cred că întrebările retorice pe care le pune Matei şi la care nu mă gîndeam în mod special cînd am scris textul acesta sînt valide.
asta mi-a adus aminte de o întîmplare relativ anecdotică de pe vremea celui de-al doile război mondial cînd se spune că george enescu dirija un concert într-o sală în arad. şi se zice că şeful legionarilor din zonă ar fi intrat într-o pauză în biroul directorului teatrului şi i-ar fi strigat cu un glas poruncitor: "toţi jidanii să iasă afară!". la care povestea spune că enescu, care ieşise în pauză din sală şi auzise discuţia i-ar fi răspuns legionarului: "păi dacă ies ei cine mai rămîne?"
ooo, daaa, ionut, felicitari pentru cele 3 penite! le meriti pe deplin. in textele tale gasesc tot ce ai descris tu acolo despre Adevarata Poezie. te descria cineva cu un cuvant incepand cu o si care se termina cu n. mi se parea si mie ca te-apropii. acum sunt convinsa. pentru ca numai la astfel de oameni nesimtirea nu este un bonus al vanitatii, ci al o....eniei. care nu e omenie, desigur.
ai postat mesajul de 10 ori sub tot atîtea texte, un gest cel puţin nepoliticos la adresa autorilor. de ce ai nevoie de confirmări Matei Hutopilă - cerute fără pic de demnitate - dacă eşti cel mai bun poet al acestei comunităţi(aşa cum declarai într-o postare tot aici pe H şi tot pe pagina altui autor)?
dacă ai texte “marcate ca inacceptabile” te-ai gîndit probabil că e timpul ca atitudinea ta să le ţină de urît. fie. primeşti un avertisment şi posibil să ne gîndim şi la un bonus pentru relaxare şi meditaţie.
Mircea, cred ca poemul acesta reprezinta un efort pe care tu il faci de a scrie "altfel" si asta e apreciabil, chiar daca iti voi spune in continuare ca deocamdata nu ai reusit. Sigur, pana la urma este o intrebare care ne framanta pe toti, sa ramanem ceea ce suntem pana la moarte sau sa incercam sa fim si altceva? Intrebarea asta ne poate costa o gramada de timp, stii bine... Sa-ti zic despre poem. Ideea este (cum altfel la tine?) pornita din simtire. Exprimarea se desfasoara intr-o substantivare (cam prea mult) casnico-meteorologica hai sa o numesc asa, in incipit. Apoi incerci metafora asa de brusc "pasari obsedate de gheare" si esuezi pentru ca atunci cand folosesti verbul, acesta trebuie sa fie natural in context, ori intreg esafodajul trebuie sa duca spre contradictoriu, ori la tine, incipitul este casnic, natural, pe cand "obsesia" pasarilor forteaza perceptia si nu mai intelegi nimic. Poate ar fi mai bine sa rafinezi lucrurile pe care le ai bune inlauntru (sentimentul paternitatii, frumusetea copilariei, lupta cu blestemul) inainte sa te lansezi in asemenea "coupaje" riscante. Cu drag, Andu
oh, ba da. e plina cultura universala de exemple masculine "inalte". m-a necajit doar ca nu a fost in stare de gestul uriasului, ca oricare urias care se respecta. i s-a iertat, oricum.
Hrușcă se repetă intenționat, ca întotdeauna de sărbători. A devenit un fel de Chuck Norris românesc, când mă amuză, când mă irită. Cam aşa aş fi vrut să reiasă şi din text.
Nu am observat problema lui "căci" de la început, voi încerca să o repar, ai dreptate, textul mai poate fi lucrat. E redundant începutul, cred că voi elimina primele două paragrafe.
Are şi elemente serioase, are şi de umor, îmi pare rău că n-au ieşit cele de umor.
Îţi mulţumesc pentru părerea sinceră şi te aştept oricând.
Citesc târziu acest text și polemica asociată și îmi cer scuze dacă scrierea mea aici este 'obsolete'. Eu cred că, dpdv poetic, textul este foarte slab, nici măcar nu pot să găsesc resurse să îl comentez serios, sincer și no ofense, Adrian. Toate femeile, toți bărbații, iar toate femeile, parcă acest poem vrea să elimine prin reducere la absurd orice posibilitate și nimic mai mult. Recunosc, sunt poate de modă veche, dar mie acest text nu îmi place, nu îl văd încadrat în niciun curent modern semnificativ, nu răzbate dincolo de tehnicile semantice și face abuz de repetiție.
Felicitări, Mariana! Aceasta este o veste într-adevăr bună pentru toţi cei care sunt aproape de arta scrierii haiku-ului în România. Îţi doresc să scrii în continuare cel puţin la fel de frumos.
mie mi-a plăcut sincer cu tot cu gerunzii, e un tablou reușit, în care se văd în spate sentimentele, senzațiile. poate doar m-aș mai gândi dacă se poate evita repetiția lui apoi, înlocui cumva, fără să se piardă curgerea.
hmmm [un pat răvășit] are deja [miros de piele]... aș lăsa doar patul răvășit [despre cum am fost păsări odată] despre asta s-a mai scris, aș scoate așteptam înfiorați aș scoate [înfiorați] aș scoate și [de dimineață], pentru că patul răvășit induce deja ideea de dimineață [despre cât de simplu ar fi să tragem amândoi din aceeași țigară] a trage din aceeași țigară e simplu, nu văd de ce să mai spui [cât de simplu] poemul tău mi-a plăcut în rest e disperat de simplu și luminos de așteptare și e fain să tragi din aceeași țigară
...Prima unitate mi se pare esența textului. Ce urmează parcă este o logică derulare e aceluiași nucleu, dar nu știu dacă și necesară. A.A.A pi es: într-una ( versul doi) se screi fără cratimă
Francisc, de nu ar fi plecările nu am ști dincotro ne vin oamenii sau amintirile. Mulțumesc, da, nu există moarte fără dragoste. Anca, mulțumesc pentru (a)percepție. Este, da, un titlu de volum, de aceea l-am scris în italice. Și este și acel fir sângeriu. Parcă ai fost în călătoria aceasta cu mine. Stranie și totuși firească înțelegerea ta din vertical, chiar dacă oblicul este al liniștii.
Felicitari din Israel. Pe cand o lansare si aici? Institutul Cultural Roman promoveaza proiecte mult dorite de iubitorii de limba romana. Succes si la buna citire ! Adrian
eu personal ma indoiesc ca experimentul va demonstra ceva, si ca sa fiu malitios am sa continui cu... la romani. Ce vrei sa demonstrezi? Ca oamenii vor crede in impartialitatea ta fiindca nu vei mai posta? Hai sa fim seriosi. Cei care cred acum vor crede si peste trei luni. Cei care nu cred acum vor gasi alt nod in papura si peste trei luni. Vor fi gata sa spuna ca te-am cumparat, ca te platesc sau ca mai stiu eu ce motivatie subterana o mai fi. Nu am intilnit nici o situatie pe Hermeneia in care cineva cu bune intentii si bun simt sa se fi indoit de autenticitatea gestului tau de moderator. Mi se pare putin aiurea experimentul si pentru ca motivul initial al impartirii in rolurilor in moderatori si editori a fost acela de a evita ca gestul de moderare administrativa sa impieteze asupra muncii de editor. Adica nimeni sa nu poata acuza un editor ca poate folosi intrumente coercitive administrative. In plus asa cum ai spus si tu, moderatorul este cel care vegheaza doar la respectarea regulamentului. El nu ia de unul singur decizii disciplinare. Avem un proces destul de greoi si poate birocratic de a decide orice hotarire de acest gen. Si pe deasupra mai e si "nesuferitul" meu drept de veto. Toate astea pentru a ne asigura ca orice decizie care ar putea fi dureroasa pentru un membru sa nu fie luata cu usurinta. Din pacate multi din membrii obisnuiti nu stiu toate acestea. De aceea, repet, nu cred ca experimentul va dovedi ceva si nu cred ca moderatorii ar trebui sa nu fie membri activi pe Hermeneia. Ma tem si ca un astfel de precedent ar duce la ideea ca si editorii nu ar trebui sa fie membri activi, etc. In felul acesta am ajunge sa devenim ceea ce vor "dusmanii" nostri. Adica am ajunge sa ne temem si de propria noastra umbra si sa nu mai avem incredere in capacitatea noastra de a ne tine in friu subiectivitatea ca indivizi, si sa nu mai avem incredere in capacitatea noastra ca echipa. Sint convins ca nu sintem perfecti si nici ca vom fi vreodata. Dar de la asta si pina la a trai intr-o permanenta teama de ce spun altii despre noi e cale mult prea lunga si inutil de periculoasa si paguboasa. Parerea mea.
Interesantă perspectiva din ultima poezie, cea mai bună, zic eu. Un fel de duioșie temperată, tristă, amestecată cu puțină compasiune. Îmi place "mama era o pată de cerneală neîncăpătoare". Penultima nu-mi place. Este ca un verdict, sună prea dur, prea profetic.
Adriana, tu ai un darul de a vedea acolo unde puțini văd.Acest har este dublat de erudiție și sensibilitate. În legatură cu oprirea la mâna violet, te-aș ruga să pășești cu încredere pe tărâmul tenebros al strofelor următoare la sfârșitul cărora : "fantoșa începu să rânjească pășind peste capetele rase ale ochilor negri" E prima oară când mă citez, dar promit să nu mai fac. Mulțumesc pentru atenta citire, cuvintele frumoase și te mai aștept !
nu prea mi-a placut prima parte, dar ultima strofa m-a facut sa zic: da, dom`le, si Nicholas este om! asa ca, daca vrei un sfat de la mine (nu zi nu, te rog), ar fi fain sa mai scrii asa. suntem autentici cand ne scriem pe noi insine, nu-i asa?
nu ma leg insa de titlu, imi place ca induce ideea muncii cu tine insusi, constientizarea necesitatii unui efort perpetuu intru edificare. eu l-as pastra, eventual legandu-l de text printr-un simbol mai explicit decat ideea indusa.
Ar putea în viitorul apropiat să existe un "interactiv"/"forum" pt toți autorii (inclusiv moderatorii și editorii) unde să se poată discuta liber asemenea aspecte etc. ? Pentru a se lăsa unui text spațiu pentru comentarii pe text. Cred că exista/ă în proiect acest spațiu comun de comunicare a autorilor de pe Hermeneia.
Aş elimina câteva versuri, expresii:
,,liniştea ni se aşază pe buze" - am citit asta în prea multe poeme
,,indegradabilă" - nu cred că există acest cuvânt; nu orice antonim se formează cu prefixe antonimice.
,,pe care eu le privesc" - nu pare semnificativ nici ideatic, nici artistic
,,cu punctul în sus şi cârligul în jos" - aici e pueril ...ideea ar putea fi redusă la o altă formulare mai simplă şi mai sugestivă.
Mi-a plăcut:
,,inimile noastre ca două lemne aruncate pe foc
se preschimbă în scrum
şi-n seminţe de piatră" , mai ales ultimele două.
e bun, plus că e suficient de straniu cât să te țină până la final. dar e ceva: omorul pare forțat fiindcă personajul nu anunță nicăieri o disperare de genul acela. poate trebuie să-l faci ceva mai alienat :) dar, după cum spuneam, e bine construit, are tensiune gradată și e o întreagă viață acolo, așa cum e ea, în încercările noastre de supraviețuire și eliminare a obsesiilor.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
sorry, n-am stiut!
pentru textul : dialog în tâlcuri destefan, felicitari pentru volum.... bravo! stiam ca puiului de vultur ii vor creste aripi mari acolo n-o fi mingii de ping-pong decat mingiei ?
pentru textul : nu știu cum se cheamă decred că întrebările retorice pe care le pune Matei şi la care nu mă gîndeam în mod special cînd am scris textul acesta sînt valide.
pentru textul : românia lui virgil t -III- deasta mi-a adus aminte de o întîmplare relativ anecdotică de pe vremea celui de-al doile război mondial cînd se spune că george enescu dirija un concert într-o sală în arad. şi se zice că şeful legionarilor din zonă ar fi intrat într-o pauză în biroul directorului teatrului şi i-ar fi strigat cu un glas poruncitor: "toţi jidanii să iasă afară!". la care povestea spune că enescu, care ieşise în pauză din sală şi auzise discuţia i-ar fi răspuns legionarului: "păi dacă ies ei cine mai rămîne?"
ooo, daaa, ionut, felicitari pentru cele 3 penite! le meriti pe deplin. in textele tale gasesc tot ce ai descris tu acolo despre Adevarata Poezie. te descria cineva cu un cuvant incepand cu o si care se termina cu n. mi se parea si mie ca te-apropii. acum sunt convinsa. pentru ca numai la astfel de oameni nesimtirea nu este un bonus al vanitatii, ci al o....eniei. care nu e omenie, desigur.
pentru textul : Poemul pentru Chichere deai postat mesajul de 10 ori sub tot atîtea texte, un gest cel puţin nepoliticos la adresa autorilor. de ce ai nevoie de confirmări Matei Hutopilă - cerute fără pic de demnitate - dacă eşti cel mai bun poet al acestei comunităţi(aşa cum declarai într-o postare tot aici pe H şi tot pe pagina altui autor)?
dacă ai texte “marcate ca inacceptabile” te-ai gîndit probabil că e timpul ca atitudinea ta să le ţină de urît. fie. primeşti un avertisment şi posibil să ne gîndim şi la un bonus pentru relaxare şi meditaţie.
Ionuţ, scuze.
pentru textul : Canibalism liric deProfetule, alma, îl mai citim o dată, împreună. Mulțumesc. Să vedem pentru cine este. Eu, egoistul, l-am scris pentru mine.
pentru textul : Și dacă deMulţumesc pentru comentariu şi sugestii! Mă bucur că v-a plăcut!
pentru textul : O coborâre deMircea, cred ca poemul acesta reprezinta un efort pe care tu il faci de a scrie "altfel" si asta e apreciabil, chiar daca iti voi spune in continuare ca deocamdata nu ai reusit. Sigur, pana la urma este o intrebare care ne framanta pe toti, sa ramanem ceea ce suntem pana la moarte sau sa incercam sa fim si altceva? Intrebarea asta ne poate costa o gramada de timp, stii bine... Sa-ti zic despre poem. Ideea este (cum altfel la tine?) pornita din simtire. Exprimarea se desfasoara intr-o substantivare (cam prea mult) casnico-meteorologica hai sa o numesc asa, in incipit. Apoi incerci metafora asa de brusc "pasari obsedate de gheare" si esuezi pentru ca atunci cand folosesti verbul, acesta trebuie sa fie natural in context, ori intreg esafodajul trebuie sa duca spre contradictoriu, ori la tine, incipitul este casnic, natural, pe cand "obsesia" pasarilor forteaza perceptia si nu mai intelegi nimic. Poate ar fi mai bine sa rafinezi lucrurile pe care le ai bune inlauntru (sentimentul paternitatii, frumusetea copilariei, lupta cu blestemul) inainte sa te lansezi in asemenea "coupaje" riscante. Cu drag, Andu
pentru textul : Spirală deoh, ba da. e plina cultura universala de exemple masculine "inalte". m-a necajit doar ca nu a fost in stare de gestul uriasului, ca oricare urias care se respecta. i s-a iertat, oricum.
pentru textul : Al Veronicăi deDa, titlul putea fi mai inspirat.
Hrușcă se repetă intenționat, ca întotdeauna de sărbători. A devenit un fel de Chuck Norris românesc, când mă amuză, când mă irită. Cam aşa aş fi vrut să reiasă şi din text.
Nu am observat problema lui "căci" de la început, voi încerca să o repar, ai dreptate, textul mai poate fi lucrat. E redundant începutul, cred că voi elimina primele două paragrafe.
Are şi elemente serioase, are şi de umor, îmi pare rău că n-au ieşit cele de umor.
Îţi mulţumesc pentru părerea sinceră şi te aştept oricând.
pentru textul : hidden agenda deCitesc târziu acest text și polemica asociată și îmi cer scuze dacă scrierea mea aici este 'obsolete'. Eu cred că, dpdv poetic, textul este foarte slab, nici măcar nu pot să găsesc resurse să îl comentez serios, sincer și no ofense, Adrian. Toate femeile, toți bărbații, iar toate femeile, parcă acest poem vrea să elimine prin reducere la absurd orice posibilitate și nimic mai mult. Recunosc, sunt poate de modă veche, dar mie acest text nu îmi place, nu îl văd încadrat în niciun curent modern semnificativ, nu răzbate dincolo de tehnicile semantice și face abuz de repetiție.
pentru textul : Alb şi roşu deFelicitări, Mariana! Aceasta este o veste într-adevăr bună pentru toţi cei care sunt aproape de arta scrierii haiku-ului în România. Îţi doresc să scrii în continuare cel puţin la fel de frumos.
pentru textul : Karumi demie mi-a plăcut sincer cu tot cu gerunzii, e un tablou reușit, în care se văd în spate sentimentele, senzațiile. poate doar m-aș mai gândi dacă se poate evita repetiția lui apoi, înlocui cumva, fără să se piardă curgerea.
pentru textul : zilnică deIoana, am corectat. cami, eu iti multumesc. comentariile tale sunt intotdeauna incurajatoare.
pentru textul : Madlenă 2 dehmmm [un pat răvășit] are deja [miros de piele]... aș lăsa doar patul răvășit [despre cum am fost păsări odată] despre asta s-a mai scris, aș scoate așteptam înfiorați aș scoate [înfiorați] aș scoate și [de dimineață], pentru că patul răvășit induce deja ideea de dimineață [despre cât de simplu ar fi să tragem amândoi din aceeași țigară] a trage din aceeași țigară e simplu, nu văd de ce să mai spui [cât de simplu] poemul tău mi-a plăcut în rest e disperat de simplu și luminos de așteptare și e fain să tragi din aceeași țigară
pentru textul : regret pe spațiu simplu de...Prima unitate mi se pare esența textului. Ce urmează parcă este o logică derulare e aceluiași nucleu, dar nu știu dacă și necesară. A.A.A pi es: într-una ( versul doi) se screi fără cratimă
pentru textul : în umbra părului tău deFrancisc, de nu ar fi plecările nu am ști dincotro ne vin oamenii sau amintirile. Mulțumesc, da, nu există moarte fără dragoste. Anca, mulțumesc pentru (a)percepție. Este, da, un titlu de volum, de aceea l-am scris în italice. Și este și acel fir sângeriu. Parcă ai fost în călătoria aceasta cu mine. Stranie și totuși firească înțelegerea ta din vertical, chiar dacă oblicul este al liniștii.
pentru textul : edict scris în vertical deFelicitari din Israel. Pe cand o lansare si aici? Institutul Cultural Roman promoveaza proiecte mult dorite de iubitorii de limba romana. Succes si la buna citire ! Adrian
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 deViorel. Mulţumesc.
pentru textul : poveste de noiembrie deeu personal ma indoiesc ca experimentul va demonstra ceva, si ca sa fiu malitios am sa continui cu... la romani. Ce vrei sa demonstrezi? Ca oamenii vor crede in impartialitatea ta fiindca nu vei mai posta? Hai sa fim seriosi. Cei care cred acum vor crede si peste trei luni. Cei care nu cred acum vor gasi alt nod in papura si peste trei luni. Vor fi gata sa spuna ca te-am cumparat, ca te platesc sau ca mai stiu eu ce motivatie subterana o mai fi. Nu am intilnit nici o situatie pe Hermeneia in care cineva cu bune intentii si bun simt sa se fi indoit de autenticitatea gestului tau de moderator. Mi se pare putin aiurea experimentul si pentru ca motivul initial al impartirii in rolurilor in moderatori si editori a fost acela de a evita ca gestul de moderare administrativa sa impieteze asupra muncii de editor. Adica nimeni sa nu poata acuza un editor ca poate folosi intrumente coercitive administrative. In plus asa cum ai spus si tu, moderatorul este cel care vegheaza doar la respectarea regulamentului. El nu ia de unul singur decizii disciplinare. Avem un proces destul de greoi si poate birocratic de a decide orice hotarire de acest gen. Si pe deasupra mai e si "nesuferitul" meu drept de veto. Toate astea pentru a ne asigura ca orice decizie care ar putea fi dureroasa pentru un membru sa nu fie luata cu usurinta. Din pacate multi din membrii obisnuiti nu stiu toate acestea. De aceea, repet, nu cred ca experimentul va dovedi ceva si nu cred ca moderatorii ar trebui sa nu fie membri activi pe Hermeneia. Ma tem si ca un astfel de precedent ar duce la ideea ca si editorii nu ar trebui sa fie membri activi, etc. In felul acesta am ajunge sa devenim ceea ce vor "dusmanii" nostri. Adica am ajunge sa ne temem si de propria noastra umbra si sa nu mai avem incredere in capacitatea noastra de a ne tine in friu subiectivitatea ca indivizi, si sa nu mai avem incredere in capacitatea noastra ca echipa. Sint convins ca nu sintem perfecti si nici ca vom fi vreodata. Dar de la asta si pina la a trai intr-o permanenta teama de ce spun altii despre noi e cale mult prea lunga si inutil de periculoasa si paguboasa. Parerea mea.
pentru textul : Moderator pe hermeneia deInteresantă perspectiva din ultima poezie, cea mai bună, zic eu. Un fel de duioșie temperată, tristă, amestecată cu puțină compasiune. Îmi place "mama era o pată de cerneală neîncăpătoare". Penultima nu-mi place. Este ca un verdict, sună prea dur, prea profetic.
pentru textul : Voci dema bucura interesul chiar si dupa atita vreme
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 14 depromit sa pun textele in cadrul imaginii
Adriana, tu ai un darul de a vedea acolo unde puțini văd.Acest har este dublat de erudiție și sensibilitate. În legatură cu oprirea la mâna violet, te-aș ruga să pășești cu încredere pe tărâmul tenebros al strofelor următoare la sfârșitul cărora : "fantoșa începu să rânjească pășind peste capetele rase ale ochilor negri" E prima oară când mă citez, dar promit să nu mai fac. Mulțumesc pentru atenta citire, cuvintele frumoase și te mai aștept !
pentru textul : roșu-vânare de vânt deciteste aici http://www.hermeneia.com/content/jurnal-de-nesomn-20
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 depe mine m-ai pierdut de la "lacul singuratatii mele"...
pentru textul : emindoină defrumos:
pentru textul : scame de cer culese din inima unei femei de"un pescăruş
aduna cerul la piept
îl mângâia cu aripile
aşa cum îmi alintai gândul"
nu prea mi-a placut prima parte, dar ultima strofa m-a facut sa zic: da, dom`le, si Nicholas este om! asa ca, daca vrei un sfat de la mine (nu zi nu, te rog), ar fi fain sa mai scrii asa. suntem autentici cand ne scriem pe noi insine, nu-i asa?
nu ma leg insa de titlu, imi place ca induce ideea muncii cu tine insusi, constientizarea necesitatii unui efort perpetuu intru edificare. eu l-as pastra, eventual legandu-l de text printr-un simbol mai explicit decat ideea indusa.
pentru textul : nihil sine labore deAr putea în viitorul apropiat să existe un "interactiv"/"forum" pt toți autorii (inclusiv moderatorii și editorii) unde să se poată discuta liber asemenea aspecte etc. ? Pentru a se lăsa unui text spațiu pentru comentarii pe text. Cred că exista/ă în proiect acest spațiu comun de comunicare a autorilor de pe Hermeneia.
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui deAş elimina câteva versuri, expresii:
pentru textul : un fel de snafu ne-mbrăţişează idilic de,,liniştea ni se aşază pe buze" - am citit asta în prea multe poeme
,,indegradabilă" - nu cred că există acest cuvânt; nu orice antonim se formează cu prefixe antonimice.
,,pe care eu le privesc" - nu pare semnificativ nici ideatic, nici artistic
,,cu punctul în sus şi cârligul în jos" - aici e pueril ...ideea ar putea fi redusă la o altă formulare mai simplă şi mai sugestivă.
Mi-a plăcut:
,,inimile noastre ca două lemne aruncate pe foc
se preschimbă în scrum
şi-n seminţe de piatră" , mai ales ultimele două.
e bun, plus că e suficient de straniu cât să te țină până la final. dar e ceva: omorul pare forțat fiindcă personajul nu anunță nicăieri o disperare de genul acela. poate trebuie să-l faci ceva mai alienat :) dar, după cum spuneam, e bine construit, are tensiune gradată și e o întreagă viață acolo, așa cum e ea, în încercările noastre de supraviețuire și eliminare a obsesiilor.
pentru textul : cerul interzis dePagini