multumesc pentru observatie, am schimbat, ai dreptate, nu era nevoie de "nevolnica"ala.
impiedicarea din primul vers n-am reusit sa o rezolv, poate ca pur si simplu s-a racit locul pentru mine. am fost incantata ca l-ai gasit interesant, inseamna ca are viata lui.
oana
de fapt nu eu scriu, e una care trece prin mine din cand in cand. si eu ma bucur cand o face, in rest, e asa o liniste si-un praf.
raluca
uite, comentariul tau chiar m-a emotionat intr-un fel aparte, cumva impur pentru ca nu vreau sa dau mare importanta faptului ca (mai) scriu. e o evaziune cu care nu ma mandresc. intamplator, am vazut o reclama la Hulk in care tipul spunea ca uraste transformarea aceea si ca ceea ce-l inspaimanta cel mai tare e faptul ca-i... place. deci nu, nu carte. in schimb eu sunt easy. si la indemana. :o)
mi se pare cam aglomerata strofa a doua: "acul ecoul sirenele iar farul" daca ai zis "semănăm .... cu doua" (e clar sunteti doi, corul este neutru - deci n-are nicio treaba), apoi "se dărâmă-ntre noi" plus "rupem tăcerea în două" nu inteleg de ce l-ai mai pus pe "noi" cred ca era mai bine "sub clopot rupem tăcerea în două" cu respect Ion Nimerencu
Ialin, orice sfat este util. Îți mulțumesc pentru analiză și iartă-mă pentru răpirea timpului tău prețios. Eu te citesc și aici și-n altă parte. Trebuie să-nțelegi că abia acum hotărăsc dacă mă joc de-a cugetarea ori vreau să ofer ceva cititorului. Spunea Andu mai demult că trebuie să hotărăsc ce vreau. Sincer, încă nu știu!
chei de lectură 2: prejudecățile sau/și despre căpcăuni strofa 1: un paradox camuflat, băgat în ochi: o femeie (mai mult chiar și mai puțin în același timp elena=helen)/arta/viața arată/se caută/ explică: iată un batic/maramă/ acoperământ/zid accesibil și ușor perfectibil; o soluție care se cumpără se tranzacționează/se pariază/se încheie pactul etc. Recunoașterea măștii e sugerată din start: oja are o gaură (se face transferul apoi) baticul are o gaură (= lucrurile, lumile, ideile etc) își au găurile lor apoi, subtil-ironic, sugestia: gaura se află în creștet, ruptura, diferența vine dinlăuntru, nu dinafară sau/și –odată conștientientizată neființa totul e înăuntru și afară. Să fumăm deci, poate totul vine de la întâmplarea de a fi; nu există soluții: fereastra (iubirea), baldachinul (luxul iubirii-corpul), scara de incendiu (plan B=iubirea-refugiu-moarte) sunt stații unde ne schimbăm măștile pentru a fi (și a ne) recunoaște în celălalt, acela-care-scapă-de-oriunde (houdini) și se crede neștiut. strofa 2: o aparentă depășire a paradoxului, o posibilă explicație: noi/dualitatea reîntregită/ ne dezbrăcăm/arătăm/explicăm: iată că suntem, avem o față comună; eu= un alergător (miscătorul, activul) leneș (căutându-și scuza/rațiunea de a fi) la o cursă sub/supraapreciată și, firește, dinainte știută. tu= o plantă (pasivul, visătorul, întorsul-către-el/sine) – un posibil scenariu luciferic (?) o rezolvare prin intrepatrunderea lumilor, o „lăsare”, o amestecare/lipire a lor chiar printr-un compromis....metafizic. strofa 3: o dezvinovățire și o revoltă: am spus/repetat/știut/trăit ca va fi asa: tu vei rasfoi jurnalele/cartile/ideile/teoriile/rezolvarile/prejudecatile si vei privi (stiutoare si totusi usor “fie”/da/de ce nu?) eu voi insista sa-mi pun catusele ....aici e, cred, important: totul se roteste in jurul lui houdini care violează legile/prejudecatile/capcaunii cu gandul ca vraja, magia, furtul in fapt ii vor reusi din nou (vezi “un rand de…”); inexplicabila si totusi previzibila repetitia: a scăpa/a fi știut și totuși lăsat/a re-face.... indrăznesc să afirm: dificile sunt lucrurile simple, de ambele părți; există în tine doi, nu va scăpa decât celălalt.... si pana unde? incotro? al dvs, acelasi, francisc, feciorul
Cel mai mult am savurat "cucul" din titlu, și nu glumesc deloc când spun asta. Are un oarecare farmec poezioara, deși nu prea văd rolul acelui englezism, "prime-time", iar "clenciul", ca expresie, nu mi se pare integrat în context. Altfel, drăguțea!
Interesant citat. Si frumos si comentariul lui Skylander. Ura celorlalti este un sentiment durabil, dragostea celorlalti este un moft. Dependent de dragostea celorlalti, nu vei ajunge niciodata sa te ridici deasupra lor, hranindu-te insa cu ura lor, iti vor creste aripi. Poetul este un geniu pustiu. O meduza a creatiei. Are poetul insa o dragoste pe care nu i-o poate lua nimeni si care face cat toata ura sau indiferenta lumii. Dragostea de sine, si prin sine, dragostea celui care l-a creat.
Nu-i batut in cuie ce spui tu, Aranca. Anul asta (sper, daca vom termina lucrarea), voi fi onorat sa-ti ofer o carte scrisa in doi (de 2 autori, deci) al carei final comporta vreo 3 (pana acum) finaluri posibile. De ce poezia ar sta deoparte? Dancus
Fragmentare, simțită până dincolo de spațiile albe din care s-a compus cândva celula ta germinată, acum/atunci erodată de "zeamă de cuțit și halate". Definirea din primul vers este cutremurătoare, dar suportabilă, fiindcă deși mersul este imposibil, spiritul îi dă tălpii alt fel de umblet: cel care face din fiecare urmă o zvâcnire de viață. Cel mai mult îmi place acea revoltă subtilă din strofa a 2-a "n-am să arunc doar părțile mai bune spre Dumnezeu/și cele rele înspre pământ", fiindcă, da, dincolo de împărțirea rațională, conștientă între polarele compozite, esențial este întregul: și pe pământ, și în ochiul lui Dumnezeu suntem întregiți și suntem "dincolo de bine și de rău". Remarc finalul fiecărui vers în "e". Cred că în alte sonete nu ai folosit tehnica asta. De la eternitate? De la efemer? De la...?
Am retusat un pic, sper ca-i ok, mai mult n-am stiut cum fara a-l altera. E un poem care ma surprinde si daca-i mediocru reusit, a fost total nemuncit. Multumesc pentru comentariu, te mai astept.
draga bobadil, aici m-ai lasat perplex. dupa ce am citit ce ai scris, trag concluzia ca doresti sa faci asociere intre doua dimensiuni: ce a vitelului si cea a amantei care, pt. tine sau din punctul tau de vedere sunt sau vor sa fie - și după cum sugerează titlul - echivalente. mai mult nu am inteles din mesajul scrierii. cred ca e mai bine sa vorbim aici despre o parodie.
Mă bucură comentariul tău. Chiar îl aşteptam, pentru sinceritate şi obiectivitatea care-ţi aparţin. Aşa voi face, voi scinda din el curăţându-l de clişee. Parerea ta este importantă pentru mine. Îţi mulţumesc. Cu stimă şi prietenie.
wow, si vor fi lansate toate cartile de pe lista?? as veni :) apropo, va veni vreunul din autori? :( oricum, mi se pare complet aiurea sa faci lansare de carte unui autor fara acordul lui. de ce nu faceti si lansarea cartilor lui Cartarescu, ale lui Coelho samd?
right, Virgil. azi, prin grădină virtuală (cea largă și cu gardurile scunde), am avut ocazia să asist la o proslăvire a nimicului "poietic"...și zău că puțea. textul de față e o reacție. de factură toxică.
Andule, iti multumesc de trecere si pt apreciere si te salut la randul meu. poemul ramane asa cum l-am scris eu. ma bucur ca ma citesti desi esti rautacios uneori cu stima
Andu, păi atunci de ce mai urezi "la mulţi ani", că nu vreau să scriu "tot aşa"... de împleticit. sper să scriu şi mai bine :)! (sau poate nu este pentru mine această urare?!).
oricum, îţi mulţumesc pentru faptul că te afli aici la final de an, prilej cu care, dă-mi voie să-ţi urez toate cele bune, bucurii şi inspiraţie maximă.
La mulţi ani!
nimeni nu se va mai încumeta... să ce? nu știu, nu mi-a atras atenția nimic. gradele de comparatie, asocierile cu "că se minunau și îngerii" nu mai functionează. prea prozaic. "vor croncăni a carne" e a naibii de disonant. se mai merită prelucrat. așa cred.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
alina
multumesc pentru observatie, am schimbat, ai dreptate, nu era nevoie de "nevolnica"ala.
impiedicarea din primul vers n-am reusit sa o rezolv, poate ca pur si simplu s-a racit locul pentru mine. am fost incantata ca l-ai gasit interesant, inseamna ca are viata lui.
oana
de fapt nu eu scriu, e una care trece prin mine din cand in cand. si eu ma bucur cand o face, in rest, e asa o liniste si-un praf.
raluca
uite, comentariul tau chiar m-a emotionat intr-un fel aparte, cumva impur pentru ca nu vreau sa dau mare importanta faptului ca (mai) scriu. e o evaziune cu care nu ma mandresc. intamplator, am vazut o reclama la Hulk in care tipul spunea ca uraste transformarea aceea si ca ceea ce-l inspaimanta cel mai tare e faptul ca-i... place. deci nu, nu carte. in schimb eu sunt easy. si la indemana. :o)
pentru textul : Ratare cu mingi verzi decred că ai citit mult prea puțin din ce am scris. nu că aș scrie cine știe ce dar sînt departe de a mă descurca în proză.
pentru textul : cu o gaură mare pătrată în piept ▒ deCe titlu nepotrivit, abia ma abtin sa nu rad. Am citit prima jumatate din primul vers. Si gata!
pentru textul : Camilafca iubirii demi se pare cam aglomerata strofa a doua: "acul ecoul sirenele iar farul" daca ai zis "semănăm .... cu doua" (e clar sunteti doi, corul este neutru - deci n-are nicio treaba), apoi "se dărâmă-ntre noi" plus "rupem tăcerea în două" nu inteleg de ce l-ai mai pus pe "noi" cred ca era mai bine "sub clopot rupem tăcerea în două" cu respect Ion Nimerencu
pentru textul : primăvară sub clopot deMă puteţi ajuta să înţeleg această nouă regulă de publicare că nu prea sunt familiarizat cu ea.
pentru textul : Jurnalul Adelei deCu respect, Cezar
Ialin, orice sfat este util. Îți mulțumesc pentru analiză și iartă-mă pentru răpirea timpului tău prețios. Eu te citesc și aici și-n altă parte. Trebuie să-nțelegi că abia acum hotărăsc dacă mă joc de-a cugetarea ori vreau să ofer ceva cititorului. Spunea Andu mai demult că trebuie să hotărăsc ce vreau. Sincer, încă nu știu!
pentru textul : re-Facerea deașa e: cine e cablu, cablu rămîne....
pentru textul : new year samba dechei de lectură 2: prejudecățile sau/și despre căpcăuni strofa 1: un paradox camuflat, băgat în ochi: o femeie (mai mult chiar și mai puțin în același timp elena=helen)/arta/viața arată/se caută/ explică: iată un batic/maramă/ acoperământ/zid accesibil și ușor perfectibil; o soluție care se cumpără se tranzacționează/se pariază/se încheie pactul etc. Recunoașterea măștii e sugerată din start: oja are o gaură (se face transferul apoi) baticul are o gaură (= lucrurile, lumile, ideile etc) își au găurile lor apoi, subtil-ironic, sugestia: gaura se află în creștet, ruptura, diferența vine dinlăuntru, nu dinafară sau/și –odată conștientientizată neființa totul e înăuntru și afară. Să fumăm deci, poate totul vine de la întâmplarea de a fi; nu există soluții: fereastra (iubirea), baldachinul (luxul iubirii-corpul), scara de incendiu (plan B=iubirea-refugiu-moarte) sunt stații unde ne schimbăm măștile pentru a fi (și a ne) recunoaște în celălalt, acela-care-scapă-de-oriunde (houdini) și se crede neștiut. strofa 2: o aparentă depășire a paradoxului, o posibilă explicație: noi/dualitatea reîntregită/ ne dezbrăcăm/arătăm/explicăm: iată că suntem, avem o față comună; eu= un alergător (miscătorul, activul) leneș (căutându-și scuza/rațiunea de a fi) la o cursă sub/supraapreciată și, firește, dinainte știută. tu= o plantă (pasivul, visătorul, întorsul-către-el/sine) – un posibil scenariu luciferic (?) o rezolvare prin intrepatrunderea lumilor, o „lăsare”, o amestecare/lipire a lor chiar printr-un compromis....metafizic. strofa 3: o dezvinovățire și o revoltă: am spus/repetat/știut/trăit ca va fi asa: tu vei rasfoi jurnalele/cartile/ideile/teoriile/rezolvarile/prejudecatile si vei privi (stiutoare si totusi usor “fie”/da/de ce nu?) eu voi insista sa-mi pun catusele ....aici e, cred, important: totul se roteste in jurul lui houdini care violează legile/prejudecatile/capcaunii cu gandul ca vraja, magia, furtul in fapt ii vor reusi din nou (vezi “un rand de…”); inexplicabila si totusi previzibila repetitia: a scăpa/a fi știut și totuși lăsat/a re-face.... indrăznesc să afirm: dificile sunt lucrurile simple, de ambele părți; există în tine doi, nu va scăpa decât celălalt.... si pana unde? incotro? al dvs, acelasi, francisc, feciorul
pentru textul : houdini deCel mai mult am savurat "cucul" din titlu, și nu glumesc deloc când spun asta. Are un oarecare farmec poezioara, deși nu prea văd rolul acelui englezism, "prime-time", iar "clenciul", ca expresie, nu mi se pare integrat în context. Altfel, drăguțea!
pentru textul : Cutiile cuculoare deInteresant citat. Si frumos si comentariul lui Skylander. Ura celorlalti este un sentiment durabil, dragostea celorlalti este un moft. Dependent de dragostea celorlalti, nu vei ajunge niciodata sa te ridici deasupra lor, hranindu-te insa cu ura lor, iti vor creste aripi. Poetul este un geniu pustiu. O meduza a creatiei. Are poetul insa o dragoste pe care nu i-o poate lua nimeni si care face cat toata ura sau indiferenta lumii. Dragostea de sine, si prin sine, dragostea celui care l-a creat.
pentru textul : Despre cum să te faci util în fața poetului deNu-i batut in cuie ce spui tu, Aranca. Anul asta (sper, daca vom termina lucrarea), voi fi onorat sa-ti ofer o carte scrisa in doi (de 2 autori, deci) al carei final comporta vreo 3 (pana acum) finaluri posibile. De ce poezia ar sta deoparte? Dancus
pentru textul : the last song of Shéhérazade decă ai umor e bine, Silviu. cu toții trebuie să avem ceva. însă cred că ai greșit momentul!
pentru textul : april soundtrack denumai bine!
Fragmentare, simțită până dincolo de spațiile albe din care s-a compus cândva celula ta germinată, acum/atunci erodată de "zeamă de cuțit și halate". Definirea din primul vers este cutremurătoare, dar suportabilă, fiindcă deși mersul este imposibil, spiritul îi dă tălpii alt fel de umblet: cel care face din fiecare urmă o zvâcnire de viață. Cel mai mult îmi place acea revoltă subtilă din strofa a 2-a "n-am să arunc doar părțile mai bune spre Dumnezeu/și cele rele înspre pământ", fiindcă, da, dincolo de împărțirea rațională, conștientă între polarele compozite, esențial este întregul: și pe pământ, și în ochiul lui Dumnezeu suntem întregiți și suntem "dincolo de bine și de rău". Remarc finalul fiecărui vers în "e". Cred că în alte sonete nu ai folosit tehnica asta. De la eternitate? De la efemer? De la...?
pentru textul : Cioburi de alb dePrea multe comparatii strica. In rest, poemul e curat si are forta, traieste... parerea mea Andu
pentru textul : sway deslab, asa nu!
pentru textul : Ascultă decâmpul de lavandă este poate cea mai expresivă pagină pentru dragoste :).
la mulţi ani, Cătălina!
pentru textul : de vorbă cu tine III deAm retusat un pic, sper ca-i ok, mai mult n-am stiut cum fara a-l altera. E un poem care ma surprinde si daca-i mediocru reusit, a fost total nemuncit. Multumesc pentru comentariu, te mai astept.
pentru textul : Externare de primăvară dechiar are atat de multa importanta asta, Virgil?
pentru textul : Quo vadis? dedraga bobadil, aici m-ai lasat perplex. dupa ce am citit ce ai scris, trag concluzia ca doresti sa faci asociere intre doua dimensiuni: ce a vitelului si cea a amantei care, pt. tine sau din punctul tau de vedere sunt sau vor sa fie - și după cum sugerează titlul - echivalente. mai mult nu am inteles din mesajul scrierii. cred ca e mai bine sa vorbim aici despre o parodie.
pentru textul : amanta mea supraponderală deMă bucură comentariul tău. Chiar îl aşteptam, pentru sinceritate şi obiectivitatea care-ţi aparţin. Aşa voi face, voi scinda din el curăţându-l de clişee. Parerea ta este importantă pentru mine. Îţi mulţumesc. Cu stimă şi prietenie.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului dewow, si vor fi lansate toate cartile de pe lista?? as veni :) apropo, va veni vreunul din autori? :( oricum, mi se pare complet aiurea sa faci lansare de carte unui autor fara acordul lui. de ce nu faceti si lansarea cartilor lui Cartarescu, ale lui Coelho samd?
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție deright, Virgil. azi, prin grădină virtuală (cea largă și cu gardurile scunde), am avut ocazia să asist la o proslăvire a nimicului "poietic"...și zău că puțea. textul de față e o reacție. de factură toxică.
pentru textul : Clivaj deAndule, iti multumesc de trecere si pt apreciere si te salut la randul meu. poemul ramane asa cum l-am scris eu. ma bucur ca ma citesti desi esti rautacios uneori cu stima
pentru textul : Lăutarul deTandru, romantic, elegant.
pentru textul : Je t'aime, băi deAndu, păi atunci de ce mai urezi "la mulţi ani", că nu vreau să scriu "tot aşa"... de împleticit. sper să scriu şi mai bine :)! (sau poate nu este pentru mine această urare?!).
oricum, îţi mulţumesc pentru faptul că te afli aici la final de an, prilej cu care, dă-mi voie să-ţi urez toate cele bune, bucurii şi inspiraţie maximă.
pentru textul : Spaima drumurilor deLa mulţi ani!
poemul* merită
tu *înţelegi
îmi cer scuze, am scris dintr-o bucată, repede şi de-abia acum am văzut greşelile de scriere...
pentru textul : p.s dee evident sensul și se folosește și-n afara moldovei sintagma asta, nu știu ce miră
pentru textul : în rîpa aceea unde mor cîinii și oamenii fără acte defelicitări (și o îmbrățișare) și de la mine, Paul!
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” deîmi cer acuze. am înţeles eu greşit. şi era şi ora 4 dimineaţa. la mine
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 denimeni nu se va mai încumeta... să ce? nu știu, nu mi-a atras atenția nimic. gradele de comparatie, asocierile cu "că se minunau și îngerii" nu mai functionează. prea prozaic. "vor croncăni a carne" e a naibii de disonant. se mai merită prelucrat. așa cred.
pentru textul : pictograme (1) dePagini