Alexandra. o observatie si o intrebare. observatia e ca vad ca ai mai postat textul acesta si apoi l-ai retras si si-a pierdut comentariile. As prefera ca odata postat un text, chiar daca este editat sa ramina la adresa initiala. Tocmai de aceea am introdus optiunea de editare, pentru ca sa nu fii nevoit sa deschizi un post nou daca vrei sa modifici ceva ci sa iti poti face absolut toate modificarile acolo intrebarea este legata de imagini. vad ca poarta watermark-ul de la deviantart si alte adrese de pe internet. Esti sigura ca aceste imagini iti aparitin si/sau ai dreptul sa le folosesti aici?
ok, îmi dau seama că explicațiile mele nu folosesc la nimic. se pare că tu știi deja și cum trebuia să scriu ceva și cum nu trebuia să scriu. de obicei cînd ți se dau lecții nu prea mai rămîne loc de discuții. asta îmi confirmă și mai mult percepția cu privire la refractaritatea față de o percepție care îți este străină.
expresia „izolaționism moldovenesc” nu este nici mai mult și nici mai puțin „murdară” ca expresiile „naționalism austriac”, „izolaționism nipon” sau „machismo mexican”. și nu este comparabilă cu o ofensă rasistă. cel puțin în accepțiunea mea. la fel pot vorbi despre „ambivalența ardelenească” sau „lăudăroșenia oltenească”. este adevărat că sînt generalizări și ca orice generalizare rămîn aprecieri relative.
și încă ceva: nu înțeleg de unde și pînă unde ai ajuns tu la concluzia că eu am intenționat să scriu CA asiaticii (whatever that means...).
Silviu Dachin, felicitări pentru carte!!! E un dar şi un prilej de maximă fericire pentru orice poet.
Frumoasă şi incursiunea Angelei Mamier Nache în universul tău poetic.
recunosc la mine faptul că mă decid bătrânește, ca pensionarii la piață, dar tare mi-a plăcut poemul acesta!
în special:
...Ca un arbore tânăr, parfumat şi-nţelept,
Ca o umbră diformă izgonită din piept;
M-am schimbat în acelaşi trubadur de culori,
Cu o mână-n mocirlă şi cu alta în nori...
dar și eleganța elegiacă de la sfârșit:
Şi e vreme de sticlă, scârţăind dintr-o parte,
Şi din filele-mi, Spectrul mă pofteşte-ntr-o carte,
Mă gândesc c-ar fi bine să mă uit îndărăt,
Mă gândesc c-ar fi bine să mă scriu, să mă-mbăt
un poem ce poate sta degajat în revistele literare cele mai pretențioase. las, prin urmare, semnul meu de apreciere.
andule, ca să scapi de viciul ăla de a bea până a încurca ițele în ce privește postarea textelor care nu-ți aparțin, și nu numai, va trebui sa calci pe urmele prietenului tău din copilărie. ei ce să-i faci, mai glumim și noi pe seama noastră! ca să revin la text, textul nu-i chiar așa de rău, andule, doar că miroase a ouă clocite.
Nicholas Dinu, ma amuzi, pentru ca din lipsa de argumente te impiedici in propria ta logica. In primul rind, greselile de tastare sint cu totul altceva decit gramatica. Dar nu-i bai, asta e un argument prea cliseistic folosit de cei care nu prea au de ce sa se ia. Citind un clasic in viata, pot sa folosesc cum vreau calificativul "prost" si tu stii exact la ce m-am referit. Am dat un calificativ scrierilor tale si nu persoanei. Uita-te la primul meu comentariu! Totul a fost exclusiv pe text, chiar daca a fost dur. In schimb, raspunsul tau a fost legat exclusiv de persoana mea. Te-ai bagat in caracterizari elucubrante asupra persoanei doar ca sa aperi o sintagma aberanta. Si ca sa citez acelasi clasic in viata: ma doare in toi de avertizarile tale.
Mulţumesc pentru comentariu, domnule Sămărghiţan! Da, acolo există o cacofonie, dar cred că e mascată de tăieturi. Poate voi înlocui cu "zice". Ar mai fi o construcţie care scârţâie puţin la "untul pe_pielea"...Acolo nu cred, totuşi că este prea rău...
Vă mulţumesc încă o dată!
Nu inteleg de mi se pare mie ca tu vorbesti cu altcineva aici. But anyway, nu stiu ce e aia "inima, suflet si literatura" dar la cite nu stiu eu nici nu ma mai mir. Well, textul e scris in urma cu citeva zile daca asta este ceea ce intrebi.
Ottilia, te miri cum dăm cu nuca-n ...cleşte, uneori. ai dat foc cernelii şi iată ce a ieşit.
şi eu zic peniţă, deşi pe ici pe colo textul trebuie aerisit. uite un exemplu: la "eşarfe înflorate de curcubeu cu
un capăt ca o limbă de felină pândeşte să muşte violent", nu trebuia un care intre felină si pândeşte? la "tablete all view ating" asociate cu
unghiile false, nu prea înţeleg. se vrea cumva all view rating? dar textul e bun şi merită peniţă. pentru că se scrie cam rar asemenea texte.
Virgil, ai dreptate sa spui ce spui, eu nu stiu cum as putea sa-ti raspund fara sa ma "lungesc". "La steaua" este ceva, insa ce spun eu aici e altceva, iar daca nu se face auzit acest altceva e doar vina mea. Dar hai sa incerc sa o spun acum (daca tot te-ai suparat pe mine literar vorbind desigur :-) te-ai gandit vreodata ca privind Cerul iti poti arunca o privire in chiar uterul mamei tale? Sau si mai ciudat, in viitorul copiilor tai nenascuti? Exista la ora actuala multiple teorii referitoare la neliniaritatea timpului, unele foarte indraznete... insa nu as vrea sa ocup prea mult din spatiul de aici cu asemenea divagatii. Cat priveste eseul poetic, ai dreptate, e ratat. O sa ma straduiesc pe viitor mai mult, insa nu garantez ca voi si reusi mai mult. Poate asta e tot ce pot. God only knows, Andu
se apropie repetitiv două comparații "ca un călău" "ca pe un gest"...dar nu e de împotmolit... până la "iar când într-un târziu voi fi murit", inclusiv, e excelent.
alina, nu va functiona asa niciodata... sper ca ti-ai dat seama! cand va trece iuresul o sa va spun si eu ce cred... in alta ordine de idei, te rog scoate-ma de la Oscar! nu stiam de ce ma tot perpeleam eu noaptea trecuta si nu puteam sa dorm. cailean, sper ca m-am scos! :)
dom'le, chestia cu „impalele grase” m-a dat gata. uite o zicere pe care nu am reușit să o găsesc eu. să mori de ciudă și nu alta. textul e frumos. ceva mai mult decît cerebralele cu care ne-ai obișnuit. și te și aventurezi la metafore și oniric (aproape feminin) cum nu prea ai obiceiul. dar e cu măsură. eu, nefiind mare critic, nu prea văd defecte. dar chiar dacă sînt sînt ca crestăturile pe coaja de mesteacăn. adică interesante. un text de care ne vom aminti cu plăcere.
Domnule Sixtus, în versurile "fluviul neantului/ ce curge din sine în sine spre nicăieri" mărturisesc cu rușine că nu am avut în cap nicio referință filosofică, de genul Hegel sau Heidegger. Am avut o intuiție poetică, un fel de imagine apărută în urma meditării la cea mai dificilă întrebare: "de ce există mai degrabă ceva decât nimic?". Logic, totul ar fi trebuit să fie nimicul infinit, zero, neant, vid, gol. De ce există energie, de ce există totuși diversitatea formelor? Această intuiție a unui fenomen care nu poate fi descris sau apropriat prin logică am încercat să o cuprind în acele versuri. Pentru mine e destul de mulțumitoare. Nu pretind că ar fi și pentru alții. Oricum, de această problemă a infinitului nu ne putem apropria decât prin metafore, nu? Am încercat să vă urmez sfatul și să decriptez discursiv textul meu. Nu văd însă cu ce aș putea înlocui stringurile (corzile nu trimit la conceptul vizat) sau electronii ori fractalii ori curenții electrici. Nu avem încă sinonime prin care să echivalăm aceste concepte pentru alt nivel de înțelegere. Ce se poate înlocui, totuși? Vortex cu vârtej (dar vortex e un cuvânt la care țin mult). Și aveam deja "sorb"! Sau "casante", dar aveam mai sus "fragile". De fapt am încercat să vorbesc în poem despre dragostea pe fundalul infinitului și al eternității, dar fără a folosi învechitele metafore ale reîncarnării sau genezei. Cu o altă viziune: a stringurilor, a fractalilor, etc. Am înțeles însă obiecțiile dvs. și voi ține seama de ele. Poate că, deși Aranca spune că astfel de experimente se fac demult, vremea poeziei "savante" sau "S.F." nu a sosit încă, deoarece nu există un public-țintă, nu există critici, nu există gusturi formate pentru așa ceva. Și probabil sună prea bizar, prea artificial pentru cei scufundați în poezia zilelor noastre. Aranca, scriu și proză s.f. Însă sunt doar un amator în acest domeniu, mai mult citesc în domeniu. Mulțumesc pentru încurajare. Însă tind să cred că o astfel de poezie "s.f." (deși nu mă încântă deloc termenul, am avea nevoie de altă denumire) are nevoie de site-uri de profil, unde un public restrâns ar gusta așa ceva. Dar suntem prea puțini, așa simt, ca să se poată coagula vreo mișcare, fie ea cât de mică, doar la nivel de blog. Să aveți parte de poezie frumoasă!
1. Având în vedere că haiku-ul încearcă prin diverse alte medii să prindă serioase rădăcini, dar care le sunt amputate sistematic din nepriceperea dar mai ales reaua voință a unor "editori", s-ar putea avea în vedere dezvoltarea genului nipon aici, prin promovarea unui editor dintre specialiștii acestui gen și acordarea atenției cuvenite acestui gen ostracizat prin alte părți. În primul rând, cred că Hermeneia ar oferi astfel un mai proprice loc de desfășurare multor condeie talentate. 2. În privința autentificării identității (mi s-a pus mai sus această întrebare), cred că cel mai ușor s-ar rezolva printr-un formular tipizat, care să cuprindă date cât mai precise despre activitatea aplicanților atât în presa scrisă, cât și în cea electronică, date ce pot fi ușor verificate, conferind astfel un plus de seriozitate acestei comunități. Înțeleg prin aceasta că s-ar urmări asumarea propriei identități atât numelor cât și a pseudonimelor deja consacrate. Iar în cazul începătorilor, aceștia vor avea motive în plus să intre în atenția site-ului printr-o activitate cât mai susținută având interesul de a confirma cât mai curând. 3. În privința criticilor de specialitate care deja au cont pe acest site, m-am uitat mai atent. Nu e vorba de "cel puțin unul", ci de cel puțin trei., prin extensie și prin bunăvoința lor, chiar 5. Poate nu e bine să dau și numele acestora, oricum cei care activăm mai des îi știm deja, dar nu e nici un secret; dacă ar fi util, îi putem chiar numi aici. Din nou spun, e doar o părere care poate ajută, poate nu.
Imi par versurile destul de telegrafice... de parca ar fi o pauza adanca dupa fiecare si se pierde conexiunea (ipotetica) intre ele. Iar in versurile doi-patru de la ma gandesc-la ma fugaresc ganduri nu se face o trecere suficienta si apare totul ca o repetitie redundanta. Remarca utilizarea "fasii/sfasii" care provoaca o dihotomie intre o simtire oarecum pasiva si una ce exprima o actiune activa in forta ("sfasii") , intre "eu" si "tu". Ialin
Oricum, problema mea ramane (cea a gasirii unei "matrici stilistice corespunzatoare"). Pentru ca, simt, cea experimentata folosita aici si in alte parti, nu este inca cea care imi trebuie. Voi experimenta in continuare. Pentru ca una ilustrata de genul unor carti cum ar fi "CosMos" (Ervin Laszlo si Jude Currivan) sau "SO Inteligenta Spirituala" (Danah Zohar si Ian Marshall), traduse si la noi si care se citesc intr-o veselie, pe langa ca frizeaza o tenta "ocultisto-New Age", nu fac apel nici la surse bibliografice autentice ci vorbesc "dupa ureche", lasand foarte jos stacheta valorica.
Inca o data, multumesc la minidialogul dintre noi de aici.
fa un experiment. taie din fiecare vers jumatate si vezi ce iese. nu, nu glumesc.
cam asa, de ex
Rareori oamenii spun
de teamă să nu se surpe cetăţile
S-ar amesteca printre bolovani
atunci când nu sunt captivi în sarma ghimpată
Am încercat astăzi să tac,
Simplu, fără explicaţii poetice
mie imi place mai mult asa, cu fragment de cod lipsa. lasa si cititorul sa completeze cu codurile lui
cum ti se pare?
dacă poemul reușește să transmită aceea durere sau tristițea de care a vorbit Marina înseamă c-am reușit să transmit ce trebuie și acest lucru mă bucură. vă mulțumesc petru citire
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Alexandra. o observatie si o intrebare. observatia e ca vad ca ai mai postat textul acesta si apoi l-ai retras si si-a pierdut comentariile. As prefera ca odata postat un text, chiar daca este editat sa ramina la adresa initiala. Tocmai de aceea am introdus optiunea de editare, pentru ca sa nu fii nevoit sa deschizi un post nou daca vrei sa modifici ceva ci sa iti poti face absolut toate modificarile acolo intrebarea este legata de imagini. vad ca poarta watermark-ul de la deviantart si alte adrese de pe internet. Esti sigura ca aceste imagini iti aparitin si/sau ai dreptul sa le folosesti aici?
pentru textul : Destrămare deok, îmi dau seama că explicațiile mele nu folosesc la nimic. se pare că tu știi deja și cum trebuia să scriu ceva și cum nu trebuia să scriu. de obicei cînd ți se dau lecții nu prea mai rămîne loc de discuții. asta îmi confirmă și mai mult percepția cu privire la refractaritatea față de o percepție care îți este străină.
pentru textul : oolong tea deexpresia „izolaționism moldovenesc” nu este nici mai mult și nici mai puțin „murdară” ca expresiile „naționalism austriac”, „izolaționism nipon” sau „machismo mexican”. și nu este comparabilă cu o ofensă rasistă. cel puțin în accepțiunea mea. la fel pot vorbi despre „ambivalența ardelenească” sau „lăudăroșenia oltenească”. este adevărat că sînt generalizări și ca orice generalizare rămîn aprecieri relative.
și încă ceva: nu înțeleg de unde și pînă unde ai ajuns tu la concluzia că eu am intenționat să scriu CA asiaticii (whatever that means...).
Silviu Dachin, felicitări pentru carte!!! E un dar şi un prilej de maximă fericire pentru orice poet.
pentru textul : „Fetița cu crocodil” - de Silviu Dachin deFrumoasă şi incursiunea Angelei Mamier Nache în universul tău poetic.
recunosc la mine faptul că mă decid bătrânește, ca pensionarii la piață, dar tare mi-a plăcut poemul acesta!
în special:
...Ca un arbore tânăr, parfumat şi-nţelept,
Ca o umbră diformă izgonită din piept;
M-am schimbat în acelaşi trubadur de culori,
Cu o mână-n mocirlă şi cu alta în nori...
dar și eleganța elegiacă de la sfârșit:
Şi e vreme de sticlă, scârţăind dintr-o parte,
Şi din filele-mi, Spectrul mă pofteşte-ntr-o carte,
Mă gândesc c-ar fi bine să mă uit îndărăt,
Mă gândesc c-ar fi bine să mă scriu, să mă-mbăt
un poem ce poate sta degajat în revistele literare cele mai pretențioase. las, prin urmare, semnul meu de apreciere.
pentru textul : Argintiu furişat deandule, ca să scapi de viciul ăla de a bea până a încurca ițele în ce privește postarea textelor care nu-ți aparțin, și nu numai, va trebui sa calci pe urmele prietenului tău din copilărie. ei ce să-i faci, mai glumim și noi pe seama noastră! ca să revin la text, textul nu-i chiar așa de rău, andule, doar că miroase a ouă clocite.
pentru textul : pelotă deNicholas Dinu, ma amuzi, pentru ca din lipsa de argumente te impiedici in propria ta logica. In primul rind, greselile de tastare sint cu totul altceva decit gramatica. Dar nu-i bai, asta e un argument prea cliseistic folosit de cei care nu prea au de ce sa se ia. Citind un clasic in viata, pot sa folosesc cum vreau calificativul "prost" si tu stii exact la ce m-am referit. Am dat un calificativ scrierilor tale si nu persoanei. Uita-te la primul meu comentariu! Totul a fost exclusiv pe text, chiar daca a fost dur. In schimb, raspunsul tau a fost legat exclusiv de persoana mea. Te-ai bagat in caracterizari elucubrante asupra persoanei doar ca sa aperi o sintagma aberanta. Si ca sa citez acelasi clasic in viata: ma doare in toi de avertizarile tale.
pentru textul : prag între ani deMulţumesc pentru comentariu, domnule Sămărghiţan! Da, acolo există o cacofonie, dar cred că e mascată de tăieturi. Poate voi înlocui cu "zice". Ar mai fi o construcţie care scârţâie puţin la "untul pe_pielea"...Acolo nu cred, totuşi că este prea rău...
Vă mulţumesc încă o dată!
Raul
pentru textul : există viaţă după noapte deÎn acest text, e mai potrivit curul.
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deEu iniţial am crezut că stăm în fund înseamnă că stătea în fundul sălii.
multumesc Ani, dar nu ma mai domni atita ca am sa ma simt ca un pterodactyl. Un an bun si tie.
pentru textul : simetrie deNu inteleg de mi se pare mie ca tu vorbesti cu altcineva aici. But anyway, nu stiu ce e aia "inima, suflet si literatura" dar la cite nu stiu eu nici nu ma mai mir. Well, textul e scris in urma cu citeva zile daca asta este ceea ce intrebi.
pentru textul : tskhinvali deAm citit, mi-a plăcut, mai ales titlul.
pentru textul : şi în moarte se face uneori primăvară deOttilia, te miri cum dăm cu nuca-n ...cleşte, uneori. ai dat foc cernelii şi iată ce a ieşit.
pentru textul : femeile de pe la noi deşi eu zic peniţă, deşi pe ici pe colo textul trebuie aerisit. uite un exemplu: la "eşarfe înflorate de curcubeu cu
un capăt ca o limbă de felină pândeşte să muşte violent", nu trebuia un care intre felină si pândeşte? la "tablete all view ating" asociate cu
unghiile false, nu prea înţeleg. se vrea cumva all view rating? dar textul e bun şi merită peniţă. pentru că se scrie cam rar asemenea texte.
Virgil, ai dreptate sa spui ce spui, eu nu stiu cum as putea sa-ti raspund fara sa ma "lungesc". "La steaua" este ceva, insa ce spun eu aici e altceva, iar daca nu se face auzit acest altceva e doar vina mea. Dar hai sa incerc sa o spun acum (daca tot te-ai suparat pe mine literar vorbind desigur :-) te-ai gandit vreodata ca privind Cerul iti poti arunca o privire in chiar uterul mamei tale? Sau si mai ciudat, in viitorul copiilor tai nenascuti? Exista la ora actuala multiple teorii referitoare la neliniaritatea timpului, unele foarte indraznete... insa nu as vrea sa ocup prea mult din spatiul de aici cu asemenea divagatii. Cat priveste eseul poetic, ai dreptate, e ratat. O sa ma straduiesc pe viitor mai mult, insa nu garantez ca voi si reusi mai mult. Poate asta e tot ce pot. God only knows, Andu
pentru textul : mount palomar dese apropie repetitiv două comparații "ca un călău" "ca pe un gest"...dar nu e de împotmolit... până la "iar când într-un târziu voi fi murit", inclusiv, e excelent.
pentru textul : preludiu în alb și negru de...inchid ochii ii las sa treaca.
pentru textul : ganga de...sa treaca? unde? cum? nu-nteleg sensu'.
alina, nu va functiona asa niciodata... sper ca ti-ai dat seama! cand va trece iuresul o sa va spun si eu ce cred... in alta ordine de idei, te rog scoate-ma de la Oscar! nu stiam de ce ma tot perpeleam eu noaptea trecuta si nu puteam sa dorm. cailean, sper ca m-am scos! :)
pentru textul : Cel mai, Cea mai deFara sa contest poezia de fata, mi se pare ca aprecierea se face numai pentru a se obtine un raspuns la comentarii..?
pentru textul : cîntec pentru ploaie deDar să lăsăm sicofantelor ce e al sicofantelor, "e o erată proastă expirată". Nouă ne rămâne "toamna asta calmă temperată"...
pentru textul : Înnebunesc nebunii deMultumesc, Aranca. Ai mare dreptate cu atmosfera daliniana. Sugestia cu locuirea metaforei mi-a dat de gandit. Mersi de primire!
pentru textul : un pește-arlechin în deșertul-pâlnie dedom'le, chestia cu „impalele grase” m-a dat gata. uite o zicere pe care nu am reușit să o găsesc eu. să mori de ciudă și nu alta. textul e frumos. ceva mai mult decît cerebralele cu care ne-ai obișnuit. și te și aventurezi la metafore și oniric (aproape feminin) cum nu prea ai obiceiul. dar e cu măsură. eu, nefiind mare critic, nu prea văd defecte. dar chiar dacă sînt sînt ca crestăturile pe coaja de mesteacăn. adică interesante. un text de care ne vom aminti cu plăcere.
pentru textul : Umbră în carne de sărbătoare deDomnule Sixtus, în versurile "fluviul neantului/ ce curge din sine în sine spre nicăieri" mărturisesc cu rușine că nu am avut în cap nicio referință filosofică, de genul Hegel sau Heidegger. Am avut o intuiție poetică, un fel de imagine apărută în urma meditării la cea mai dificilă întrebare: "de ce există mai degrabă ceva decât nimic?". Logic, totul ar fi trebuit să fie nimicul infinit, zero, neant, vid, gol. De ce există energie, de ce există totuși diversitatea formelor? Această intuiție a unui fenomen care nu poate fi descris sau apropriat prin logică am încercat să o cuprind în acele versuri. Pentru mine e destul de mulțumitoare. Nu pretind că ar fi și pentru alții. Oricum, de această problemă a infinitului nu ne putem apropria decât prin metafore, nu? Am încercat să vă urmez sfatul și să decriptez discursiv textul meu. Nu văd însă cu ce aș putea înlocui stringurile (corzile nu trimit la conceptul vizat) sau electronii ori fractalii ori curenții electrici. Nu avem încă sinonime prin care să echivalăm aceste concepte pentru alt nivel de înțelegere. Ce se poate înlocui, totuși? Vortex cu vârtej (dar vortex e un cuvânt la care țin mult). Și aveam deja "sorb"! Sau "casante", dar aveam mai sus "fragile". De fapt am încercat să vorbesc în poem despre dragostea pe fundalul infinitului și al eternității, dar fără a folosi învechitele metafore ale reîncarnării sau genezei. Cu o altă viziune: a stringurilor, a fractalilor, etc. Am înțeles însă obiecțiile dvs. și voi ține seama de ele. Poate că, deși Aranca spune că astfel de experimente se fac demult, vremea poeziei "savante" sau "S.F." nu a sosit încă, deoarece nu există un public-țintă, nu există critici, nu există gusturi formate pentru așa ceva. Și probabil sună prea bizar, prea artificial pentru cei scufundați în poezia zilelor noastre. Aranca, scriu și proză s.f. Însă sunt doar un amator în acest domeniu, mai mult citesc în domeniu. Mulțumesc pentru încurajare. Însă tind să cred că o astfel de poezie "s.f." (deși nu mă încântă deloc termenul, am avea nevoie de altă denumire) are nevoie de site-uri de profil, unde un public restrâns ar gusta așa ceva. Dar suntem prea puțini, așa simt, ca să se poată coagula vreo mișcare, fie ea cât de mică, doar la nivel de blog. Să aveți parte de poezie frumoasă!
pentru textul : baloane de tăcere de1. Având în vedere că haiku-ul încearcă prin diverse alte medii să prindă serioase rădăcini, dar care le sunt amputate sistematic din nepriceperea dar mai ales reaua voință a unor "editori", s-ar putea avea în vedere dezvoltarea genului nipon aici, prin promovarea unui editor dintre specialiștii acestui gen și acordarea atenției cuvenite acestui gen ostracizat prin alte părți. În primul rând, cred că Hermeneia ar oferi astfel un mai proprice loc de desfășurare multor condeie talentate. 2. În privința autentificării identității (mi s-a pus mai sus această întrebare), cred că cel mai ușor s-ar rezolva printr-un formular tipizat, care să cuprindă date cât mai precise despre activitatea aplicanților atât în presa scrisă, cât și în cea electronică, date ce pot fi ușor verificate, conferind astfel un plus de seriozitate acestei comunități. Înțeleg prin aceasta că s-ar urmări asumarea propriei identități atât numelor cât și a pseudonimelor deja consacrate. Iar în cazul începătorilor, aceștia vor avea motive în plus să intre în atenția site-ului printr-o activitate cât mai susținută având interesul de a confirma cât mai curând. 3. În privința criticilor de specialitate care deja au cont pe acest site, m-am uitat mai atent. Nu e vorba de "cel puțin unul", ci de cel puțin trei., prin extensie și prin bunăvoința lor, chiar 5. Poate nu e bine să dau și numele acestora, oricum cei care activăm mai des îi știm deja, dar nu e nici un secret; dacă ar fi util, îi putem chiar numi aici. Din nou spun, e doar o părere care poate ajută, poate nu.
pentru textul : hermeneia 2.0 de"să mă înveți a zâmbi" eu aș fi terminat așa... e prea simplist pentru tine și poem sfârșitul, Virgil. sugerează cumva că nu îi pare rău...
pentru textul : preludiu în alb și negru deImi par versurile destul de telegrafice... de parca ar fi o pauza adanca dupa fiecare si se pierde conexiunea (ipotetica) intre ele. Iar in versurile doi-patru de la ma gandesc-la ma fugaresc ganduri nu se face o trecere suficienta si apare totul ca o repetitie redundanta. Remarca utilizarea "fasii/sfasii" care provoaca o dihotomie intre o simtire oarecum pasiva si una ce exprima o actiune activa in forta ("sfasii") , intre "eu" si "tu". Ialin
pentru textul : delirice VII deOricum, problema mea ramane (cea a gasirii unei "matrici stilistice corespunzatoare"). Pentru ca, simt, cea experimentata folosita aici si in alte parti, nu este inca cea care imi trebuie. Voi experimenta in continuare. Pentru ca una ilustrata de genul unor carti cum ar fi "CosMos" (Ervin Laszlo si Jude Currivan) sau "SO Inteligenta Spirituala" (Danah Zohar si Ian Marshall), traduse si la noi si care se citesc intr-o veselie, pe langa ca frizeaza o tenta "ocultisto-New Age", nu fac apel nici la surse bibliografice autentice ci vorbesc "dupa ureche", lasand foarte jos stacheta valorica.
Inca o data, multumesc la minidialogul dintre noi de aici.
pentru textul : Intuiţie şi Zen (preprint) defa un experiment. taie din fiecare vers jumatate si vezi ce iese. nu, nu glumesc.
cam asa, de ex
Rareori oamenii spun
de teamă să nu se surpe cetăţile
S-ar amesteca printre bolovani
atunci când nu sunt captivi în sarma ghimpată
Am încercat astăzi să tac,
Simplu, fără explicaţii poetice
mie imi place mai mult asa, cu fragment de cod lipsa. lasa si cititorul sa completeze cu codurile lui
pentru textul : Umblet decum ti se pare?
dacă poemul reușește să transmită aceea durere sau tristițea de care a vorbit Marina înseamă c-am reușit să transmit ce trebuie și acest lucru mă bucură. vă mulțumesc petru citire
pentru textul : Aburi deVă mulţumesc pentru ajutor. Ştiu că am o boală cu virgulele şi nu numai...
pentru textul : Petru pământesc.. de"cu ochii migdalat făcuţi din cărbune".
pentru textul : în casa îngerilor nu se fumează decu ochii desenaţi migdalat (făcuţi cu creionul dermatograf); adverbul "migdalat" determină verbul.
Frumoasă imagine, parcă e o radiografie de coloană vertebrală. Desigur, un Axis Mundi al poeziei.
pentru textul : epistolă din nașterea ta dePagini