușești să te menții în limitele unui suprarealism moderat, fără a întinde coarda. Și finalul e suficient de solid! reușești să surprinzi mereu și cred că ăsta e unul din atuurile tale!
Iată, după atâta vreme, Alina, ce versuri ai aici! Dacă nu apărea textul acesta pe prima pagină H, nu aş fi stat ca proasta, fixând ecranul, să-ţi spun că ai perfectă dreptate în ce ai scris acolo:)
Dau şi eu o peniţă din suflet. M-a impresionat şi pasajul cu ţâşnitul lacrimilor aşa pur şi simplu...
Virgil, într-adevăr, procedeul ironiei despre care vorbeşti este ceva mai des întâlnit. Finalul l-am scris sub oareşce compromis. Mulţumesc de trecere!
D-nă Ştefan, înainte de toate, finalul este realist. Apoi, privit ca sintagmă de sine stătătoare, poate fi perceput puţin infatuat, însă nu e, fie şi numai pentru timpul la care este folosit + nuanţa de irepetabilitate - am fost. De ce nu "atunci scriam poezii"? Pentru că nu e vorba de scris acolo, e vorba pur şi simplu de starea de-a fi poet în momente când atâta mai rămâne. Mulţumesc pentru lectură!
măcinare, la propriu şi la figurat, asta îmi induc mie termenii anume aleşi ai acestui haiku. drept pentru care spun că a reuşit să ajungă la destinaţie!
Mulțumesc pentru păreri. De fapt, partea notată cu 3 îmi părea a nu se potrivi, a bate în gol. Aici era dilema. Cît despre scenarii, nu cred că am citit vreunul...
-probabil îți sună ție școlărește. mie nu. -nu înțeleg de ce „bieții crocodili” sună a poveste pentru copii -nu văd ce vrea să însemne „manușă a lui bubico” în context eu uneori scriu și texte ludice, sau semi-ludice. este asta o problemă?
Chiar daca nu am comentat acest text in detaliu cum as fi vrut de altfel (si cum as fi facut poate dupa un anumit timp, din motive obiective), este nepermis sa fiu jignita de un alt membru al site-ului la acest mod. Nu il cunosc si nu ma intereseaza persoana lui. Nu inteleg ce doreste. Acest personaj nu face decat sa aduca prejudicii calitative unui site LITERAR.
One can almost “taste” this poem, Marlena, a poem where it seems you have stopped at the flavour of unspoken words, of buried nuances that lie between two heard words.
maitre, am avut sansa sa scriu cu toc si penita, ca si domnia ta, presupun. era cu multi ani in urma. acum, nici cu pixul nu mai pot scrie. ma bucur de mica rautate. da greutate. multumesc
draga Lentib, te rog să mă crezi că amenințările și ultimatumurile au un efect copleșitor asupra mea. mă plictisesc de moarte. și cred că moartea de plictiseală e cea mai cumplită. deci te rog nu mă omorî.
Găsesc în poemul tău veva inedit, versul "doar erori ale zarurilor lucide". A doua strofă cred că mai trebuie lucrată puțin, pe la început. Cine e Tibik?
O recomandare ce merita atentie. Cronica aceasta, chiar daca are un ton ludic (v. broastele), probabil in rezonanta cu volumul, este binevenita pentru cei interesati.
eu aș fi scris "înclinat spre cuvînt" poate pentru consecvență ar merge să scrii "nu căuta" în loc de "nu caut" interesantă biografie. sau ar trebui să spun autobiografie?
îmi evocă așa... o amintire textul tău prin adevărul titlului: bătrânii spun că apa trece și spun că pietrele rămân dar lucrul altfel se petrece pe vechiul nostru glob bătrân căci piatra, orișicât de tare se macină și trece stând iar peste trista-i măcinare doar apele rămân curgând
Virgile, mersi și onorat de apreciere, deși nefericit că restul versurilor nu te-au ținut în poem, of, azi iarna învrăjbirii noastre... bucureștean îndrăznesc să spun nici versul și nici autorul
Andu
„minţind de a nu-i fi spus nimeni” - versul acesta sună agramat
ce vrea să spună „avan despletit”?
altă exprimare relativ agramată:
„se-mpungea cu sfinţii în stele
de-aşezat pe umărul
drept”
...există în poemele tale o eleganță a spunerii pe hârtie precum toaca siguratică își atrage "prietenii" nu pentru ea. există un timbru echivoc aproape ca o pudoare a tăcerii împreună cu poemul ce va să vină. constructiv șlefuiești până rămâne doar trupul perfect al semnificantului, astfel înțeleg de ce poemul fiind în privire este zidit în insonor și de ce finalitatea este privită ca o lumină pusă în voce. această "zgârcenie" (cuvântul parcimonie e deja uzat) a ta este de fapt stralucirea poemului. îmi place și aș mai spune multe... dar de ce acum:)? atent, cu gânduri bune, paul
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ori eventual să fie considerate numai primele trei poziţii prin corespondenţa primul 3 puncte, al doilea 2, al treilea 1. Cred că şi aşa ar merge. Şi scuze că am întors problema pe toate feţele :)
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deprimele trei strofe sunt de excepție. ușurința cu care creezi imagini este dezarmantă, cel puțin pentru mine ("răul acesta vine tîrîș ca un cîine de argint face sluj la picioarele tale și nu mai pleacă"). apoi, viziunea din strofa a cincea este iar foarte plastică și reușești să te menții în limitele unui suprarealism moderat, fără a întinde coarda. Și finalul e suficient de solid! reușești să surprinzi mereu și cred că ăsta e unul din atuurile tale!
pentru textul : drumul pierdut deIată, după atâta vreme, Alina, ce versuri ai aici! Dacă nu apărea textul acesta pe prima pagină H, nu aş fi stat ca proasta, fixând ecranul, să-ţi spun că ai perfectă dreptate în ce ai scris acolo:)
pentru textul : if you go away deDau şi eu o peniţă din suflet. M-a impresionat şi pasajul cu ţâşnitul lacrimilor aşa pur şi simplu...
Virgil, într-adevăr, procedeul ironiei despre care vorbeşti este ceva mai des întâlnit. Finalul l-am scris sub oareşce compromis. Mulţumesc de trecere!
D-nă Ştefan, înainte de toate, finalul este realist. Apoi, privit ca sintagmă de sine stătătoare, poate fi perceput puţin infatuat, însă nu e, fie şi numai pentru timpul la care este folosit + nuanţa de irepetabilitate - am fost. De ce nu "atunci scriam poezii"? Pentru că nu e vorba de scris acolo, e vorba pur şi simplu de starea de-a fi poet în momente când atâta mai rămâne. Mulţumesc pentru lectură!
pentru textul : Maricico,-n dumnecatu' mă-tii, ai închis câinele afară demăcinare, la propriu şi la figurat, asta îmi induc mie termenii anume aleşi ai acestui haiku. drept pentru care spun că a reuşit să ajungă la destinaţie!
pentru textul : Haiku deMulțumesc pentru păreri. De fapt, partea notată cu 3 îmi părea a nu se potrivi, a bate în gol. Aici era dilema. Cît despre scenarii, nu cred că am citit vreunul...
pentru textul : Richard deE chiar din Sonete 1. Peste unele texte incepe sa se astearna colbul vremurilor.
pentru textul : IERI A CĂZUT UN ÎNGER PE ALEE de-probabil îți sună ție școlărește. mie nu. -nu înțeleg de ce „bieții crocodili” sună a poveste pentru copii -nu văd ce vrea să însemne „manușă a lui bubico” în context eu uneori scriu și texte ludice, sau semi-ludice. este asta o problemă?
pentru textul : știam deok, thanks!
pentru textul : Rânduri pentru nepoată-mea deok, m-ai convins că riscul meu era să cred că trăznetul era murat la oțet. bravos națiune!
pentru textul : nimic de"În ei (ochi) ... se cambra ultimul arc". Atât.
pentru textul : Miel la Proțap deChiar daca nu am comentat acest text in detaliu cum as fi vrut de altfel (si cum as fi facut poate dupa un anumit timp, din motive obiective), este nepermis sa fiu jignita de un alt membru al site-ului la acest mod. Nu il cunosc si nu ma intereseaza persoana lui. Nu inteleg ce doreste. Acest personaj nu face decat sa aduca prejudicii calitative unui site LITERAR.
pentru textul : Un întreg fragmentat deOne can almost “taste” this poem, Marlena, a poem where it seems you have stopped at the flavour of unspoken words, of buried nuances that lie between two heard words.
pentru textul : The forgotten taste of crushed vowels demaitre, am avut sansa sa scriu cu toc si penita, ca si domnia ta, presupun. era cu multi ani in urma. acum, nici cu pixul nu mai pot scrie. ma bucur de mica rautate. da greutate. multumesc
pentru textul : Emo Conta - western denu e cumva scream? cred ca postezi cam mult si se cam simte dilutia.
pentru textul : just scream peace dese pare că iarna face bine la poezie. un text care are ceva poezie în el. mai ales în prima jumătate.
pentru textul : Imobiliară dedraga Lentib, te rog să mă crezi că amenințările și ultimatumurile au un efect copleșitor asupra mea. mă plictisesc de moarte. și cred că moartea de plictiseală e cea mai cumplită. deci te rog nu mă omorî.
pentru textul : cum să prinzi luna în zona 51 deGăsesc în poemul tău veva inedit, versul "doar erori ale zarurilor lucide". A doua strofă cred că mai trebuie lucrată puțin, pe la început. Cine e Tibik?
pentru textul : Tibik & Rameau deO recomandare ce merita atentie. Cronica aceasta, chiar daca are un ton ludic (v. broastele), probabil in rezonanta cu volumul, este binevenita pentru cei interesati.
pentru textul : Andrei Velea - Hotel în Atlantida dein ceea ce priveste rimele. Parerea mea. N-o fi vreo capodopera, dar cuvintele alea chiar au sens in context.
pentru textul : suflet felii deeu aș fi scris "înclinat spre cuvînt" poate pentru consecvență ar merge să scrii "nu căuta" în loc de "nu caut" interesantă biografie. sau ar trebui să spun autobiografie?
pentru textul : Manuscris pe ape deîmi evocă așa... o amintire textul tău prin adevărul titlului: bătrânii spun că apa trece și spun că pietrele rămân dar lucrul altfel se petrece pe vechiul nostru glob bătrân căci piatra, orișicât de tare se macină și trece stând iar peste trista-i măcinare doar apele rămân curgând
pentru textul : apa trece, pietrele trec denu-i baş rău. e chiar plăcut. l-am citit şi n-am vrut să trec fără să mă opresc.
pentru textul : unic vers deVirgile, mersi și onorat de apreciere, deși nefericit că restul versurilor nu te-au ținut în poem, of, azi iarna învrăjbirii noastre... bucureștean îndrăznesc să spun nici versul și nici autorul
pentru textul : memento deAndu
dacă este traducere ar trebui să o reîncadrezi la secțiunea lingua, subsecțiunea traducere, cu menționarea textului și autorului original în subtitlu
pentru textul : Potcoava neagră deşi pentru atenţia acordată poemului.
pentru textul : Alunecarea prin umbră decu respect iti spun Francisc ca nu as invita pe oricine la mine acasa.
pentru textul : confesiune de„minţind de a nu-i fi spus nimeni” - versul acesta sună agramat
pentru textul : orgoliu dece vrea să spună „avan despletit”?
altă exprimare relativ agramată:
„se-mpungea cu sfinţii în stele
de-aşezat pe umărul
drept”
...există în poemele tale o eleganță a spunerii pe hârtie precum toaca siguratică își atrage "prietenii" nu pentru ea. există un timbru echivoc aproape ca o pudoare a tăcerii împreună cu poemul ce va să vină. constructiv șlefuiești până rămâne doar trupul perfect al semnificantului, astfel înțeleg de ce poemul fiind în privire este zidit în insonor și de ce finalitatea este privită ca o lumină pusă în voce. această "zgârcenie" (cuvântul parcimonie e deja uzat) a ta este de fapt stralucirea poemului. îmi place și aș mai spune multe... dar de ce acum:)? atent, cu gânduri bune, paul
pentru textul : Poemul e zidit în insonor demulțumesc Cristina. Mă ajută feed-back-ul tău. Am să încerc să mai optimizez pe ici pe colo. Mulțumesc pentru susținere.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – dePagini