vladimir, fireste, sunt bucuros sa te vad aici. cand scris-am textul nu stiam cum il voi incheia, insa, am scris cu fruntea sus si cu increderea ca un dumnezeu (al barbatilor sau al femeilor) imi va da raspunsul. in loc de gugustiuci as fi pus turturele, dar aruncand Dumnezeu cu zarul (celalalt Dumnezeu) cazu pe gugustiuci. prietenii adevarati stiu de ce. multumesc. te mai astept.
Cele 12 secunde nu știu câtă legătură au cu cele 11 minute ale lui Coehlo, din motive de necitire. Pentru cuvintele cu literele lipsă nu e vreun alt răspuns decât încercarea de a le smulge poeziei, pentru moment. Cred că ultimele trei strofe sunt prea contextuale și au prea multe nume proprii. Le voi mai lucra. Mulțumesc pentru comentariu și mă bucur că ți-a plăcut ceva din acest text.
si eu regret această plecare intempestivă a domnului rorty. m-a lăsat agățat de un fir de apă de ploaie... dar, cu grâul e lăsată să crească și neghina.
un poem natural, scris parca din prima, nu sunt fortari, se vede ca totul curge dintr-o traire orbitoare. este un poem care imi trece prin vene si il simt mm cu mm, parca am revelatia ca l-am scris eu. ciudat. singura obiectie o am la comparatia iubitul-pasare maiastra din basmele cu zane si zmei. dar, pana la urma vad fluenta si pasiunea din poem. frumos. mcm
am citit si textul meu de 8 ori si s-a inregistrat ca citire o singura data nu e sublim?
și continuarea:
no wander ca textele tale au zeci de citiri intr-o singura zi iar ale altora cateva citiri intr-o luna!
zi-le nico, mai zi-le cum te sabotează acest autocrat
auzi, da' de ce nu ai făcut experiența pe trei texte, sau patru?
poate că e o conspirație...
poemul nu e rau, forma lui insa ar putea ajuta mai mult la asimilarea textului, ma refer la strofa a doua unde fraza e scrisa dintr-o suflare prea lunga...
daca ai incerca sa citesti textul cu voce tare, ai realiza ca e nevoie sa-l fraturezi ca sa poti respira si la fel sa-l poti asimila sau daca ai restrange putin registrul "verbelor" care dau senzatia de prea multa miscare, ideea s-ar aseza mai bine pe scheletul imaginii.
alta parere ar fi ca in general titlurile cu forma accentuata, "conturul", imprima un mesaj strict de interceptare prin limitare la un singur contur si asta ingradeste imaginatia... pe cand "contur" poate ajuta cititorul sa-si creeze propria sa imagine si sa se raporteze mai bine la text.
mi-a placut ideea cu "fularul de strangulat vise" :)
voi retine acest poem ca un vis de toamna ratacit undeva in memoria involuntara a iernii. eu as renunta la "aerul statut" si as continua poemul, care mi se pare neterminat cu drag,
Mersi și ție, ca și tuturor celorlalți :) De fapt, pură coincidență, chiar am vrut să trec prin pagina ta, când am văzut că ai postat "Azilul" 1, dar din lipsă de timp, n-am apucat. O să îmi onorez promisiunea deoarece-cred că ți-am mai spus asta-îmi place cum scrii. Mă bucur că ți-a plăcut ce ai citit aici.
Ma bucur sincer ca textul acesta a fost remarcat, mie cel putin mi-a amintit inca de la prima lectura de Mircea Bodolan. La o adica se poate si canta, de ce nu? Felicitari. Andu
Mă bucură mult partea cu sumedenia de gânduri :) Acesta este scopul unui haiku. De fapt, sumedenia aceea de gânduri este continuarea poemului în lector.
„Cariul de lemn” este acea insectă care face galeriile prin lemn distrugându-l.
If the comment quoted above could become a rule I would very much appreciate your initiative and effort..however, my opinion could be knocked off the perch by the fact that not many members contribute to this site in English, therefore many of the texts posted under lingua would not be commented due to the language-barrier. The American and English sites I usually post on do not have this problem - that goes without saying - but posting here gives me, as a member of Hermeneia, a different kind of buzz. Having said that I hope it puts your mind to rest and whatever action you will/ will not take regarding rules of engagement within lingua department remains fine by me (as long as I can press the 'INTRODUCE PREFERRED CONTENT' button :p).
E greoi, n-are naturaleţe în versificare. Punctuaţia lasă de dorit. Versurile "amurgul e prelungirea scurtă-a dimineții/ Copii ce sorb în piept otrava ceţii/ ochii lor sunt cioburi vii din soare/ Cu visul lor împodobesc un om /De nea/ + a doua terţină sunt infantile şi fără nicio valoare artistică.
"Şi simt în palme cât de greu e fulgul" - acesta este reuşit.
Mă repet: eşti mult prea tributar formei. Şi cu toate astea, mult prea îngăduitor cu ea. De exp: "burgul/ amurgul/ murgul/ fulgul" - la ce să te aştepţi, când porneşti la drum cu patru subst. articulate? La nimic altceva, în afara monotoniei, siluirii/ sărăciei ideii etc.
nu m-am putut abține și s-ar putea să regret că îmi permit o interpretare personală.
o potecă a lacrimilor despre care mi se pare greu de crezut că o menționează un republican convins; să nu uităm că „amerindienii sînt o gașcă ce trebuie cel puțin ignorată, dacă nu exterminată” este dictonul oricărui rebublican ce nu este „rino”.
către est evident, un israel existent doar în imaginația sudo-religioasă și fabulistic doar în mintea neoconilor și a celor care citesc profeții în fiecare tweeter. but... whatever..
spre nord, cu siguranță, madam palin care întotdeauna a văzut și rusia și chirovu' din mijlocul driveway-ului.
iar spre miazăzi obsesia asta idioată și ostilă față de amărîții ăștia de închinători la „virgen de guadelupe”, amărîți fără de care america ar fi o trotinetă pe care se dă queen elizabeth. the second.
s-a crăpat.
de ziuă.
deșteptarea...
cred ca nici asta nu-i peretele potrivit...domnule, chiar asa de pustiu e pe le dvs., pe Versul, incat ati ajuns in pragul disperarii? mai cititi o data (sau odata...) regulamentul. desi stiti, cu siguranta, ca reclamele nu au ce cauta aici. dar nu va pasa. fireste.
Sumedenie de evenimente care, iata, fac o data in plus din Iasi o adevarata capitala culturala. Iti doresc succes Katya si imi doresc sa te ascult si eu candva cantand. N-am inteles subtitlul, se vrea o evocare sau este o ironie? Andu
cosmacpan, gestul tau de a-mi ura in versuri e laudabil. mi-a placut. sixtus, va astept cu drag. si sper ca la anul sa ne revedem si la lansarea unui volum de poezie increderea dvs ma onoreaza solomon, ma bucur sa te revad. sa ne punem asadar, ochelarii de soare, umbreluta, cocktail-ul si sa privim ceasul cu numaratoarea inversa. astept sa ne vedem cu bine sancho panza, pun deoparte, sigur. apoi va fi randul tau sa mi dai autograf:) batori, ai fost una din putinele persoane care m-au sustinut cat timp am scris ac carte. multumesc frumos, doamna lentib, sa ne citim cu bine. si sa ne bucuram multumesc din inima
Am ascultat sugestia dumneavoastră şi am realizat o nouă versiune. În prima am pornit de la documentul PageMaker trimis la tipografie, însă am avut o problema tehnică (nu ştia să salveze 'ş' şi 'ţ'). În cea de-a doua versiune am pornit de la versiunea Word a documentului si am rezolvat această problemă, însă aspectul grafic nu e fidel ediţiei tipărite.
anna, întotdeauna părerea ultimă aș zice eu că trebuie să fie a autorului. cine altcineva ar putea ști mai bine ca el ce anume a ascuns acolo? :) și, în fond, totul este interpretabil, nu?
Dănuța, mă bucură îndeosebi faptul că fiecare cuvânt-imagine-simbol din acest poem ți-a destăinuit un sens, și nu oricare, ci acela ales de autor, ceea ce face ca însuși autorul să fie încântat de capacitatea receptivă a cititorului său, semn că a fost atins în lăuntrul său. Mulțumesc, da, ai văzut foarte bine și sensul orelor negre, și al bufniței albe, al lighioanelor, nu cred că întâmplător ai simțit ce este prins în vrajă. Ultimul pas trăibil, sacralizarea.
aranca - cuvintele incep sa-mi joace feste, asa era inainte „mireasma” , multumesc de atentionare! poate ceva mai cere poezia asta ... nu stiu, simt ca as strica-o mai mult daca as interveni acum, sau va trebui rescrisa pe un alt portativ... oricum o sa ma gandesc. era o vreme cand gaseam cu usurinta titluri, contrar cu ceea ce mi se intampla acum... poezia apartine acelui timp... yester - dorinta aceasta a venit odata cu inceputurile scrisului meu, cand mentorulul meu spiritual, pot sa-i zic asa, si pot sa-i rostesc si numele, poetul Eugen Evu, ne sfatuia bineinteles fara a insista prea mult pe idee, sa restrangem spatiul poeziei, sa incercam sa spunem mult in putine cuvinte, asta ar demonstra o stapanire buna a cuvantului... mi-a ramas aproape de suflet stilul acesta, s-ar putea sa ma prinda mai bine. despre constructiile acelea: „umbletul muntelui”... parca imi place, e ceva ca o „statornicie” sub semnul indoielii ... iar buzele ierbii... am lasat pentru ca mi-a placut asocierea cu „ umerii nostri” ... se intrepatrund niste sensuri acolo, oricum aranca stie ce spune, merita sa revolutionez putin plutirea asta:) ... macar de dragul tiutlului. pentru „mireazma” merit eu bataie... si-apoi daca te-as bate, cine m-ar mai invata de bine?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
vladimir, fireste, sunt bucuros sa te vad aici. cand scris-am textul nu stiam cum il voi incheia, insa, am scris cu fruntea sus si cu increderea ca un dumnezeu (al barbatilor sau al femeilor) imi va da raspunsul. in loc de gugustiuci as fi pus turturele, dar aruncand Dumnezeu cu zarul (celalalt Dumnezeu) cazu pe gugustiuci. prietenii adevarati stiu de ce. multumesc. te mai astept.
pentru textul : În altă viață, eu, poetul, degood catch. cred ca ai dreptate. mi s-au asprit simțurile. pun contururi prea groase. merci.
pentru textul : despre efectul imperceptibil al zilelor de primăvară asupra fotografiilor sepia deAm uitat să remarc frumuseţea oximoronului ,,lucind mat" :)
pentru textul : cum atingi pietrele acelea netede ale caldarîmului deNu știu cum faci aceste imagini dar sunt superbe!
pentru textul : okinawa dragostea mea deCele 12 secunde nu știu câtă legătură au cu cele 11 minute ale lui Coehlo, din motive de necitire. Pentru cuvintele cu literele lipsă nu e vreun alt răspuns decât încercarea de a le smulge poeziei, pentru moment. Cred că ultimele trei strofe sunt prea contextuale și au prea multe nume proprii. Le voi mai lucra. Mulțumesc pentru comentariu și mă bucur că ți-a plăcut ceva din acest text.
pentru textul : 12'' desi eu regret această plecare intempestivă a domnului rorty. m-a lăsat agățat de un fir de apă de ploaie... dar, cu grâul e lăsată să crească și neghina.
pentru textul : (1) Discuție (virtuală) cu Richard Rorty despre declinul adevărului redemptiv deprin cultură I meant good taste also:)
pentru textul : crochiu II deun poem natural, scris parca din prima, nu sunt fortari, se vede ca totul curge dintr-o traire orbitoare. este un poem care imi trece prin vene si il simt mm cu mm, parca am revelatia ca l-am scris eu. ciudat. singura obiectie o am la comparatia iubitul-pasare maiastra din basmele cu zane si zmei. dar, pana la urma vad fluenta si pasiunea din poem. frumos. mcm
pentru textul : și eu te iubesc deam citit si textul meu de 8 ori si s-a inregistrat ca citire o singura data nu e sublim?
și continuarea:
no wander ca textele tale au zeci de citiri intr-o singura zi iar ale altora cateva citiri intr-o luna!
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – dezi-le nico, mai zi-le cum te sabotează acest autocrat
auzi, da' de ce nu ai făcut experiența pe trei texte, sau patru?
poate că e o conspirație...
poemul nu e rau, forma lui insa ar putea ajuta mai mult la asimilarea textului, ma refer la strofa a doua unde fraza e scrisa dintr-o suflare prea lunga...
pentru textul : contur dedaca ai incerca sa citesti textul cu voce tare, ai realiza ca e nevoie sa-l fraturezi ca sa poti respira si la fel sa-l poti asimila sau daca ai restrange putin registrul "verbelor" care dau senzatia de prea multa miscare, ideea s-ar aseza mai bine pe scheletul imaginii.
alta parere ar fi ca in general titlurile cu forma accentuata, "conturul", imprima un mesaj strict de interceptare prin limitare la un singur contur si asta ingradeste imaginatia... pe cand "contur" poate ajuta cititorul sa-si creeze propria sa imagine si sa se raporteze mai bine la text.
mi-a placut ideea cu "fularul de strangulat vise" :)
voi retine acest poem ca un vis de toamna ratacit undeva in memoria involuntara a iernii. eu as renunta la "aerul statut" si as continua poemul, care mi se pare neterminat cu drag,
pentru textul : cineva cânta în locul meu deremarc:
pentru textul : Still Haven't Found de"tu ai învățat cândva
să tragi în plămâni lumea întreagă
și apoi să o lași ușor să se îndepărteze
de parcă ai coborâ un copil în prăpastie"
Mersi și ție, ca și tuturor celorlalți :) De fapt, pură coincidență, chiar am vrut să trec prin pagina ta, când am văzut că ai postat "Azilul" 1, dar din lipsă de timp, n-am apucat. O să îmi onorez promisiunea deoarece-cred că ți-am mai spus asta-îmi place cum scrii. Mă bucur că ți-a plăcut ce ai citit aici.
pentru textul : Paharul cu apă deela, incearca sa pui textul pe emboss sau shadow (blending options din leyer style)
pentru textul : roca din care mă nasc dejohn barry, Cristina. mersi!
pentru textul : fata din spatele ochelarilor deMa bucur sincer ca textul acesta a fost remarcat, mie cel putin mi-a amintit inca de la prima lectura de Mircea Bodolan. La o adica se poate si canta, de ce nu? Felicitari. Andu
pentru textul : Soldatul părăsit de soartă și iubita teiului înflorit deMă bucură mult partea cu sumedenia de gânduri :) Acesta este scopul unui haiku. De fapt, sumedenia aceea de gânduri este continuarea poemului în lector.
pentru textul : Haiku de„Cariul de lemn” este acea insectă care face galeriile prin lemn distrugându-l.
If the comment quoted above could become a rule I would very much appreciate your initiative and effort..however, my opinion could be knocked off the perch by the fact that not many members contribute to this site in English, therefore many of the texts posted under lingua would not be commented due to the language-barrier. The American and English sites I usually post on do not have this problem - that goes without saying - but posting here gives me, as a member of Hermeneia, a different kind of buzz. Having said that I hope it puts your mind to rest and whatever action you will/ will not take regarding rules of engagement within lingua department remains fine by me (as long as I can press the 'INTRODUCE PREFERRED CONTENT' button :p).
Cheerio!
pentru textul : Costa's deE greoi, n-are naturaleţe în versificare. Punctuaţia lasă de dorit. Versurile "amurgul e prelungirea scurtă-a dimineții/ Copii ce sorb în piept otrava ceţii/ ochii lor sunt cioburi vii din soare/ Cu visul lor împodobesc un om /De nea/ + a doua terţină sunt infantile şi fără nicio valoare artistică.
"Şi simt în palme cât de greu e fulgul" - acesta este reuşit.
Mă repet: eşti mult prea tributar formei. Şi cu toate astea, mult prea îngăduitor cu ea. De exp: "burgul/ amurgul/ murgul/ fulgul" - la ce să te aştepţi, când porneşti la drum cu patru subst. articulate? La nimic altceva, în afara monotoniei, siluirii/ sărăciei ideii etc.
pentru textul : Decembrie denu m-am putut abține și s-ar putea să regret că îmi permit o interpretare personală.
pentru textul : când se crapă de ziuă, deo potecă a lacrimilor despre care mi se pare greu de crezut că o menționează un republican convins; să nu uităm că „amerindienii sînt o gașcă ce trebuie cel puțin ignorată, dacă nu exterminată” este dictonul oricărui rebublican ce nu este „rino”.
către est evident, un israel existent doar în imaginația sudo-religioasă și fabulistic doar în mintea neoconilor și a celor care citesc profeții în fiecare tweeter. but... whatever..
spre nord, cu siguranță, madam palin care întotdeauna a văzut și rusia și chirovu' din mijlocul driveway-ului.
iar spre miazăzi obsesia asta idioată și ostilă față de amărîții ăștia de închinători la „virgen de guadelupe”, amărîți fără de care america ar fi o trotinetă pe care se dă queen elizabeth. the second.
s-a crăpat.
de ziuă.
deșteptarea...
cred ca nici asta nu-i peretele potrivit...domnule, chiar asa de pustiu e pe le dvs., pe Versul, incat ati ajuns in pragul disperarii? mai cititi o data (sau odata...) regulamentul. desi stiti, cu siguranta, ca reclamele nu au ce cauta aici. dar nu va pasa. fireste.
pentru textul : e bine deSumedenie de evenimente care, iata, fac o data in plus din Iasi o adevarata capitala culturala. Iti doresc succes Katya si imi doresc sa te ascult si eu candva cantand. N-am inteles subtitlul, se vrea o evocare sau este o ironie? Andu
pentru textul : zilele universitatii decosmacpan, gestul tau de a-mi ura in versuri e laudabil. mi-a placut. sixtus, va astept cu drag. si sper ca la anul sa ne revedem si la lansarea unui volum de poezie increderea dvs ma onoreaza solomon, ma bucur sa te revad. sa ne punem asadar, ochelarii de soare, umbreluta, cocktail-ul si sa privim ceasul cu numaratoarea inversa. astept sa ne vedem cu bine sancho panza, pun deoparte, sigur. apoi va fi randul tau sa mi dai autograf:) batori, ai fost una din putinele persoane care m-au sustinut cat timp am scris ac carte. multumesc frumos, doamna lentib, sa ne citim cu bine. si sa ne bucuram multumesc din inima
pentru textul : Apocalipsa după Vaslui deuite ca l-am mai citit inca o data cu un ochi "si mai" critic si nu sint convins ca ai neaparat dreptate.
pentru textul : septembrie deMarga - Claudiu ştie să cânte la chitară, da. Şi mulţumesc pentru ideea referitoare la titlu, dar şi pentru aprecierea ta!
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur deda, merci, e ok asa.
pentru textul : Mario Vargas Llosa: „Istoria lui Mayta” deAm ascultat sugestia dumneavoastră şi am realizat o nouă versiune. În prima am pornit de la documentul PageMaker trimis la tipografie, însă am avut o problema tehnică (nu ştia să salveze 'ş' şi 'ţ'). În cea de-a doua versiune am pornit de la versiunea Word a documentului si am rezolvat această problemă, însă aspectul grafic nu e fidel ediţiei tipărite.
pentru textul : "Gimnastul fără plămâni" de Andrei P.Velea deanna, întotdeauna părerea ultimă aș zice eu că trebuie să fie a autorului. cine altcineva ar putea ști mai bine ca el ce anume a ascuns acolo? :) și, în fond, totul este interpretabil, nu?
pentru textul : uitare deDănuța, mă bucură îndeosebi faptul că fiecare cuvânt-imagine-simbol din acest poem ți-a destăinuit un sens, și nu oricare, ci acela ales de autor, ceea ce face ca însuși autorul să fie încântat de capacitatea receptivă a cititorului său, semn că a fost atins în lăuntrul său. Mulțumesc, da, ai văzut foarte bine și sensul orelor negre, și al bufniței albe, al lighioanelor, nu cred că întâmplător ai simțit ce este prins în vrajă. Ultimul pas trăibil, sacralizarea.
pentru textul : dezblestemare dearanca - cuvintele incep sa-mi joace feste, asa era inainte „mireasma” , multumesc de atentionare! poate ceva mai cere poezia asta ... nu stiu, simt ca as strica-o mai mult daca as interveni acum, sau va trebui rescrisa pe un alt portativ... oricum o sa ma gandesc. era o vreme cand gaseam cu usurinta titluri, contrar cu ceea ce mi se intampla acum... poezia apartine acelui timp... yester - dorinta aceasta a venit odata cu inceputurile scrisului meu, cand mentorulul meu spiritual, pot sa-i zic asa, si pot sa-i rostesc si numele, poetul Eugen Evu, ne sfatuia bineinteles fara a insista prea mult pe idee, sa restrangem spatiul poeziei, sa incercam sa spunem mult in putine cuvinte, asta ar demonstra o stapanire buna a cuvantului... mi-a ramas aproape de suflet stilul acesta, s-ar putea sa ma prinda mai bine. despre constructiile acelea: „umbletul muntelui”... parca imi place, e ceva ca o „statornicie” sub semnul indoielii ... iar buzele ierbii... am lasat pentru ca mi-a placut asocierea cu „ umerii nostri” ... se intrepatrund niste sensuri acolo, oricum aranca stie ce spune, merita sa revolutionez putin plutirea asta:) ... macar de dragul tiutlului. pentru „mireazma” merit eu bataie... si-apoi daca te-as bate, cine m-ar mai invata de bine?
pentru textul : levitația ca stare a firescului dePagini