Am citit poemul într-o cheie teologică şi îl consider o metaforă foarte reuşită a vieţii omului decăzut sau doar căzut, aflat sub tăvălugul a tot ce oferă circumstanţele vieţii când nu avem putinţa să ne ridicăm, să fim într-o dependenţă pe verticală de adevărata viaţă. Apreciez disproporţia cantitativă a celor două părţi care parcă vrea să sugereze şi prin acest mijloc anii vieţi, ca o perioadă lungă şi grea în comparaţie cu acel moment scurt de regăsire.
Apariţia unei copile, a unui stilou, a unui bilet de tren nefolosit dau indicii despre o nouă viaţă, altfel decât prima, o rescriere, o transfigurare, un nou început. Mie mi-a plăcut mult metafora ,,palimpsest de ani și gunoaie" din contextul:
,,sînt doar un amestec de om și pietriș
un decor de zgură și așchii și multă rugină
un palimpsest de ani și gunoaie
cam tot ce a fost viața".
Îl consider un poem complet, cu suficiente detalii în care nu ne pierdem ci ne regăsim. Apreciez!
Poate ar fi trebuit adăugat la final forma scurta a pronumelui: ,,cine-l găseşte a l lui e"
cailean, ca de obicei, cuvintele sunt pretexte in vederea comunicarii si dezinsingurarii. desi ai vorbit frumos - si iti multumesc- nu voi divulga "secretul" acestei noi serii. precizez ca, oarecum, aici, crucile trebuie asezate deoparte. pentru dincoace. djamal, esti pretentios ca o fata mare. te rog sa renunti cand treci pe la mine la acel "drag". sa nu rosim impreuna...
N-am urmărit foarte atent evoluția autorului, dar putem da crezare opiniei lui Sancho. Totuși găsesc câteva dizarmonii: o căutau - o găsise - iarăși o rătăcise (cam ezitant), dispăruse de pe stradă / dar ea nu plecase prea departe de-acasă.
Subtitlul e tentant, dar n-am înțeles de ce pastel, și de ce olandez.
"În întuneric te-ascunzi ca-ntr-o piatră. Ieșind din umbră," frumos textul tau si imi palce. ma daore, ma simt trista pana in ultimul centimetru de piele.... "nici un zgomot pe chipul din fața ușii" de care imi era poate dor.... si sa nu mai spun: "Tu n’ouvres pas la porte !" cum as putea sa nu plang? frumos text imi aplce, o traducere buna, placut.... acum vreau sa las un semn de drag.. si o sa il las pt amandoua, o meritati din plin... queen
Așa cum și spuneam, iar Sixtus o dovedește, rostul poeziei se definește mai limpede din împrejurări concrete. Și iată că poezia ne-a împăcat până la urmă pe toți. Cât despre "subliteratura" la care cred că se referă, când am chef să mă amuz copios, arunc și eu câte o privire pe-acolo. E distracție la comandă. Iar polemica, să fim serioși, n-a avut cine s-o susțină, se pare că nu au pe nimeni la nivelul lui Andu pe-acolo.
Reușit experiment, mai ales în ultima parte. Am remarcat cum "drumul se preface în scară". E pentru urcare sau pentru coborâre? Și, pentru că nu știu răspunsul, las cuvintele mele cum o fărâmă de optimism, dincoace de grilaj.
îmi cer scuze si precizez faptul că am apreciat amuzamentul textului şi starea confortabilă pe care o crează cititorului (am ignorat ,,dedicaţia,, şi am apreciat textul din punct de vedere neutru). posibil să aibă unele ,,trimiteri,, pe care eu nu le cunosc şi de care nu sunt interesată.
eu am avut surpriza sa-mi regasesc ideile unui text (intitulat Nod gordian) in prima ta strofa... il redau aici: "Mi s-au strâns gândurile, nod. La mijloc, tu si tot ce mi-a rămas din ziua de mâine. Cum să te desfac fără să îti însângerez tăcerile? " ce mica a devenit lumea cuvintelor! :) Adriana
Mă regăsesc din nou pe aici pe pagina ta și între preferințele tale. Și eu mă declar pasionată de folclor în general iar, dacă e vorba de Ardeal, ce să mai spun... Mă uitam să văd dacă semeni cu cineva. Frumoasă familie!
poezia pierde din forță, pe la ... "atent de cordul meu învolburat..." prima și ultima strofă sunt închegate, în a doua imaginile sunt comune. ramân la parerea ca strofa a doua suferă.
François de Paule Latapie este celebrul botanist care a oferit pe la 1790, in vederea infiintarii Muzeului din Bordeaux, impresionanta sa colectie adunata de-a lungul timpului, din calatoriile sale, in mod special din Italia. Jurnalele de calatorii (cu specific stiintific si nu numai) tinute de acesta, erau cifrate in mod special.
curat, departe de strune :) o schiţă tăioasă şi rece a unui personaj devenit obiectul devorat şi devorator, ţigara.
e plăcută secvenţa cu covrigi ca final surpriză,
însă pentru mine poemul s-a-cheiat la "cam atât știam despre el"
asta e chiar in plus "părea o bombă artizanală
dezamorsată ", cred că reactiile de tipu' asta trebuie lăsate cititorului :)
Acest text merit încadrat la poezie. Este poezie. Discursul personal este îndeajuns de bine metaforizat și sublimat pentru a nu ieși din poetic. Compoziția este reușită. Imaginile se leagă, în desfășurare, ca într-un film alb-negru, pe o aparat vechi, de pe vremea când erai acea copilă. Nu văd mai nimic de schimbat sau eliminat. Dacă și tu dorești, înscrie la poezie. remarc îndeosebi: "o armată de melci s-a strâns în vechiul loc și-i calc din greșeală atunci se aude ca un scârțâit de coșciug îmi vine să sufăr să sufăr pentru morții altora pentru că nu toți plâng și nu toți plâng ca mine îi adun laolaltă apoi fac din ei un melc uriaș" se pare că știi ce este melcul risipitor. e îndeajuns de bătrână copila din poezia ta, de parcă ar fi trăit deja viațamoartea celorlalți din jurul ei, și a celorlalți din ceilalți.
stimata doamna, sunteti sigura ca altcineva a formulat expresia ,, biserica pitigoilor''?cine? dumneavoastra? de fapt, ce insinuati, ca v/am preluat cuvintele?
Bine ai venit Adina Ungur! Felicitări Luminiței Suse pentru volum și ție pentru cuvintele alese din prezentare! Atenție pentru introducere în text de foto (sau coperta): trebuie să utilizezi Hcode (diferit de alte site-uri) din dreapta sus, valabil și pentru italic, bold etc. Este un typo cred la versul: "nu trebuie să boborâm în pământ".
Îmi place, integral, cu excepția primului vers, unde ar fi fost mai bine - ca muzicalitate - "orașul a pierdut în mine". Nu se pierde nimic nici din sens, nici din poetic, nici din imagine, dacă schimbi. Iar finalul este elegant, sobru și ușor melancolic-detașat. Un poem pe gustul meu, recunosc.
Poezia îmi place în ansamblul ei, se lucreaza mult la detalii, de aceea ma intriga putin "poștită" si inversiunea "și sete nu mi-a fost" care parca nu se potrivesc.
în mod deosebit:
"oare de ce strigă unii după mamă înainte de moarte
pantofii ei înalți se-amestecă-n frunze
te lasă un timp să-ți șutezi mingea apoi
te împinge oricum prin masa de sticlă"
„Ordinea îmi pare mai degrabă o rupere a lungului șir de cotropiri barbare ale haosului.” Gânduri și păreri oneste în haină filozofico-literară cu argumentări pertinente
Mi-a plăcut verticalitatea :) și curajul de a fi ALTFEL.
wow, mi-a placut de prima oara...si dupa citeva cititri mi-a placut si mai rau!:)) am cautat un text care sa ma surprinda azi si asta este...are nerv, franchete este ..instabil ca un balon cu helium ce se zbate in mina gata sa se duca... o plimbare prin subconstient...trece de cota normalului prin dezlegarea gindului deasupra streotipiei mondene.. un text eliberator care desi nu exceleaza prin bogatie metaforica (yupeee!) este jucy and sassy si care pe mine ma incadreaza in seria cititorilor cu aceeasi mentalitate... si eu uit ce scriu in gind... si ca agnostica ce sint, ma inchin si la ultima strofa...:) Alina, what a feast! cheers, Corina *un mic token de apreciere! (..pina la craciun...desi nu cred ca penitele virtuale imprima vocile interioare.:)))
Textul nu a fost șters; este vizibil doar în pagina personală.
Modificarea a fost efectuată de către autor.
Vulgaritatea nu este măsurată/precizată exclusiv de dicționare, ci de norme morale impuse de societate la un moment dat. În cazul nostru și de regulamentul Hermeneia.
Pe de altă parte, moda teribilismul lexical a trecut.
Și apoi, cât lirism poate fi într-un vers de forma „stăm în fund/cur”?
Cred că prima parte a poemului este compromisă din mai multe considerente:
Stăm în fund
pe treptele unei biserici şi ne uităm la lună;
stăm şi aşteptăm
să vină autocarul şi să ne despartă;
stăm şi ne uităm, şi tăcem îndelung
Cinci de şi, aglomerare de verbe...
Pe parcurs poemul capătă consistență. Mai sunt unele stângăcii în exprimare. De exemplu:
ne uităm
prin faţa noastră cum trec
maşini cu două etaje
rog editorii sa introduca si "Cannes 2001" (la textul de pe prima pagina) intrucat este parte definita din text; intreaga atmosfera fiind de acolo si acolo. multumesc.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Am citit poemul într-o cheie teologică şi îl consider o metaforă foarte reuşită a vieţii omului decăzut sau doar căzut, aflat sub tăvălugul a tot ce oferă circumstanţele vieţii când nu avem putinţa să ne ridicăm, să fim într-o dependenţă pe verticală de adevărata viaţă. Apreciez disproporţia cantitativă a celor două părţi care parcă vrea să sugereze şi prin acest mijloc anii vieţi, ca o perioadă lungă şi grea în comparaţie cu acel moment scurt de regăsire.
Apariţia unei copile, a unui stilou, a unui bilet de tren nefolosit dau indicii despre o nouă viaţă, altfel decât prima, o rescriere, o transfigurare, un nou început. Mie mi-a plăcut mult metafora ,,palimpsest de ani și gunoaie" din contextul:
,,sînt doar un amestec de om și pietriș
un decor de zgură și așchii și multă rugină
un palimpsest de ani și gunoaie
cam tot ce a fost viața".
Îl consider un poem complet, cu suficiente detalii în care nu ne pierdem ci ne regăsim. Apreciez!
pentru textul : palimpsest de ani și gunoaie dePoate ar fi trebuit adăugat la final forma scurta a pronumelui: ,,cine-l găseşte a l lui e"
cailean, ca de obicei, cuvintele sunt pretexte in vederea comunicarii si dezinsingurarii. desi ai vorbit frumos - si iti multumesc- nu voi divulga "secretul" acestei noi serii. precizez ca, oarecum, aici, crucile trebuie asezate deoparte. pentru dincoace. djamal, esti pretentios ca o fata mare. te rog sa renunti cand treci pe la mine la acel "drag". sa nu rosim impreuna...
pentru textul : urâții deN-am urmărit foarte atent evoluția autorului, dar putem da crezare opiniei lui Sancho. Totuși găsesc câteva dizarmonii: o căutau - o găsise - iarăși o rătăcise (cam ezitant), dispăruse de pe stradă / dar ea nu plecase prea departe de-acasă.
Subtitlul e tentant, dar n-am înțeles de ce pastel, și de ce olandez.
pentru textul : Milli deam citit si mi-a placut insa cuvantul repede parca-i prea mult de 3 ori in aceste versuri reusite.
pentru textul : amintire de"În întuneric te-ascunzi ca-ntr-o piatră. Ieșind din umbră," frumos textul tau si imi palce. ma daore, ma simt trista pana in ultimul centimetru de piele.... "nici un zgomot pe chipul din fața ușii" de care imi era poate dor.... si sa nu mai spun: "Tu n’ouvres pas la porte !" cum as putea sa nu plang? frumos text imi aplce, o traducere buna, placut.... acum vreau sa las un semn de drag.. si o sa il las pt amandoua, o meritati din plin... queen
pentru textul : Așteptând/ En attendant deAșa cum și spuneam, iar Sixtus o dovedește, rostul poeziei se definește mai limpede din împrejurări concrete. Și iată că poezia ne-a împăcat până la urmă pe toți. Cât despre "subliteratura" la care cred că se referă, când am chef să mă amuz copios, arunc și eu câte o privire pe-acolo. E distracție la comandă. Iar polemica, să fim serioși, n-a avut cine s-o susțină, se pare că nu au pe nimeni la nivelul lui Andu pe-acolo.
pentru textul : Ce rost are poezia? deReușit experiment, mai ales în ultima parte. Am remarcat cum "drumul se preface în scară". E pentru urcare sau pentru coborâre? Și, pentru că nu știu răspunsul, las cuvintele mele cum o fărâmă de optimism, dincoace de grilaj.
pentru textul : Grilaj deîmi cer scuze si precizez faptul că am apreciat amuzamentul textului şi starea confortabilă pe care o crează cititorului (am ignorat ,,dedicaţia,, şi am apreciat textul din punct de vedere neutru). posibil să aibă unele ,,trimiteri,, pe care eu nu le cunosc şi de care nu sunt interesată.
pentru textul : lordul banal deLa toamna, dupa ce termin cu doctoratul, imediat in noiembrie sper. Nu mai las pt decembrie, ca sa nu ne mai inzapezim. O sa fie si carte, am promis.
pentru textul : jurnal pentru zile și cuvinte IV deUn text scris stângaci, dar destul de profund pentru 18 ani.
pentru textul : pas d'applaudissements, s 'il vous plaît! de"gene de umbra", "fustele curiozitatii", "zmeie decupate din curcubeu...", "lacrima de ploaie" , " umbre nepasatoare"... etc
pentru textul : viaţa trece prin octombrie deam tinut cont de sfaturile voastre Adrian Otilia si Sebi va multumesc pentru citire
pentru textul : Zile prin care trecem ca oamenii deeu am avut surpriza sa-mi regasesc ideile unui text (intitulat Nod gordian) in prima ta strofa... il redau aici: "Mi s-au strâns gândurile, nod. La mijloc, tu si tot ce mi-a rămas din ziua de mâine. Cum să te desfac fără să îti însângerez tăcerile? " ce mica a devenit lumea cuvintelor! :) Adriana
pentru textul : Electra deje songe à faire bâtir...l'impossible. vivre mieux pour vivre vieux...
pentru textul : tant qu’il y aura des ailes deremarc doar "între lanțurile unui leagăn de la un capăt la altul al buzelor" as face un film pe chestia asta
pentru textul : malkut deMă regăsesc din nou pe aici pe pagina ta și între preferințele tale. Și eu mă declar pasionată de folclor în general iar, dacă e vorba de Ardeal, ce să mai spun... Mă uitam să văd dacă semeni cu cineva. Frumoasă familie!
pentru textul : aristocrația normativă prospiciată din geneze și exoduri depoezia pierde din forță, pe la ... "atent de cordul meu învolburat..." prima și ultima strofă sunt închegate, în a doua imaginile sunt comune. ramân la parerea ca strofa a doua suferă.
pentru textul : mă caută întrebarea! deFrançois de Paule Latapie este celebrul botanist care a oferit pe la 1790, in vederea infiintarii Muzeului din Bordeaux, impresionanta sa colectie adunata de-a lungul timpului, din calatoriile sale, in mod special din Italia. Jurnalele de calatorii (cu specific stiintific si nu numai) tinute de acesta, erau cifrate in mod special.
pentru textul : Ruines de Rome decurat, departe de strune :) o schiţă tăioasă şi rece a unui personaj devenit obiectul devorat şi devorator, ţigara.
pentru textul : covrigi calzi dee plăcută secvenţa cu covrigi ca final surpriză,
însă pentru mine poemul s-a-cheiat la "cam atât știam despre el"
asta e chiar in plus "părea o bombă artizanală
dezamorsată ", cred că reactiile de tipu' asta trebuie lăsate cititorului :)
Acest text merit încadrat la poezie. Este poezie. Discursul personal este îndeajuns de bine metaforizat și sublimat pentru a nu ieși din poetic. Compoziția este reușită. Imaginile se leagă, în desfășurare, ca într-un film alb-negru, pe o aparat vechi, de pe vremea când erai acea copilă. Nu văd mai nimic de schimbat sau eliminat. Dacă și tu dorești, înscrie la poezie. remarc îndeosebi: "o armată de melci s-a strâns în vechiul loc și-i calc din greșeală atunci se aude ca un scârțâit de coșciug îmi vine să sufăr să sufăr pentru morții altora pentru că nu toți plâng și nu toți plâng ca mine îi adun laolaltă apoi fac din ei un melc uriaș" se pare că știi ce este melcul risipitor. e îndeajuns de bătrână copila din poezia ta, de parcă ar fi trăit deja viațamoartea celorlalți din jurul ei, și a celorlalți din ceilalți.
pentru textul : ștevia destimata doamna, sunteti sigura ca altcineva a formulat expresia ,, biserica pitigoilor''?cine? dumneavoastra? de fapt, ce insinuati, ca v/am preluat cuvintele?
pentru textul : bunica mea a fost o lebădă neagră deBine ai venit Adina Ungur! Felicitări Luminiței Suse pentru volum și ție pentru cuvintele alese din prezentare! Atenție pentru introducere în text de foto (sau coperta): trebuie să utilizezi Hcode (diferit de alte site-uri) din dreapta sus, valabil și pentru italic, bold etc. Este un typo cred la versul: "nu trebuie să boborâm în pământ".
pentru textul : Apariție editorială - Bioglife - Luminița Suse desă nu zici tu bobadile că nu îmi plec eu urechea la opiniile tale... am modificat. simpatic catrenul...
pentru textul : nici un erou pentru mausoleu deHello Nicole, je te remerçie beaucoup. J'ai fait les corrections. Oui, le text est maintenant bien plus fluide
pentru textul : Flash-back deÎmi place, integral, cu excepția primului vers, unde ar fi fost mai bine - ca muzicalitate - "orașul a pierdut în mine". Nu se pierde nimic nici din sens, nici din poetic, nici din imagine, dacă schimbi. Iar finalul este elegant, sobru și ușor melancolic-detașat. Un poem pe gustul meu, recunosc.
pentru textul : toamnă de mai dePoezia îmi place în ansamblul ei, se lucreaza mult la detalii, de aceea ma intriga putin "poștită" si inversiunea "și sete nu mi-a fost" care parca nu se potrivesc.
în mod deosebit:
"oare de ce strigă unii după mamă înainte de moarte
pantofii ei înalți se-amestecă-n frunze
te lasă un timp să-ți șutezi mingea apoi
te împinge oricum prin masa de sticlă"
toare cele bune
pentru textul : Compactă de„Ordinea îmi pare mai degrabă o rupere a lungului șir de cotropiri barbare ale haosului.” Gânduri și păreri oneste în haină filozofico-literară cu argumentări pertinente
pentru textul : haos și ordine deMi-a plăcut verticalitatea :) și curajul de a fi ALTFEL.
wow, mi-a placut de prima oara...si dupa citeva cititri mi-a placut si mai rau!:)) am cautat un text care sa ma surprinda azi si asta este...are nerv, franchete este ..instabil ca un balon cu helium ce se zbate in mina gata sa se duca... o plimbare prin subconstient...trece de cota normalului prin dezlegarea gindului deasupra streotipiei mondene.. un text eliberator care desi nu exceleaza prin bogatie metaforica (yupeee!) este jucy and sassy si care pe mine ma incadreaza in seria cititorilor cu aceeasi mentalitate... si eu uit ce scriu in gind... si ca agnostica ce sint, ma inchin si la ultima strofa...:) Alina, what a feast! cheers, Corina *un mic token de apreciere! (..pina la craciun...desi nu cred ca penitele virtuale imprima vocile interioare.:)))
pentru textul : text cu oameni care mă surprind deTextul nu a fost șters; este vizibil doar în pagina personală.
Modificarea a fost efectuată de către autor.
Vulgaritatea nu este măsurată/precizată exclusiv de dicționare, ci de norme morale impuse de societate la un moment dat. În cazul nostru și de regulamentul Hermeneia.
Pe de altă parte, moda teribilismul lexical a trecut.
Și apoi, cât lirism poate fi într-un vers de forma „stăm în fund/cur”?
Cred că prima parte a poemului este compromisă din mai multe considerente:
Stăm în fund
pe treptele unei biserici
şi ne uităm la lună;
stăm şi aşteptăm
să vină autocarul
şi să ne despartă;
stăm şi ne uităm,
şi tăcem îndelung
Cinci de şi, aglomerare de verbe...
Pe parcurs poemul capătă consistență. Mai sunt unele stângăcii în exprimare. De exemplu:
ne uităm
prin faţa noastră cum trec
maşini cu două etaje
Cu intenții bune, Mariana!
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. derog editorii sa introduca si "Cannes 2001" (la textul de pe prima pagina) intrucat este parte definita din text; intreaga atmosfera fiind de acolo si acolo. multumesc.
pentru textul : Timp baroc lîngă anotimp și infante dePagini