Ialin, Ialin...nu face promisiuni pe care iti va fi greu sa le respecti!... zambesc. Stii foarte bine ca nu sunt refractara la sugestii si ca nu devin arici cand sunt criticata; insa, de data asta, imi permit sa-ti spun amical: nu ai dreptate. Textul nu este slab. Poate ca nu iti place, poate ca nu te regasesti in el. Dar eu cred ca textul ramane pe picioarele lui (de caniche abandonat) si, culmea, chiar merge! cu prietenie, cum ziceam...
alexis, exista intr-adevar o proza sf "Cand zeii pling" publicata parca inainte de 1989, poate in antologia "Nici un zeu in cosmos". titlul nu il consider o idee preluata, prin simplul fapt ca am mai scris si alte poezii care pleaca de la un titlu cunoscut si a transmis altceva, sau a fost doar o extensie, ca un experiment. despre introducerea termenilor latini, nu e numai un experiment ci putin mai mult. pietas erga parentes reprezinta ca si pietas erga patriam au o conotatie religioasa in Roma antica. templum este diferit de templu avind un alt inteles cel de spatiu dedicat zeilor si rupt de lumea oamenilor. [...cindva, in scoala, invatasem pe de rost popoarele migratoare dupa prima silaba:) formand un soi de "invocatie" personala,sa le tin minte; asa si cu colinele Romei:)...] din acest text ai ales doar strofele/versurile usor accesibile, insa ele sunt doar elemente din fundal. cit despre Gerard Klein, mai vorbim altadata...mi-ai dat o idee, romanul meu preferat este "Seniorii razboiului"...
Si pentru ca uite nu-mi iese din minte faptul ca n-ai priceput ce-am vrut sa zic, revin: "E pana la urma felul tau de a expune viata ca aporie" Ma refeream desigur la modul tau de a scrie poezie, asa cum l-am perceput eu, valorizand paradoxul (aporie=dificultate de ordin rațional greu sau imposibil de rezolvat), limitele la care ajunge gandirea logica, pentru a crea tensiunea necesara sugerarii unor imagini puternic conturate. "contorsionand limbajul pentru a reda sensuri pe o multitudine de nivele hermeneutice" Termenul de "contorsionat" nu are o acceptiune negativa dimpotriva implica recursul mai mult sau mai putin constient la o topica diferita modului comun de a scrie poezie, mai ales ca tu esti familiarizat cu ritmul compozitiei. In acceptiunea mea, aceasta realitate iti da posibilitatea de a structura poezia pe mai multe paliere de interpretare (nivele hermeneutice). "un fel de reprezentatie a unui saltimbanc care descopera viata cu profunzimea unui copil, maturizat prea devreme de o iarna deloc blanda" saltimbanc = Actor de circ cu mimică bufă, care execută exerciții ușoare de acrobație. Nici o clipa nu m-am gandit la cealalta semnificatie a termenului. Sub aparenta unui spectacol poezia ta conduce la aspecte deosebit de relevante ale existentei... astfel am facut paralela cu un copil care se maturizeaza prea devreme prin suferinta si care te socheaza cu intrebarile sale. Nu stiu daca ai intalnit asa ceva dar eu m-am lovit de astfel de situatii. "o poezie despre care cred ca recitata fiind si-ar desavarsi frumusetea." Asta trebuie sa o citesti asa cum este scris... stiu ca ai talent in a recita si cred ca ritmul textului tau s-ar simti mult mai bine recitat fiind. Acum te rog spune-mi avea vreun rost sa ma jignesti omule doar pentru ca m-ai inteles gresit? Dar nu-i bai, uneori si eu cad in pacatul maniei asa ca inteleg. Inca o data sa ne fie sarbatorile luminate.
Andule, eu deschid MTV-ul doar din greseala, iar despre cele doua dive stiu doar ca: ambele sunt de culoare (dar nu sunt sigura), sexy si en vogue...ajunge? :) acum trebuie sa recunosc ca, a doua zi dupa postare, recitind textul acesta, m-am gandit ca tie s-ar putea sa-ti placa. mi-am dat seama ca imi reusise, involuntar, un text "bobadilic"! si da, a fost scris la dicteu automat, cum spui, eram prea obosita sa il cern si prea...confuza ca sa-mi mai pese. :) multumesc pentru generoasele aprecieri - dar ai grija, incepi sa fii convingator si asta ma nelinisteste... despre ultima strofa: am apelat la cratime pentru ca asa mi-a spotit urechea mea muzicala; insa ma voi gandi la varianta pe care mi-o sugerezi.
maritimă. textul tău accentuează această stare fiindcă el deconspiră viaţa dusă de val, cea care este mereu departe şi... aproape doar prin acea undă care se propagă.
cu tentă orientală, dar şi cu trimiteri biblice, mi se pare un text complex, bazat pe imaginaţie şi intense trăiri personale datorate unui context al sinelui..
"„În pântecul meu călătoreşte o stea.” - parcă are rolul de a anunţa ceva ieşit din comun. contrastând cu expunerea foarte firească, nepretenţioasă. dar poate tocmai asta îi conferă un aer de mister...
eu nu voiesc a fi la fel de frugal ca ioana, doar constat ca nu graba este cauza unui poem neimplinit, ci modul in care este gandit si construit. alcatuit fiind din spatii largi si idei atotcuprinzatoare, care nu se sustin una pe alta si nici nu urmaresc aceasi ideee - cea a titlului macar - poemul sufera prin dorinta autoarei de a surprinde, a cuprinde si a marturisi cat mai multe idei frumoase fara a urmari scopul pentru care pune aceste idei in acelasi poem. sper sa fiu inteles in sensul constructiv si deplin amical al sofisticatei mele explicatii.
Virgil, Poemul acesta e un manifest nostalgic, scris de la mari depărtări, ciudat, mari-mari de tot, din ani-lumină. Și are un ritm și-un final cantabil că-mi vine să-mi iau chitara...Vreau să spun că e simpatic, chiar și așa, fără nici o urmă de patetism.
Virgil, intru deseori pe H, va citesc si imi place. cu coada infasurata pe mana, bineinteles. ai fost sambata trecuta la moon amtrak, in laguna niguel?
Văd că fac ce fac și dau peste tine Vladimir. Fără Rotaru și djinii lui. Onorat să fim din nou colegi de năzbâtii virtuale. Poate mai facem ”un cuplet” pentru furtună, uragan... Ca de obicei o poezie marca Negru. Nu am steluțe nici comentarii savante – dar știu ce-mi place.
Șerban Foarță, sonetele Constanței Buzea, George Țărnea și mulți alții... îți spun nu ca și cum n-ai ști ci ca și cum te-am citit. Ieși din "codrule , codruțule"... și aș mai spune , dar cred că am fost înțeles, ori cine știe???
Acolo unde oamenii mor în ei înşişi,
există lucruri scrise în hârtii colorate...
Locuitorii zilei se nasc şi-şi continuă nestingheriţi melodia cea veche,
alteori, le place să locuiască în noapte cu adresă cu tot...
Sursele reproducerilor din text: Dicționarul general al suprarealismului, revista Magazine littéraire din 1974, Double Lion - colectia autorului. In legatura cu termenul surealism as prefera acest cuvant in loc de suprarealism care este prea lung si plin de consoane. Exista, ca model surmontabil. Multumesc de intelegere.
... Ani, în subtitlul tău "Salvator" e intenționat?... sau doar o scăpare... sau sunt eu mai puțin documentat și merge și așa... Salvador, Salvator, și pe la început ai "vântoase inbrăcate în alb", aici e de supărare. succes!
alma, fii sigură, te privim din vârf, amândoi:))) cât despre cunoștințele tale gramaticale citez DOOM-ul 2005: "trebui (a) vb. ind. prez 3 sg. trebuie, imperf. 3 sg. trebuia, 3 pl. trebuiau, viit. 3 pl. vor trebui..." ție ce-ți sugerează asta?:)) mie că îmi pierd timpul.:)) p.s. scuză-mă, nu am pus accentele în citat:)))))lol! Și dă-ți jos ochelarii ăia de soare, sau de ce-or fi. Dacă vrei "nod în papură" necesarmente... trebuie să o memorezi:))) cu sympatheia, yester (n.b.) poezia reprezintă aici prin comparația "ca un rucsac" ceva neapărat trebuincios. cel puțin pt. mine. și... m-ai amuzat copios. Mulțumesc!
Pentru că nu am timp, deocamdată, să parcurg întreaga piesă, mă limitez la două observaţii generale, cu promisiunea de a reveni după ce o voi citi.
1. Chiar în prima didascalie apare un dezacord: "Pe scenă este o masă şi nişte scaune.". De înlocuit "este" cu "se află" şi gata!
2. Unele didascalii nu sunt puse între paranteze (nefiind nici redactate cu italice). Ex.: "Nimeni nu pare dispus să-i răspundă şi nici acesta nu-l observă pe profesor." A se vedea până la final. Asta, ca tehnică de postare.
Emile, imi place ritmul poemului, ma duce intr-un fel cu gandul la my all time favourite van morrison... all that blues! O singura observatie: cred ca gerunziul se scrie cu î nu cu â, dacă tot scrii după normele noi, nu ca alti editoril de aici de pe Hermeneia :-) Si un gand care-mi vine ca o amintire de la un Bobadil Siegfried uitat prin sertare: Am sa ma-nchid in umbra mea prelunga Ca intr-un sarcofag fara comori Si-am sa te-astept vaduva mea niebelunga Sa ma trezesti cu razbunarea ta in zori Andu
Nu văd deloc liniște în acest poem, cum antecomentatorul meu, dimpotrivă. Cum poate un tren ce trece ca un tanc prin inimă să fie exponentul liniștii? Ferestrele sparte sunt indicii ale unei distrugeri ireparabile. E posibil ca aceasta să fie o diferență de simțire organică între ființe XX și XY? Mai văd și multă tensiune realizată superb prin intermediul jucăriei de pluș. Aproape te temi că va începe să țipe ascuțit dacă se diminuează distanța dintre umărul luminat și cel zguduit de tren. Ce frumos și concis ai realizat antiteza dintre percepții, trări, și impacturi emoționale.
Scrisoare Dragul meu Gorun, Mie mi-a placut textul acesta de la inceput si pana la sfarsit. La inceput n-am fost eu prezent din motive independente de vointa mea, iar la sfarsit ai lipsit tu cu gratie ca deobicei. Insa cu aceasta ocazie vreau sa-ti spun ca eu sunt bine si te citesc, insa acum cu niste ochelari de vedere. Concluzia citirii mele este ca obiectul comunicarii a fost atins dar timbrul nu a fost platit din motive care imi scapa. Mai apoi alte probleme au aparut pe drum cand Ideea (ti-o amintesti ca doar am facut dragoste cu ea pe vremea holerei) ne-a parasit pe amandoi si ne-am trezit in dimineata aia cetoasa ca suntem ingrozitor de destepti si de singuri. Altfel vreau sa-ti spun ca mama e bine si imi spune bancuri si in ziua de azi. Din pacate toate au un umor teribil de negru. Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
da, e aceste text vorbeam si eu. deci: care sunt argumentele tale? concret. pe text.
pentru textul : vin creioaneleeeeeeeeeeee deIalin, Ialin...nu face promisiuni pe care iti va fi greu sa le respecti!... zambesc. Stii foarte bine ca nu sunt refractara la sugestii si ca nu devin arici cand sunt criticata; insa, de data asta, imi permit sa-ti spun amical: nu ai dreptate. Textul nu este slab. Poate ca nu iti place, poate ca nu te regasesti in el. Dar eu cred ca textul ramane pe picioarele lui (de caniche abandonat) si, culmea, chiar merge! cu prietenie, cum ziceam...
pentru textul : Un stomac de balaur dealexis, exista intr-adevar o proza sf "Cand zeii pling" publicata parca inainte de 1989, poate in antologia "Nici un zeu in cosmos". titlul nu il consider o idee preluata, prin simplul fapt ca am mai scris si alte poezii care pleaca de la un titlu cunoscut si a transmis altceva, sau a fost doar o extensie, ca un experiment. despre introducerea termenilor latini, nu e numai un experiment ci putin mai mult. pietas erga parentes reprezinta ca si pietas erga patriam au o conotatie religioasa in Roma antica. templum este diferit de templu avind un alt inteles cel de spatiu dedicat zeilor si rupt de lumea oamenilor. [...cindva, in scoala, invatasem pe de rost popoarele migratoare dupa prima silaba:) formand un soi de "invocatie" personala,sa le tin minte; asa si cu colinele Romei:)...] din acest text ai ales doar strofele/versurile usor accesibile, insa ele sunt doar elemente din fundal. cit despre Gerard Klein, mai vorbim altadata...mi-ai dat o idee, romanul meu preferat este "Seniorii razboiului"...
pentru textul : și zeii plîng dePai eu ma gandeam la altceva. Ca o penita pe H face mai mult decat 3 stele galbene + 1 rosie de pe ago. De unde cumperi tu.
pentru textul : prea cruzi pentru rouă deharmsiană. frumos ma mir ca n-au reactionat profunzii si adîncii zen(atici) :))
pentru textul : Povești pseudo-Zen (2) de... mi-am obosit ochii pentru ca să găsesc poezia,
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur dedar poezia n-am găsit-o -
doar vorbe goale mi-au violentat retina...
Si pentru ca uite nu-mi iese din minte faptul ca n-ai priceput ce-am vrut sa zic, revin: "E pana la urma felul tau de a expune viata ca aporie" Ma refeream desigur la modul tau de a scrie poezie, asa cum l-am perceput eu, valorizand paradoxul (aporie=dificultate de ordin rațional greu sau imposibil de rezolvat), limitele la care ajunge gandirea logica, pentru a crea tensiunea necesara sugerarii unor imagini puternic conturate. "contorsionand limbajul pentru a reda sensuri pe o multitudine de nivele hermeneutice" Termenul de "contorsionat" nu are o acceptiune negativa dimpotriva implica recursul mai mult sau mai putin constient la o topica diferita modului comun de a scrie poezie, mai ales ca tu esti familiarizat cu ritmul compozitiei. In acceptiunea mea, aceasta realitate iti da posibilitatea de a structura poezia pe mai multe paliere de interpretare (nivele hermeneutice). "un fel de reprezentatie a unui saltimbanc care descopera viata cu profunzimea unui copil, maturizat prea devreme de o iarna deloc blanda" saltimbanc = Actor de circ cu mimică bufă, care execută exerciții ușoare de acrobație. Nici o clipa nu m-am gandit la cealalta semnificatie a termenului. Sub aparenta unui spectacol poezia ta conduce la aspecte deosebit de relevante ale existentei... astfel am facut paralela cu un copil care se maturizeaza prea devreme prin suferinta si care te socheaza cu intrebarile sale. Nu stiu daca ai intalnit asa ceva dar eu m-am lovit de astfel de situatii. "o poezie despre care cred ca recitata fiind si-ar desavarsi frumusetea." Asta trebuie sa o citesti asa cum este scris... stiu ca ai talent in a recita si cred ca ritmul textului tau s-ar simti mult mai bine recitat fiind. Acum te rog spune-mi avea vreun rost sa ma jignesti omule doar pentru ca m-ai inteles gresit? Dar nu-i bai, uneori si eu cad in pacatul maniei asa ca inteleg. Inca o data sa ne fie sarbatorile luminate.
pentru textul : Prunci de lumină deAndule, eu deschid MTV-ul doar din greseala, iar despre cele doua dive stiu doar ca: ambele sunt de culoare (dar nu sunt sigura), sexy si en vogue...ajunge? :) acum trebuie sa recunosc ca, a doua zi dupa postare, recitind textul acesta, m-am gandit ca tie s-ar putea sa-ti placa. mi-am dat seama ca imi reusise, involuntar, un text "bobadilic"! si da, a fost scris la dicteu automat, cum spui, eram prea obosita sa il cern si prea...confuza ca sa-mi mai pese. :) multumesc pentru generoasele aprecieri - dar ai grija, incepi sa fii convingator si asta ma nelinisteste... despre ultima strofa: am apelat la cratime pentru ca asa mi-a spotit urechea mea muzicala; insa ma voi gandi la varianta pe care mi-o sugerezi.
pentru textul : tot ce-și poate dori o femeie deIa uite-l si pe Domnul Pa in memoria colectiva! =))
pentru textul : Frumosul Principe Cercel demaritimă. textul tău accentuează această stare fiindcă el deconspiră viaţa dusă de val, cea care este mereu departe şi... aproape doar prin acea undă care se propagă.
pentru textul : Uneori, pe aici, râde marea decu tentă orientală, dar şi cu trimiteri biblice, mi se pare un text complex, bazat pe imaginaţie şi intense trăiri personale datorate unui context al sinelui..
"„În pântecul meu călătoreşte o stea.” - parcă are rolul de a anunţa ceva ieşit din comun. contrastând cu expunerea foarte firească, nepretenţioasă. dar poate tocmai asta îi conferă un aer de mister...
Legat de youtube, cred că clipul, dacă e inserat în pagină, se admite. Link să nu fie. Dar nu sunt sigur. Virgil ştie mai bine, poate ne va lumina...
pentru textul : Cantata în mi minor demulţumesc, Virgil, am să vorbesc cu autorul de care te legi să vedem ce poate să facă.
pentru textul : doomsday poem deeu nu voiesc a fi la fel de frugal ca ioana, doar constat ca nu graba este cauza unui poem neimplinit, ci modul in care este gandit si construit. alcatuit fiind din spatii largi si idei atotcuprinzatoare, care nu se sustin una pe alta si nici nu urmaresc aceasi ideee - cea a titlului macar - poemul sufera prin dorinta autoarei de a surprinde, a cuprinde si a marturisi cat mai multe idei frumoase fara a urmari scopul pentru care pune aceste idei in acelasi poem. sper sa fiu inteles in sensul constructiv si deplin amical al sofisticatei mele explicatii.
pentru textul : unei gardenii deVirgil, Poemul acesta e un manifest nostalgic, scris de la mari depărtări, ciudat, mari-mari de tot, din ani-lumină. Și are un ritm și-un final cantabil că-mi vine să-mi iau chitara...Vreau să spun că e simpatic, chiar și așa, fără nici o urmă de patetism.
pentru textul : generația experimentală ▒ deO fi film coreean :)
pentru textul : locul deMie mi-a placut, dar cred ca asta e doar introducerea.
Virgil, intru deseori pe H, va citesc si imi place. cu coada infasurata pe mana, bineinteles. ai fost sambata trecuta la moon amtrak, in laguna niguel?
pentru textul : orizont de aşteptare 0 deVăd că fac ce fac și dau peste tine Vladimir. Fără Rotaru și djinii lui. Onorat să fim din nou colegi de năzbâtii virtuale. Poate mai facem ”un cuplet” pentru furtună, uragan... Ca de obicei o poezie marca Negru. Nu am steluțe nici comentarii savante – dar știu ce-mi place.
pentru textul : Doi dese poate şi fără el.
pentru textul : de albastru de adânc de muze deştii cum e, fiecare poate să spună ce vrea.
mulţumesc pentru revenire.
si acum, ai putea scoate textul din santier?
pentru textul : și cuvintele se rostogoleau ca perlele pe covorul moale deȘerban Foarță, sonetele Constanței Buzea, George Țărnea și mulți alții... îți spun nu ca și cum n-ai ști ci ca și cum te-am citit. Ieși din "codrule , codruțule"... și aș mai spune , dar cred că am fost înțeles, ori cine știe???
pentru textul : Cu mine șezând față-n față deAcolo unde oamenii mor în ei înşişi,
pentru textul : zahar deexistă lucruri scrise în hârtii colorate...
Locuitorii zilei se nasc şi-şi continuă nestingheriţi melodia cea veche,
alteori, le place să locuiască în noapte cu adresă cu tot...
oare este prima pe care o pun? sa ma uit
pentru textul : Apocalipsa după Vaslui deSursele reproducerilor din text: Dicționarul general al suprarealismului, revista Magazine littéraire din 1974, Double Lion - colectia autorului. In legatura cu termenul surealism as prefera acest cuvant in loc de suprarealism care este prea lung si plin de consoane. Exista, ca model surmontabil. Multumesc de intelegere.
pentru textul : 60 de ani de Surealism de... Ani, în subtitlul tău "Salvator" e intenționat?... sau doar o scăpare... sau sunt eu mai puțin documentat și merge și așa... Salvador, Salvator, și pe la început ai "vântoase inbrăcate în alb", aici e de supărare. succes!
pentru textul : simetrie dealma, fii sigură, te privim din vârf, amândoi:))) cât despre cunoștințele tale gramaticale citez DOOM-ul 2005: "trebui (a) vb. ind. prez 3 sg. trebuie, imperf. 3 sg. trebuia, 3 pl. trebuiau, viit. 3 pl. vor trebui..." ție ce-ți sugerează asta?:)) mie că îmi pierd timpul.:)) p.s. scuză-mă, nu am pus accentele în citat:)))))lol! Și dă-ți jos ochelarii ăia de soare, sau de ce-or fi. Dacă vrei "nod în papură" necesarmente... trebuie să o memorezi:))) cu sympatheia, yester (n.b.) poezia reprezintă aici prin comparația "ca un rucsac" ceva neapărat trebuincios. cel puțin pt. mine. și... m-ai amuzat copios. Mulțumesc!
pentru textul : Ca sunetul în fluier dePentru că nu am timp, deocamdată, să parcurg întreaga piesă, mă limitez la două observaţii generale, cu promisiunea de a reveni după ce o voi citi.
pentru textul : Ultima dată când mai mor de1. Chiar în prima didascalie apare un dezacord: "Pe scenă este o masă şi nişte scaune.". De înlocuit "este" cu "se află" şi gata!
2. Unele didascalii nu sunt puse între paranteze (nefiind nici redactate cu italice). Ex.: "Nimeni nu pare dispus să-i răspundă şi nici acesta nu-l observă pe profesor." A se vedea până la final. Asta, ca tehnică de postare.
Emile, imi place ritmul poemului, ma duce intr-un fel cu gandul la my all time favourite van morrison... all that blues! O singura observatie: cred ca gerunziul se scrie cu î nu cu â, dacă tot scrii după normele noi, nu ca alti editoril de aici de pe Hermeneia :-) Si un gand care-mi vine ca o amintire de la un Bobadil Siegfried uitat prin sertare: Am sa ma-nchid in umbra mea prelunga Ca intr-un sarcofag fara comori Si-am sa te-astept vaduva mea niebelunga Sa ma trezesti cu razbunarea ta in zori Andu
pentru textul : Contuzii deMasha, noi sa fim sanatosi, dezlegarea la peste e personala:)
Raluca, e intoarcerea din pauza, incalzirea, etc.
Sincere multumiri tuturor comentatorilor! Sper sa nu fii omis pe careva:) Zile bune!
pentru textul : mie să îmi deNu văd deloc liniște în acest poem, cum antecomentatorul meu, dimpotrivă. Cum poate un tren ce trece ca un tanc prin inimă să fie exponentul liniștii? Ferestrele sparte sunt indicii ale unei distrugeri ireparabile. E posibil ca aceasta să fie o diferență de simțire organică între ființe XX și XY? Mai văd și multă tensiune realizată superb prin intermediul jucăriei de pluș. Aproape te temi că va începe să țipe ascuțit dacă se diminuează distanța dintre umărul luminat și cel zguduit de tren. Ce frumos și concis ai realizat antiteza dintre percepții, trări, și impacturi emoționale.
pentru textul : nu căuta aici poezie deScrisoare Dragul meu Gorun, Mie mi-a placut textul acesta de la inceput si pana la sfarsit. La inceput n-am fost eu prezent din motive independente de vointa mea, iar la sfarsit ai lipsit tu cu gratie ca deobicei. Insa cu aceasta ocazie vreau sa-ti spun ca eu sunt bine si te citesc, insa acum cu niste ochelari de vedere. Concluzia citirii mele este ca obiectul comunicarii a fost atins dar timbrul nu a fost platit din motive care imi scapa. Mai apoi alte probleme au aparut pe drum cand Ideea (ti-o amintesti ca doar am facut dragoste cu ea pe vremea holerei) ne-a parasit pe amandoi si ne-am trezit in dimineata aia cetoasa ca suntem ingrozitor de destepti si de singuri. Altfel vreau sa-ti spun ca mama e bine si imi spune bancuri si in ziua de azi. Din pacate toate au un umor teribil de negru. Andu
pentru textul : Bufonul dePagini