Regula e destul de clară şi o putem ilustra chiar cu cele două substantive. Atunci cand cuvântul se termină într-o literă caracteristică limbii române (deci care marchează un sunet, aşadar se pronunţă), nu se pune cratima înaintea articolului sau a mărcii de plural: "mottoul", "mottouri", "mottourile"; dacă ultima literă marchează ceva din limba străină (ţine de ortografia etimologică şi nu se pronunţă), atunci se pune cratimă: "mouse-ul", "site-ul" şi altele.
Dacă te interesează, am un fişier sintetic, de uz didactic, întocmit de un profesor şi postat pe internet. Este foarte bine întocmit. Vei constata pe baza lui că ideea DOOM este de a nu româniza cu orice preţ cuvintele străine. Dă-mi adresa de e-mail şi ţi-l trimit.
Bine v-am gasit! Am citit regulamentul si modificarile pe care le-ati facut ulterior. Il voi reciti, poate mi-a scapat ceva. Oricum am inteles ca aici atmosfera este mai relaxata decat pe alte site-uri literare, dar se pare ca nu e asa. Bineinteles daca nu se intrece limita. Si eu se pare, fortata de imprejurari, am intrecut-o. Totul a plecat de la "Incognito". Atat am de spus. Habar nu aveam de pagina margas. Am gresit, recunosc, nu mi-am vazut "d-ale mele". Multumesc pentru atentionare, cat despre sus pendare sper sa nu. Mai vedem. Oricum eu ma autosuspend la timp. Stiu. Ce nu stiu este cand imi stabilesc parola. Nu-mi place sa comunic pe privat. Succes si voua va doresc!
Felicitari, Paul Blaj! Scrisul tau este frumos si Ma bucur de fiecare data cand am ocazia sa citesc un text aici pe Hermeneia.
Multa inspiratie si succes mai departe.!
Ovidiu Nacu, eu sint acel "stab ff literat de p-aici!" care a scris "poți ca să alături". Te deranjează cu ceva? Dacă nu îți place cum scriu eu românește nu te invită nimeni nici să te înscrii aici și nici sa publici aici. În plus vreau sa te avertizez ca miștouri de genul „o penita, din acelea care ii fac atat de mandri pe hermeneutii inraiti. cu mine nu e cazul.” au foarte multe șanse să mă convingă că nu te interesează să rămîi multă vreme pe Hermeneia. Deocamdată pentru abaterea asta (care mie nu mi se pare deloc involuntara) ești avertizat. La următoarea vei fi suspendat.
starea de poveste în care poemul tău mă cufundă și imaginația debordantă ce o stăpânești tot și tot mai bine, mă fac să exclam plin de admirație: Extraordinar mai scrii!!! remarc versuri ca: "scrumiera pare un cuib părăsit", "noaptea merge în urma mea ca o bivoliță", "pe marginile tale până te-am tivit cu ceară voiam să ajungem o noapte-n alt secol la o nuntă rusească să am rochie de violoncel cu catifea verde, batic înflorat și-o trăsură să mă săruți pe deal, pe umeri, pe stele până când a-ul din noi va gânguri a oval un oval jumătate grâu...jumătate de păstrăv în pântecul meu ovaliu să se audă apele râsul unui prunc să ne lege sufletele în cruce, grișa, azi n-am degete, am gheare cu ciocul mărunțesc sunetele pe inimă fireturile ei de brojniță se întind și skripka e o humă pe care o scurm pica pica ciocul meu de metal răsucește gâtul corzilor în cheiță vioara mecanică-și desface piciorușele de balerină nu te pot găsi aici, o să te caut printre cărți tu poți fi găsit într-o carte grișa, în mine mai fumegă cărările tale sunt o frunză pe jumătăți arsă", "covoarele de lână erau un câmp cu maci" ... dar simt o ruptură în acțiunea poemului, adică între ceea ce găsește cititorul-autor și ultimil vers, ce se vrea o concluzie a unei situații eterne și nu o încheiere a unui eveniment petrecut de curând: "nu te găsesc acasă" și "nunta aceea..." - un timp prezent ce se încheie în trecut. o stare a amintirii poate, ce o diger mai greu. cu deosebite aprecieri și cu scuze pentru îndrăzneală, dar neapărat cu o peniță, mircea nincu.
Fotografii reușite, par a fi din Sighișoara, nu? Versuri deosebite:"apă de noapte tristețea" "nu privi înapoi în orașul meduzelor" La mulți ani! tincuta
în afara unor finisări (oricand binevenite, in fapt) si a unor greseli de redactare (sau nu?) tin sa remarc si acest text al dvoastra, desi nu am timpul necesar pentru un comentariu elaborat. ps: vorbiti serios in privinta corelatiei cu budismul? al dvs, francisc
am citit textul. mi se pare heteroclit din punctul de vedere al calitatii. nu imi plac sau nu imi spun absolut nimic urmatoarele versur (sau mi se par superflue)i: "al lui și al nostru,", "răsăriturile care nu mai răsar,", "toate, toate pe sufletul meu.", "O să-mi fac o metanie mare, mare", "Doamne miluiește-le!", "dar să rămânem până la final eu mama și tu tatăl lui.", etc. exista si formule demne de atentie precum: "țărâna ușoară de la toate nunțile lor,", "nădejdea coborâtă prin spărtura albastră,", "Mirosul de timbre creează în război mai multă dependență,". deci, opinia mea este ca ar trebui sa te hotarasti cum vrei sa scrii.
o bătălie câstigata!
sună ea iar, nu răspund. încă nu sînt calm. am mai făcut aşa în urmă cu trei ani. o femeie a zis că e ceartă de îndrăgostiţi. ca să vezi! insistă. răspund. mă lansez - crezi că iei layerele aşa şi le muţi cum vrei tu? uite mai spun, mergi tu chiar acum la sf. Parascheva acolo la voi şi roagă-te să nu vin la Iaşi că te strîng de gît. bine am înţeles zice. şi acum ce strigi la mine! ride iar. rîd e vers…
frumos weekend de halloween, s-a lăsat cu o droaie de treat-or-trick, după cum ne povestişi aicea. În urmă, venind repede, e Thanksgiving-ul, cu ale lui îndatoriri şi îndemnuri. Ca o idee, îţi sugerez să vizitezi un orfelinat sau o leprozerie, apoi să ne scrii un jurnal.
fain ai mai măsurat aria îndrăgostitului!:) îmi place imaginea boldului de argint în inima de pluș. de parcă totul ar fi copilărie, nedureros și departe. îmi plăcu, mulțam!
Marina Nicolaev, Finalul nu este, firește, întâmplător, ci într-o continuitate evidentă cu restul poemului. Întregul text sugerează repulsia față de accentuata depersonalizare a vieții, prin infinita autoreproducere a formelor, prin coexistența a milioane de clone, prin golirea de sens a limbajului însuși, uzat, tocit, stors de vitalitate, de expresivitate. Dacă ar fi să mă refer strict la final, pentru că la el faceți referire, versurile trebuie citite astfel: "cuvintele cad ca rumegușul / pe rampa sordidă ca alicele / în corpul animalului (deja - n.a.) mort".
domnul doi de a vă mulțumește frumos. despre daruri numai de bine despre masculul alfa ce să spun? dacă mai adăugai și omega nu mai era niciun li între mine și cer.
dragul meu, faci cum vrei. eu in principiu nu sint in favoarea stergerii. in primul are un efect negativ asupra celor care te citesc. oamenii isi pierd increderea ca esti un scriitor vrednic de atentia lor. in al doilea rind eu am descoperit ca este un bun "gauging system", un sistem de evaluare sa poti sa iti vezi evolutia. si apoi este si o marturie, sa ii spunem "istorica" a evolutiei tale. ar ami fi si alte considerente. bineinteles ca pe Hermeneia noi ne straduim sa promovam calitate dar in mod dinamic prin procesul unei critici diverse si cit mai la obiect, si (in masura posibilitatilor personale si a timpului) competente. deci calitatea Hermeneia se doreste nu prin epurare ci prin promovare
Varianta ta e şugubeaţă dar nu e haiku şi nici senryu, respectiv haiku uşor ironic sau cu umor. Varianta mea pleacă de la observaţii reale. Cred că poţi să îţi imaginezi scena, deşi păianjenii nu au miros. Ei pot să apară brusc în peisaj şi să focalizeze atenţia. Puzzle-ul acela are o anumită semnificaţie. Mulţumesc pentru lectură.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Regula e destul de clară şi o putem ilustra chiar cu cele două substantive. Atunci cand cuvântul se termină într-o literă caracteristică limbii române (deci care marchează un sunet, aşadar se pronunţă), nu se pune cratima înaintea articolului sau a mărcii de plural: "mottoul", "mottouri", "mottourile"; dacă ultima literă marchează ceva din limba străină (ţine de ortografia etimologică şi nu se pronunţă), atunci se pune cratimă: "mouse-ul", "site-ul" şi altele.
pentru textul : Plăci vinil peste ospicii deDacă te interesează, am un fişier sintetic, de uz didactic, întocmit de un profesor şi postat pe internet. Este foarte bine întocmit. Vei constata pe baza lui că ideea DOOM este de a nu româniza cu orice preţ cuvintele străine. Dă-mi adresa de e-mail şi ţi-l trimit.
break two legs, virgil! i'll be with you in soul & spirit (sper sa ai parte si de "spirit" de minimum 40 grade :)
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 deBine v-am gasit! Am citit regulamentul si modificarile pe care le-ati facut ulterior. Il voi reciti, poate mi-a scapat ceva. Oricum am inteles ca aici atmosfera este mai relaxata decat pe alte site-uri literare, dar se pare ca nu e asa. Bineinteles daca nu se intrece limita. Si eu se pare, fortata de imprejurari, am intrecut-o. Totul a plecat de la "Incognito". Atat am de spus. Habar nu aveam de pagina margas. Am gresit, recunosc, nu mi-am vazut "d-ale mele". Multumesc pentru atentionare, cat despre sus pendare sper sa nu. Mai vedem. Oricum eu ma autosuspend la timp. Stiu. Ce nu stiu este cand imi stabilesc parola. Nu-mi place sa comunic pe privat. Succes si voua va doresc!
pentru textul : cântec de dragoste deFelicitari, Paul Blaj! Scrisul tau este frumos si Ma bucur de fiecare data cand am ocazia sa citesc un text aici pe Hermeneia.
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” deMulta inspiratie si succes mai departe.!
Andule - amnezie, miopie sau o mare generozitate? mai lasasesi o penita, pesemne la fel de sincera.
pentru textul : emanație deOvidiu Nacu, eu sint acel "stab ff literat de p-aici!" care a scris "poți ca să alături". Te deranjează cu ceva? Dacă nu îți place cum scriu eu românește nu te invită nimeni nici să te înscrii aici și nici sa publici aici. În plus vreau sa te avertizez ca miștouri de genul „o penita, din acelea care ii fac atat de mandri pe hermeneutii inraiti. cu mine nu e cazul.” au foarte multe șanse să mă convingă că nu te interesează să rămîi multă vreme pe Hermeneia. Deocamdată pentru abaterea asta (care mie nu mi se pare deloc involuntara) ești avertizat. La următoarea vei fi suspendat.
pentru textul : Un titlu reușit atrage atenția asupra textului de"nimeni din Republica Moldova nu mai are acces la internet începând cu ora 16.00" :(
pentru textul : sandale pentru no woman's land deAcest tablou îmi place extrem de mult. Este păcat că membrii site-ului nu exploateză resursele poetice care plutesc în el.
Autorul lui i-a imprimat subtilităţi filosofice, teologice, însoţite de o fină auto(ironie) aş zice eu.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 21 destarea de poveste în care poemul tău mă cufundă și imaginația debordantă ce o stăpânești tot și tot mai bine, mă fac să exclam plin de admirație: Extraordinar mai scrii!!! remarc versuri ca: "scrumiera pare un cuib părăsit", "noaptea merge în urma mea ca o bivoliță", "pe marginile tale până te-am tivit cu ceară voiam să ajungem o noapte-n alt secol la o nuntă rusească să am rochie de violoncel cu catifea verde, batic înflorat și-o trăsură să mă săruți pe deal, pe umeri, pe stele până când a-ul din noi va gânguri a oval un oval jumătate grâu...jumătate de păstrăv în pântecul meu ovaliu să se audă apele râsul unui prunc să ne lege sufletele în cruce, grișa, azi n-am degete, am gheare cu ciocul mărunțesc sunetele pe inimă fireturile ei de brojniță se întind și skripka e o humă pe care o scurm pica pica ciocul meu de metal răsucește gâtul corzilor în cheiță vioara mecanică-și desface piciorușele de balerină nu te pot găsi aici, o să te caut printre cărți tu poți fi găsit într-o carte grișa, în mine mai fumegă cărările tale sunt o frunză pe jumătăți arsă", "covoarele de lână erau un câmp cu maci" ... dar simt o ruptură în acțiunea poemului, adică între ceea ce găsește cititorul-autor și ultimil vers, ce se vrea o concluzie a unei situații eterne și nu o încheiere a unui eveniment petrecut de curând: "nu te găsesc acasă" și "nunta aceea..." - un timp prezent ce se încheie în trecut. o stare a amintirii poate, ce o diger mai greu. cu deosebite aprecieri și cu scuze pentru îndrăzneală, dar neapărat cu o peniță, mircea nincu.
pentru textul : grisha, luna se desface în felii... uite sâmburii ei copți pe plită deFotografii reușite, par a fi din Sighișoara, nu? Versuri deosebite:"apă de noapte tristețea" "nu privi înapoi în orașul meduzelor" La mulți ani! tincuta
pentru textul : Amzis Adjudecat defără diacritice acest text poposește în șantier. poate își va reveni acolo.
pentru textul : Regretul Evei deincepi curajos apoi aluneci... in locuri comune (ex. umerii disperarii mele) ... prima unitate are multe sanse daca ar fi mai fluenta ...
pentru textul : negociere denu inteleg "sper"? Adrian
pentru textul : Sfatul unui marinar bătrân pentru Opoziţia română demultumesc de citire
'Abandon' așa se numește..
pentru textul : ce am scris "atunci" deîn afara unor finisări (oricand binevenite, in fapt) si a unor greseli de redactare (sau nu?) tin sa remarc si acest text al dvoastra, desi nu am timpul necesar pentru un comentariu elaborat. ps: vorbiti serios in privinta corelatiei cu budismul? al dvs, francisc
pentru textul : Fizica cuanticã, Logica paraconsistentã și Legea Originației Dependente deam citit textul. mi se pare heteroclit din punctul de vedere al calitatii. nu imi plac sau nu imi spun absolut nimic urmatoarele versur (sau mi se par superflue)i: "al lui și al nostru,", "răsăriturile care nu mai răsar,", "toate, toate pe sufletul meu.", "O să-mi fac o metanie mare, mare", "Doamne miluiește-le!", "dar să rămânem până la final eu mama și tu tatăl lui.", etc. exista si formule demne de atentie precum: "țărâna ușoară de la toate nunțile lor,", "nădejdea coborâtă prin spărtura albastră,", "Mirosul de timbre creează în război mai multă dependență,". deci, opinia mea este ca ar trebui sa te hotarasti cum vrei sa scrii.
pentru textul : Poem înainte de război dedinule, am și eu o întrebare pentru tine. așa din curiozitate. pentru tine poezia este ceasornicărie?
pentru textul : poezie pe (contra)sens deo bătălie câstigata!
sună ea iar, nu răspund. încă nu sînt calm. am mai făcut aşa în urmă cu trei ani. o femeie a zis că e ceartă de îndrăgostiţi. ca să vezi! insistă. răspund. mă lansez - crezi că iei layerele aşa şi le muţi cum vrei tu? uite mai spun, mergi tu chiar acum la sf. Parascheva acolo la voi şi roagă-te să nu vin la Iaşi că te strîng de gît. bine am înţeles zice. şi acum ce strigi la mine! ride iar. rîd e vers…
rad e vers
pentru textul : jurnal de front. virtualia de...sau "perche" e din italiana. Ma perchè disturbano tanto?
pentru textul : uite-l pe unul foarte periculos defrumos weekend de halloween, s-a lăsat cu o droaie de treat-or-trick, după cum ne povestişi aicea. În urmă, venind repede, e Thanksgiving-ul, cu ale lui îndatoriri şi îndemnuri. Ca o idee, îţi sugerez să vizitezi un orfelinat sau o leprozerie, apoi să ne scrii un jurnal.
pentru textul : Weekend literar în Bucureşti denu s cu, da mintea mea o citit in loc de Paducel, Jonel!
pentru textul : Rânduri din pipotă către caporalul Pleasnă defain ai mai măsurat aria îndrăgostitului!:) îmi place imaginea boldului de argint în inima de pluș. de parcă totul ar fi copilărie, nedureros și departe. îmi plăcu, mulțam!
pentru textul : aria unui îndrăgostit decum pot aplica aici italicul, boldul, etc...? cu alte cuvinte, vreau sa pun html
pentru textul : My Baby Ballade deda. dupa descriere ma intreb foarte serios daca voi mai scrie vreunu dintr-asta vreodata:) multam, mare multam!
pentru textul : poem cât se poate de repede deMarina Nicolaev, Finalul nu este, firește, întâmplător, ci într-o continuitate evidentă cu restul poemului. Întregul text sugerează repulsia față de accentuata depersonalizare a vieții, prin infinita autoreproducere a formelor, prin coexistența a milioane de clone, prin golirea de sens a limbajului însuși, uzat, tocit, stors de vitalitate, de expresivitate. Dacă ar fi să mă refer strict la final, pentru că la el faceți referire, versurile trebuie citite astfel: "cuvintele cad ca rumegușul / pe rampa sordidă ca alicele / în corpul animalului (deja - n.a.) mort".
pentru textul : mă dor tâmplele deoare?
pentru textul : pictând o lacrimă dedomnul doi de a vă mulțumește frumos. despre daruri numai de bine despre masculul alfa ce să spun? dacă mai adăugai și omega nu mai era niciun li între mine și cer.
pentru textul : un drum spre casă deadri, încerc să îți spun cât mai elegant: cuțitul se ține în mâna dreaptă și furculița în stânga...
pentru textul : strada cu nume de bere dedragul meu, faci cum vrei. eu in principiu nu sint in favoarea stergerii. in primul are un efect negativ asupra celor care te citesc. oamenii isi pierd increderea ca esti un scriitor vrednic de atentia lor. in al doilea rind eu am descoperit ca este un bun "gauging system", un sistem de evaluare sa poti sa iti vezi evolutia. si apoi este si o marturie, sa ii spunem "istorica" a evolutiei tale. ar ami fi si alte considerente. bineinteles ca pe Hermeneia noi ne straduim sa promovam calitate dar in mod dinamic prin procesul unei critici diverse si cit mai la obiect, si (in masura posibilitatilor personale si a timpului) competente. deci calitatea Hermeneia se doreste nu prin epurare ci prin promovare
pentru textul : mă caută întrebarea! deVarianta ta e şugubeaţă dar nu e haiku şi nici senryu, respectiv haiku uşor ironic sau cu umor. Varianta mea pleacă de la observaţii reale. Cred că poţi să îţi imaginezi scena, deşi păianjenii nu au miros. Ei pot să apară brusc în peisaj şi să focalizeze atenţia. Puzzle-ul acela are o anumită semnificaţie. Mulţumesc pentru lectură.
pentru textul : Haiku dePagini