Cine se mira, cred că Adriana, ea se miră nu știu dacă pentru că e conștientă cât de dulce e ea când face asta... uite că Djamal Mahmoud nu a murit!
Doar pentru că eu am scris un text 'în memoria lui Djamal' Adriana s-a mirat tare, dar iată! Djamal nu doar că nu a murit nici vorbă de așa ceva Doamne ferește! dar e chiar bine mersi și continuă să scrie și să publice în limba română.
Felicitări!
incep sa ma intreb daca astazi am eu o problema de receptare... imagini pretioase care mie nu-mi spun nimic: "un eu alterat, anticipat, pregătit de timp" "Tăcerea e mormântul în care sunt livrate părțile din mine." livrate? ca sa nu mai vorbesc de "tacerea-mormant", imagine care e tocita de atata utilizare. "Subsemnata, amprenta unui suflet artificializat". in text exista o rasad de autoironie, sufocat, din pacate... typo la "întoxicată".
apare "fetiţa, şotronul" . e ca şi cum ai spune te spun lu' mama că ai mâncat din cireşele mele, deci e binevenită partea asta agramată.
nu îmi place folosirea cuvântului urină, aici, chiar dacă înţeleg ce vrei să spui, îl văd strident iar poemul nu curge tot în sensul acesta ca să accept subst., chiar dacă se merge pe firesc, e disonant.
foloseşti prea des cuvântul şine, trenuri.
ca întreg, e bunicel, din punctul meu de vedere, evident, dar nu excelează.
wow, superbă primăvară aici. :) secrete țin, atunci când sunt secrete. și cu ele mă duc acolo unde nimeni nu aude nici de ele, nici de mine. Doamne cât e de frumoasă acea floare, ce bine știi să alegi. :)
Indiscutabil ma refeream la suskind.. si la grenouille sau cum il chema pe acel personaj incredibil. multumesc de atentionarea asupra detaliului. Mircea nu stiu daca noi astia suntem foarte on-topic pentru tine, dar nu cred ca ai decat de castigat la urma urmei, asa, ca sa fiu si eu un pic chitros :-) Andu
am aceeasi obiectie, si eu as fi "taiat" altfel poezia (poate asa cum a facut-o raluca). in fine, sunt detalii tehnice, as fi schimbat mici chestii ici-colo, astea le poti face si tu intr-un moment in care vei simti, poate, diferit.
imi place modul in care te folosesti de metafore, aproape fara sa dai impresia ca ar fi acolo. e o subtirime greu de atins si e remarcabila. pe mine ma face sa ma opresc la fiecare poezie de-a ta, fie ca las semn sau nu.
elian, nu cred ca esti tu in masura sa justifici sau nu cantitatea de virulenta din comentariile mele iar in ce priveste lipsa de politete sau comportament civilizat cred ca am manifestat-o de mult prea multe ori si mi-a fost intimpinata de comportamente jalnice precum cel al Elei ela, nu draga mea, gresesti. tu ai "acostat" anuntul de mai sus ca sa ne spui vrute si nevrute. acestea sint faptele si sint de o nepolitete si un tupeu care baleiaza intre ridicol si jalnic. dar asta nu este treaba mea. nu ma intereseaza in ce masura te faci tu de ris atita timp cit faci chestiile astea in alta parte. apoi prin recidiva ai continuat sa imi raspunzi ignorind atentionarea mea. mi se pare de prost gust sa "justifici" continuarea comportamentului tau datorita interventiei mele. ai calcat flagrant regulamentul de mai multe ori si continui sa sfidezi. pur si simpli ma oboseste sa fac educatie unui om care nu o are si acuza pe celalalt ca jigneste. eu zic sa te uiti in oglinda si sa vezi mai bine cum arati inainte de a ma acuza. sint prea multi cei care mi-au spus ca nu stii sa te comporti intr-o comunitate. pe Hemeneia noi cautam ca oamenii sa fie respectati, relaxati si responsabili. oricine abuzeaza acest cadru nu il merita.
Nicholas, mulțumesc, pentru obsevații și aprecieri! Îți respect atitudinea creștinească. Poemul nu este unul blasfemic(cel puțin nu în intenția mea) ci unul despre îngheț, Esenin, tristețe, încercarea de regăsire în preajma colindului. Cu amiciție, Ioan
Să-mi fie iertat: mea culpa, dar aveam şi mojar de bronz pentru pisat piperul sau scorţişoara şi aveam şi râşniţă manuală veche de măcinat piperul şi multe alte vechituri ( fusuri şi război vechi de ţesut, pendulă veche, barometru vechi, bijuterii din secolul 18-19, un radio interbelic, un televizor Tesla care apare în poezia mea Corida hibernală, etc.). În plus, am crescut cu poveştile lui Andersen (scriitorul meu favorit), în care sunt multe personificări ale obicetelor de uz casnic şi multe vechituri. Unele greu de imaginat. Dar şi alte poveşti utilizează aceleaşi procedee. "Marile speranţe" cu alte cuvinte. Cred că m-am lăsat furată de amintiri când am scris această poezioară şi, recunosc, nu este chiar reuşită la prima vedere. Cred că mai bine aş fi scris o poveste. Şi pentru toţi cititorii, scuze pentru confesiunea aceasta, ştiu că nu e site de socializare.
draga Sapphire, te asigur cu toata sinceritatea, ca genul tau de comentariu literar este unul foarte direct, sincer, clar, nepartinitor, ce nu urmareste sa acuze sau sa faca dreptate cuiva, iar acest gen de comentariu il consider a fi axat pe mesaj. pentru asta iti multumesc. a! salutul pascal era sincer si potrivit traditiei. nu avea si nici nu urmarea sa poarte un alt fel de inteles.
Cred ca de aici poti scrie o poezie... "Vorbesc cu Dumnezeu despre fluctuațiile bursiere - cască plictisit... Deschid televizorul: foamete, trafic... "
katya, ai dreptul sa ti exprimi opinia, ca noi toti de altfel. acest principiu ne ajuta, de obicei. insa, el tb exercitat astfel incat sa contribuie la binele tuturor, in anume conditii si libertati. chiar si acolo unde nu exista reguli oficiale, exista altele, nescrise, uneori mult mai coercitive. ce bine era daca, luand in calcul contextul hermeneii, ai fi scris un eseu argumentativ in care ai fi precizat si structurat argumentele pro si contra in privinta regulii de care vorbesti! am fi avut intr adevar o polemica de factura literara, iar editorii si toti ceilalti interesati ar fi raspuns pe masura gestului tau. personal, as fi foarte fericit daca as reusi sa scriu un singur text bun pe saptamana.
mirarea aceasta mostenita si transmisa ereditar da o stare de melancolie si visare. Poate de aceea in "plinul mitic" se implanta, dureros, "gestul pravalit". E deci normal ca tineretea sa se incline visarii, pentru ca doar visand nu simti ca timpul e confuz. Sonetul tau e extrem de sugestiv, ca de obicei, si apreciez felul in care, intr-o versificatie perfecta, stii, prin metafore bine alese, să transmiti o stare, o senzatie, un mesaj.
Fascinanta lipsă a determinărilor, imagini care frizează limita între oniric, imaginație și real... am impresia ca spațiul și timpul încep să curgă și se deformează ca într-o pictură de Dali... și tot ca acolo, reușești să păstrezi în echilibru ritmul interior. Deosebit.
Poemul e bun, ideea e centrala. Insa cred ca ai introdus cam mult balast. "Fotoliul enorm din piele" cred ca e deajuns "fotoliul din piele" (ai vazut fotolii din piele mici, inghesuite?) "fara absolut niciun zgomot" la fel "fara niciun zgomot" e mai non-pleonastic, "pielita timpanului" e hilara, de ce nu simplu "in timpan, in meninge" (sau atunci in pielita timpanului si in pielicica meningelui :-) "un fel de rastignire sublima" - exagerat de ce "un fel de"? aici "intr-o rastignire sublima" ti se pare ca nu e de tine or what? "asteptari imposibile" e cliseu. Pe final nu prea mai am de carcotit :-) Un poem bun, imi place ca Virgil scrie lately. Penita nu mai dau ca dup-aia imi ies vorbe, dar se subintelege. Andu
Redescoperirea lumii iar şi iar de la capăt. Departe de a fi o poezie pentru copii, poate fi şi o poezie pentru copii. Aşa cum Micul Prinţ îşi uda în fiecare zi unica floare de pe planetă. După coji şi liane revărsarea-n ocean aşează visul la locul lui.
Şi vulpea ce zicea? "Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzeşte-mă!"
"Ce m-a dezechilibrat e că aţi intrat în bordeiul meu fără să bateţi la zdreanţa de la intrare, cu gumarii plini de rahat"
D-le Dinu (şi dacă tot suntem la domnit, vă reamintesc că numele proprii se scriu cu majusculă. Altfel, la fel de bine în loc de "adriane" aţi putea să scrieţi "mocofane", sau orice altceva de prin zonă) nu înţeleg de ce trebuie să(-mi) răspundeţi ca la uşa grajdului... Şi nici măcar nu e a suta oară. Vă rog să vă recalibraţi vocabularul şi să-mi citiţi comentariile mai puţin încrâncenat... poate veţi descoperi şi nişte soare printre pete.
Virgil, nu văd de ce să fie lașitate. Nu sunt de acord cu o anume parte din articol, cea pe care am citit-o. E opinia mea. Dacă nu sunt de acord cu proprietarul site-ului, nu văd de ce n-aș avea dreptul să scriu acest lucru și să nu fie luat exact ca atare, ci interpretat în fel și chip.
categoric, nu mai e loc de amanare, domnule Smaraghitan Calin. fara vreo umbra de ironie, trebuie sa ma apuc sa scriu lucruri importante. de maine o sa am de toate cate un pic. sper sa ma ajute un simplu somn sanatos. noapte buna va doresc domnule Smaraghtan Calin si sper din tot sufletul sa ne mai intalnim in acest spatiu virtial. Va sunt extrem de recunoscatoare ca ma aduceti pe pisa corect, cand am inceput sa schiopatez vizibil. noapte buna Va urez inca o data domnul Smaraghitan si multumesc.
dupa parerea mea acesta este un text tipic pentru urmatoarea situatie: autorul are un anumit talent al jocului cu metaforele dar este intr-o cumplita criza de idei si crede ca e suficient sa arunci cu cuvinte si cu imagini ca si cum ai arunca cioburi de oglinda ca sa faci poezie. ei bine parerea mea este ca nu e.
Virgil, imi cer scuze pentru acel "ba" intr-adevar mi-a iesit din gura intr-un mod abominabil. Ce-mi pare rau este ca din cauza acelui "ba" tu nu mi-ai mai raspuns nimic, cu alte cuvinte am fost atat de fraier incat ti-am oferit chiar motivul de a te eschiva de la replica, asa cum faci tu mereu cand ajungem in zonele cu adevarat importante (cel putin pentru mine). De data asta mie spre invatatura de minte Andu
pentru mine exista foarte multa poezie în imaginea asta. și nu știu de ce, și o undă, difuză dar inconfundabilă, de tragedie. poate ideea aceea de a vedea că ariciul de fapt are în spate prăpastia etajelor (ciudată idee, ceva foarte „uncomfortable” de imaginat)... poate și paleta de culori aleasă. mie îmi sugerează simbolul unei iubiri imposibile, neîmpărtășite, tragice, în care nu numai că ființa iubită este din alt regn dar te desparte de ea și un geam, iar în spate e doar o prăpastie. dom'le, mi-ai stricat dimineața...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu, eu nu am spus ce insinuezi
pentru textul : art nouveau deCine se mira, cred că Adriana, ea se miră nu știu dacă pentru că e conștientă cât de dulce e ea când face asta... uite că Djamal Mahmoud nu a murit!
pentru textul : Djamal Mahmoud-poet român deDoar pentru că eu am scris un text 'în memoria lui Djamal' Adriana s-a mirat tare, dar iată! Djamal nu doar că nu a murit nici vorbă de așa ceva Doamne ferește! dar e chiar bine mersi și continuă să scrie și să publice în limba română.
Felicitări!
multumesc frumos.
pentru textul : Copacul patruped deincep sa ma intreb daca astazi am eu o problema de receptare... imagini pretioase care mie nu-mi spun nimic: "un eu alterat, anticipat, pregătit de timp" "Tăcerea e mormântul în care sunt livrate părțile din mine." livrate? ca sa nu mai vorbesc de "tacerea-mormant", imagine care e tocita de atata utilizare. "Subsemnata, amprenta unui suflet artificializat". in text exista o rasad de autoironie, sufocat, din pacate... typo la "întoxicată".
pentru textul : Eu deapare "fetiţa, şotronul" . e ca şi cum ai spune te spun lu' mama că ai mâncat din cireşele mele, deci e binevenită partea asta agramată.
pentru textul : palimpsest de ani și gunoaie denu îmi place folosirea cuvântului urină, aici, chiar dacă înţeleg ce vrei să spui, îl văd strident iar poemul nu curge tot în sensul acesta ca să accept subst., chiar dacă se merge pe firesc, e disonant.
foloseşti prea des cuvântul şine, trenuri.
ca întreg, e bunicel, din punctul meu de vedere, evident, dar nu excelează.
e temporară
pentru textul : turtle blues deai ceva aparte. al tau. cred ca se numeste stil :))
trebuie sa recunosc ca imi place, la modul obiectiv, imi pare ca rupi ceva din tine cu fiecare poezie.
singura parte care nu mi-a placut aici a fost: "ciugulita fiind de valuri"
in rest, eu te urmaresc cu interes.
pentru textul : pe limba tristă a unui câine vagabond dewow, superbă primăvară aici. :) secrete țin, atunci când sunt secrete. și cu ele mă duc acolo unde nimeni nu aude nici de ele, nici de mine. Doamne cât e de frumoasă acea floare, ce bine știi să alegi. :)
pentru textul : no memory deraluca - multam de trecere... si penita imaginara :)
pentru textul : Domnul Martin, poezia și femeia deIndiscutabil ma refeream la suskind.. si la grenouille sau cum il chema pe acel personaj incredibil. multumesc de atentionarea asupra detaliului. Mircea nu stiu daca noi astia suntem foarte on-topic pentru tine, dar nu cred ca ai decat de castigat la urma urmei, asa, ca sa fiu si eu un pic chitros :-) Andu
pentru textul : Esență de Marie deam aceeasi obiectie, si eu as fi "taiat" altfel poezia (poate asa cum a facut-o raluca). in fine, sunt detalii tehnice, as fi schimbat mici chestii ici-colo, astea le poti face si tu intr-un moment in care vei simti, poate, diferit.
pentru textul : întoarcerea la praga deimi place modul in care te folosesti de metafore, aproape fara sa dai impresia ca ar fi acolo. e o subtirime greu de atins si e remarcabila. pe mine ma face sa ma opresc la fiecare poezie de-a ta, fie ca las semn sau nu.
elian, nu cred ca esti tu in masura sa justifici sau nu cantitatea de virulenta din comentariile mele iar in ce priveste lipsa de politete sau comportament civilizat cred ca am manifestat-o de mult prea multe ori si mi-a fost intimpinata de comportamente jalnice precum cel al Elei ela, nu draga mea, gresesti. tu ai "acostat" anuntul de mai sus ca sa ne spui vrute si nevrute. acestea sint faptele si sint de o nepolitete si un tupeu care baleiaza intre ridicol si jalnic. dar asta nu este treaba mea. nu ma intereseaza in ce masura te faci tu de ris atita timp cit faci chestiile astea in alta parte. apoi prin recidiva ai continuat sa imi raspunzi ignorind atentionarea mea. mi se pare de prost gust sa "justifici" continuarea comportamentului tau datorita interventiei mele. ai calcat flagrant regulamentul de mai multe ori si continui sa sfidezi. pur si simpli ma oboseste sa fac educatie unui om care nu o are si acuza pe celalalt ca jigneste. eu zic sa te uiti in oglinda si sa vezi mai bine cum arati inainte de a ma acuza. sint prea multi cei care mi-au spus ca nu stii sa te comporti intr-o comunitate. pe Hemeneia noi cautam ca oamenii sa fie respectati, relaxati si responsabili. oricine abuzeaza acest cadru nu il merita.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție deEla, multumesc pentru opinie. imi place metamorfoza. Si Magritte.
pentru textul : nu ne mărturiseam niciodată deNicholas, mulțumesc, pentru obsevații și aprecieri! Îți respect atitudinea creștinească. Poemul nu este unul blasfemic(cel puțin nu în intenția mea) ci unul despre îngheț, Esenin, tristețe, încercarea de regăsire în preajma colindului. Cu amiciție, Ioan
pentru textul : Colind păgân deSă-mi fie iertat: mea culpa, dar aveam şi mojar de bronz pentru pisat piperul sau scorţişoara şi aveam şi râşniţă manuală veche de măcinat piperul şi multe alte vechituri ( fusuri şi război vechi de ţesut, pendulă veche, barometru vechi, bijuterii din secolul 18-19, un radio interbelic, un televizor Tesla care apare în poezia mea Corida hibernală, etc.). În plus, am crescut cu poveştile lui Andersen (scriitorul meu favorit), în care sunt multe personificări ale obicetelor de uz casnic şi multe vechituri. Unele greu de imaginat. Dar şi alte poveşti utilizează aceleaşi procedee. "Marile speranţe" cu alte cuvinte. Cred că m-am lăsat furată de amintiri când am scris această poezioară şi, recunosc, nu este chiar reuşită la prima vedere. Cred că mai bine aş fi scris o poveste. Şi pentru toţi cititorii, scuze pentru confesiunea aceasta, ştiu că nu e site de socializare.
pentru textul : ceainicul dedraga Sapphire, te asigur cu toata sinceritatea, ca genul tau de comentariu literar este unul foarte direct, sincer, clar, nepartinitor, ce nu urmareste sa acuze sau sa faca dreptate cuiva, iar acest gen de comentariu il consider a fi axat pe mesaj. pentru asta iti multumesc. a! salutul pascal era sincer si potrivit traditiei. nu avea si nici nu urmarea sa poarte un alt fel de inteles.
pentru textul : Gând de vecernie deCred ca de aici poti scrie o poezie... "Vorbesc cu Dumnezeu despre fluctuațiile bursiere - cască plictisit... Deschid televizorul: foamete, trafic... "
pentru textul : *** dekatya, ai dreptul sa ti exprimi opinia, ca noi toti de altfel. acest principiu ne ajuta, de obicei. insa, el tb exercitat astfel incat sa contribuie la binele tuturor, in anume conditii si libertati. chiar si acolo unde nu exista reguli oficiale, exista altele, nescrise, uneori mult mai coercitive. ce bine era daca, luand in calcul contextul hermeneii, ai fi scris un eseu argumentativ in care ai fi precizat si structurat argumentele pro si contra in privinta regulii de care vorbesti! am fi avut intr adevar o polemica de factura literara, iar editorii si toti ceilalti interesati ar fi raspuns pe masura gestului tau. personal, as fi foarte fericit daca as reusi sa scriu un singur text bun pe saptamana.
pentru textul : Descoperirea demirarea aceasta mostenita si transmisa ereditar da o stare de melancolie si visare. Poate de aceea in "plinul mitic" se implanta, dureros, "gestul pravalit". E deci normal ca tineretea sa se incline visarii, pentru ca doar visand nu simti ca timpul e confuz. Sonetul tau e extrem de sugestiv, ca de obicei, si apreciez felul in care, intr-o versificatie perfecta, stii, prin metafore bine alese, să transmiti o stare, o senzatie, un mesaj.
pentru textul : În mult prea plinul mitic al mirării deFascinanta lipsă a determinărilor, imagini care frizează limita între oniric, imaginație și real... am impresia ca spațiul și timpul încep să curgă și se deformează ca într-o pictură de Dali... și tot ca acolo, reușești să păstrezi în echilibru ritmul interior. Deosebit.
pentru textul : Acolo unde realitatea nu are nimic real deAcest text il puteai publica mai degraba la sectiunea proza, nu prea are legatura cu poezia. Mama lui de postmodernism.......
pentru textul : cinsprezece dePoemul e bun, ideea e centrala. Insa cred ca ai introdus cam mult balast. "Fotoliul enorm din piele" cred ca e deajuns "fotoliul din piele" (ai vazut fotolii din piele mici, inghesuite?) "fara absolut niciun zgomot" la fel "fara niciun zgomot" e mai non-pleonastic, "pielita timpanului" e hilara, de ce nu simplu "in timpan, in meninge" (sau atunci in pielita timpanului si in pielicica meningelui :-) "un fel de rastignire sublima" - exagerat de ce "un fel de"? aici "intr-o rastignire sublima" ti se pare ca nu e de tine or what? "asteptari imposibile" e cliseu. Pe final nu prea mai am de carcotit :-) Un poem bun, imi place ca Virgil scrie lately. Penita nu mai dau ca dup-aia imi ies vorbe, dar se subintelege. Andu
pentru textul : memento II deRedescoperirea lumii iar şi iar de la capăt. Departe de a fi o poezie pentru copii, poate fi şi o poezie pentru copii. Aşa cum Micul Prinţ îşi uda în fiecare zi unica floare de pe planetă. După coji şi liane revărsarea-n ocean aşează visul la locul lui.
Şi vulpea ce zicea? "Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzeşte-mă!"
pentru textul : Planeta maimuțelor de"Ce m-a dezechilibrat e că aţi intrat în bordeiul meu fără să bateţi la zdreanţa de la intrare, cu gumarii plini de rahat"
D-le Dinu (şi dacă tot suntem la domnit, vă reamintesc că numele proprii se scriu cu majusculă. Altfel, la fel de bine în loc de "adriane" aţi putea să scrieţi "mocofane", sau orice altceva de prin zonă) nu înţeleg de ce trebuie să(-mi) răspundeţi ca la uşa grajdului... Şi nici măcar nu e a suta oară. Vă rog să vă recalibraţi vocabularul şi să-mi citiţi comentariile mai puţin încrâncenat... poate veţi descoperi şi nişte soare printre pete.
pentru textul : Midnight taboo deVirgil, nu văd de ce să fie lașitate. Nu sunt de acord cu o anume parte din articol, cea pe care am citit-o. E opinia mea. Dacă nu sunt de acord cu proprietarul site-ului, nu văd de ce n-aș avea dreptul să scriu acest lucru și să nu fie luat exact ca atare, ci interpretat în fel și chip.
pentru textul : analiza manifestului boierismului decategoric, nu mai e loc de amanare, domnule Smaraghitan Calin. fara vreo umbra de ironie, trebuie sa ma apuc sa scriu lucruri importante. de maine o sa am de toate cate un pic. sper sa ma ajute un simplu somn sanatos. noapte buna va doresc domnule Smaraghtan Calin si sper din tot sufletul sa ne mai intalnim in acest spatiu virtial. Va sunt extrem de recunoscatoare ca ma aduceti pe pisa corect, cand am inceput sa schiopatez vizibil. noapte buna Va urez inca o data domnul Smaraghitan si multumesc.
pentru textul : zgomote dedupa parerea mea acesta este un text tipic pentru urmatoarea situatie: autorul are un anumit talent al jocului cu metaforele dar este intr-o cumplita criza de idei si crede ca e suficient sa arunci cu cuvinte si cu imagini ca si cum ai arunca cioburi de oglinda ca sa faci poezie. ei bine parerea mea este ca nu e.
pentru textul : invazia deVirgil, imi cer scuze pentru acel "ba" intr-adevar mi-a iesit din gura intr-un mod abominabil. Ce-mi pare rau este ca din cauza acelui "ba" tu nu mi-ai mai raspuns nimic, cu alte cuvinte am fost atat de fraier incat ti-am oferit chiar motivul de a te eschiva de la replica, asa cum faci tu mereu cand ajungem in zonele cu adevarat importante (cel putin pentru mine). De data asta mie spre invatatura de minte Andu
pentru textul : Pe drum cu Iosif și Maria depentru mine exista foarte multa poezie în imaginea asta. și nu știu de ce, și o undă, difuză dar inconfundabilă, de tragedie. poate ideea aceea de a vedea că ariciul de fapt are în spate prăpastia etajelor (ciudată idee, ceva foarte „uncomfortable” de imaginat)... poate și paleta de culori aleasă. mie îmi sugerează simbolul unei iubiri imposibile, neîmpărtășite, tragice, în care nu numai că ființa iubită este din alt regn dar te desparte de ea și un geam, iar în spate e doar o prăpastie. dom'le, mi-ai stricat dimineața...
pentru textul : pogonici love story depneomonie sau pneumonie?
pentru textul : Mers de rac spre Dumnezeu dePagini