ținînd cont de cît de curînd s-a înscris roxana pe acest site, eu salut atît activitatea ei cît și acest articol. sper că mai mulți își vor spune părerea sau vor înțelege ce ne preocupă aici și că nu este vorba nici de extremism și nici de un capriciu al unor indivzi. dar desigur orice lucru bun poate fi făcut și mai bun. situația textelor vechi "în haine grafice noi" pe care se pare că a ridicat-o Linea e un alt aspect care ar mai merita abordat și desigur că mai pot exista și alte situații, pe cît de inventivă și amuzantă poate fi uneori imaginația unor autori de pe aici
Într-adevăr, este un poem care se citește cursiv. Aș fi zis că este scris sau corectat de altcineva cu care, de altfel, se apropie mult ca stil, dacă nu ar fi apărut "închid ferestrele" și "acopăr o oglindă" specifice textelor tale. Întrebarea ar fi ce aduce nou poemul tău.
nu am nici un motiv să îl urăsc pe adrian. am spus doar cănu mi se pare un spaţiu în care se poate cohabita cel creat de asemenea dialoguri.
cât despre raluca poate să facă ce vrea cu
vorbitul ei în doi peri(ACUM SERIOS, DACĂ CINEVA AR SCRIE SUB TEXTUL MEU CĂ ARE ORGASM LITERAR AŞ SIMŢI UNDA DE BĂTAIE DE JOC. TREBURILE EI CU ORGASMELE ŞI DRAGOSTELE NEÎMPĂRTĂŞITE SĂ ŞI LE REZILVE FĂRĂ MINCIUNI ŞI9 FĂRĂ SĂ MINTĂ.)
nu mă amestecă în cârdul aşaziselor ei cuceriri, atât timp cât am refuzat orice comunicare cu ea.a încercat să mă"agaţe" trimiţând mesaje pe fb.
virgil titarenco,îmi cer scuze pentru pocirea numelui.nu a fost cu intenţie.
după câte observ atmosfera aceasta nu îţi displace.
reînnoiesc cererea de desfiinţare a contului şi voi trimite şi al treilea mail.
well, nimic nu este emfatic în întâlnirea cu providența. iar, dacă tu ai fost capabil să continui versul în gând, sunt convins că și ceilalți cititori sunt capabili să o facă...
mulțumiri de lectură plus semnul confesiv, Sebi, din burgul în care când plouă când ninge, ca o femeie nehotărâtă între râs și plâns...
In "Dar mai mult de vesnic somn cu lene" pica ritmul. Poate are trebui sa revizuiti versul. Textul este destul de simplu, de vioi, nu iese in evidenta prin ceva anume, are un aer invechit. E placut la citire, nu-ti lasa ceva deosebit in minte, dar va spun ce mi s-a zis si mie de multe ori... "nu se mai scrie asa". Ialin
Textul e bun, transmite emoţie. E reprezentativ pentru tine si merge de tipărit pe coperta a patra a unui volum viitor. E un poem de maturitate, un poem simplu şi înţelept.
Căţelul pământului nu e deloc o expresie uzată, ci este drumul lung de la mit, basm, până la realitate. Mitul - cel al Cerberului. Basmul - cel în care Dumnezeu şi Sf. Petru au transformat un câine de pază într-un animal nevăzător şi realitatea - animăluţul e orb - orbete se mai numeşte în popor, seamănă cu o cârtiţă - şi locuieşte în vizuini subterane.
Inflexiuni venite din lecturi, fara indoiala consistente. Din pacate nicio traire mai vie, de orginalitate ce sa mai vorbesc, ca nu o gasim niciunul dintre noi? :-) Un poem de domnisoara de pension, placut lecturi, atat, punct Andu
Katya, cîteva observații. Cred că era mai bun titlul precedent. Apoi, personal nu cred că acesta este un experiment vizual. Este o poezie după care ai pus niște copii ale unor tablouri personale. Deci nu se încadrează în conceptul de poezie vizuală. Cred că ar fi mult mai bine dacă ai încadra textul la poezie și eventual ai lăsa imaginile la experiment vizual. Cu rezerva că totuși de vreme ce site-ul Hermeneia nu are o secțiune de prezentare de arte plastice e cam discutabilă prezența de tablouri per se pe Hermeneia. Poate dacă ar exista o cerere sporită să facem și o galerie cu artă plastică, fie desen, fie gravură, fie pictură, fie artă fotografică, fie artă digitală. Poate ne dai tu o idee sau poate coagulezi un interes mai mare pentru așa ceva pe hermeneia și mai mulți ar dori să posteze doar artă grafică. Viitorul o va spune. Dar o poezie vizuala nu este doar un text sub care (sau deasupra căruia am pus o imagine). În secțiunea de poezie se poate pune și imagine la un text (preferabil doar una) care să sugereze ideea că autorul s-a folosit de ea ca inspirație.
bun, citit de cinci ori, influențele sunt acolo, normal, dar rezultatul e pe măsură
teribil de expresivă imaginea asta cu genunchii prin poem... și da, patriarhal!
felicitări paule în fața unui text ca ăsta mai mult n-are sens de la mine
nu aici în orice caz
Superb! O cântare utecistă ori poate doar a la şoimii patriei, numai bună de închinat tovarăşei academician, doctor inginer, savant de renume mondial. Cineva ar trebui să vă spună că suntem în 2015 şi că ar fi trebuit să treceţi demult de Bolintineanu.
parerea mea ramine ca a scrie un text poetic religios si contextualizat istoric este foarte greu daca nu imposibil. este foarte usor sa aluneci in bombasticism adulator sau descriptiv insipid. poezia nu este "ana are mere" ci poezia este "ana are mere... in sin" ca si sexualitatea, spiritul religios poate deveni foarte plictisitor daca nu stie sa ascunda si sa sugereze subtil. osanale poate scrie oricine, poezie foarte putini. dar nu iti fa probleme, puteam sa fiu si mai dur
J'ai recu dans mon âme l'aphoristique d'une essence memorable, qu'il t'avait dit parfois: "tu as besoin d'un seul mot d’amour par jour pour vivre mieux", et generalement, ces trois verses du fin. Merveilleuse image!
Faina compozitie... nu stiu de ce dar mie figura masculina imi lasa o impresie ca sta cu spatele desi e clar ca ideea ar fi ca ambii se indreapta spre privitor... poate rezolutia nu e buna, dar am privit atent de mai multe ori si tot asa mi se pare. In rest mi-a placut si zic si eu iar ca Vlad e un artist adevarat. Felicitari. Andu P.S. Verifica din cate stiu eu "rastalmacire" are un inteles contrar a ceea ce cred ca ai vrut sa-i spui comentatorului anterior... daca el nu s-a sesizat ce mi-o fi venit mie? :-)
pentru mine, poemul incepe de la "la sfarsitul zilei..." aceasta e povestea textului. primele 2 secvente au frumusetea lor dar pentru altceva. poate de aceea virgil vorbeste despre banal si simplitate.
citind insa textul asa cum mi-a placut, am simtit ca intensitatea textului creste spre final. de aceea, finalul mi s-a parut foarte...adevarat.
si spun asta pt ca, dincolo de argumentul prin care fac apel la emotie, despre aceasta tema se scrie, din pacate, mai putin.
ideea sugerata de titlu e faina, dar constructia "cu crengi" nu suna bine pre limba noastra.
e un taram de transfer, intre doctori si sfinti, o zona in care cleiul de oase e solutie pentru lipit aripile, angelic, cinic si macabru, zbaterea, starea aceea am vrut sa o redau, transformarea, multumesc, Ela, voi modifica, desigur Bianca, iti multumesc pentru atentionare, stiam de rugamintea lui Virgil, dar am retinut si ca era "valabila" numai pentru primele doua luni de "functionare" a site-ului. In acel articol la care ai facut trimitere, Virgil scrie referitor la acea "rugaminte": "Știu că vă cer un efort mai deosebit sau poate o alegere mai neobișnuită dar as dori lucrul acesta de la voi pentru fiecare text în primele doua luni. După aceea puteți opta să procedați cum doriți, dar în primele două luni am nevoie de acest element de clarificare". Care doua luni au trecut. Poate nu am inteles eu exact, in acest caz te rog sa-mi comunici, in virtutea acelorasi imbolduri care au dus la comentariul tau anterior, tocmai pentru a-mi repara eroarea si a nu ma mai afunda in greseala.
Strofa a treia mi-a smuls un zâmbet și mi-a reprezentat poetul trei de a în ipostaza ce probabil îl caracterizează.
Restul poemului e barbologie elitistă, sau praf în ochii cititorului, însă e doar părerea mea.
Aștept încă cu interes ceva mai substanțial de la acest autor cu potențial dar care deocamdată alege să se complacă într-o superficialitate cu accente aristocratice împrumutate de pe ici, de pe colo.
Margas
Arată excelent! Interesantă ideea, merită și motivează. Dacă ajunge să fie obiect și decernat ca premiu, mă înscriu din oficiu la orice concurs. Chiar și de... balet.
Oriana, asta sint eu. noaptea insamintez paradigme si dau de mincare la fluturi. imi place barocul imaginilor, cuvintelor noi prin asociatie. cresc o duzina de migdali pe balcon doar se vor intoarce din migratie turmele gindurilor maligne. in rest, oficial sint bine.
Pentru fereastra si dexteritatea de a conduce ideea fara ratacire, fara a creea un labirint ci doar un traseu.
Concentrare, atentie, intensitate...sa fie aici masura unui eu si alter eu...?
Timpul? Unde se incadreaza notiunea de timp si spatiu in acest text?
in primul rind in publicarea initala avea greseli de tiparire.
in al doilea rind stau si ma intreb si eu asa ca omul, unde este poezia aici?
si sint dispus sa aflu raspunsuri de la tine si de la oricine ar vrea sa comenteze aici.
in orice caz, sper ca sensibilitatile religioase, culturale sau spirituale ale cuiva nu vor juca un rol nefast in oferirea unui raspuns deschis si onest.
iar despre "cutia cu nisip", cred ca faptul ca se gaseste in contextul sectiunii "experimentale" ar trebui sa spuna ceva... adica nu este un fel de cos de gunoi ci mai degraba un spatiu in care ceva ce poate fi definit ca "experimental" incearca sa capete o forma.
poate ca mai corect ar fi sa te intreb, ce anume este experiment in acest text care mie mi se pare de o banalitate deboradanta?
am rezerve fata de titlu si cu privire la ultimul vers. in rest un text matur, bine concentrat. cred ca optativul din strofa a doua face putin disonanta cu restul. apreciez puterea de a sugera.
D-le Buricea, a cam trecut vremea cântărilor de partid. Pentru că această poezie nu este cu nimic altfel decât pupăturile de gambe comuniste și sus puse. Fie ea dedicată oricărei distinse și stimate și respectate și adorate doamne. Acest text este mult mai slab decât toate textele dumneavoastră, care, la rându-le, sunt sub orice critică.
Nu sunt un fan al produselor Avon, ci Amway, deci imi permit sa nu fiu incantata si sa critic textul. Iata un "vers" ce schioapata sub multe aspecte: "și mă gândesc mai există, nu-i așa?" E nevoie de maiestrie pentru a utiliza verbul "a gandi" in poezie. Uite un citat din Eminescu: "- Cum? Când lumea mi-e deschisa, a privi gandesti ca pot Ca intreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?" Si de ce nu "și gândesc ca mai există, nu-i așa?" si de ce semn de intrebare aici si nu la sfarsitul textului ca sa nu imi dea impresia ca lipseste subiectul si... ce vrea de fapt sa imi spuna acest "vers" de sine statator? Si de ce nu "clipe ce explodeaza"? Si chiar aveai nevoie de "ca" in "ca o exonerare". Si si si... Si gandesc ca mai ai de lucru la acest text daca vrei sa isi merite penita. S-auzim de bine!
multumesc pentru citire
cand am scris poezia era atat de toamna afara incat am vrut sa creez o iamgine mai accentuata.
oricum mesajul se poate transmite si fara alaturarile semnalate de dv
stima.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ținînd cont de cît de curînd s-a înscris roxana pe acest site, eu salut atît activitatea ei cît și acest articol. sper că mai mulți își vor spune părerea sau vor înțelege ce ne preocupă aici și că nu este vorba nici de extremism și nici de un capriciu al unor indivzi. dar desigur orice lucru bun poate fi făcut și mai bun. situația textelor vechi "în haine grafice noi" pe care se pare că a ridicat-o Linea e un alt aspect care ar mai merita abordat și desigur că mai pot exista și alte situații, pe cît de inventivă și amuzantă poate fi uneori imaginația unor autori de pe aici
pentru textul : Texte vechi în pagini noi. Problemă? deRautaciosilor, daca versurile astea ar fi fost puse pe o muzica folk, v-ati fi entuziasmat. Tz tz!
pentru textul : ce frumusețe rară deÎntr-adevăr, este un poem care se citește cursiv. Aș fi zis că este scris sau corectat de altcineva cu care, de altfel, se apropie mult ca stil, dacă nu ar fi apărut "închid ferestrele" și "acopăr o oglindă" specifice textelor tale. Întrebarea ar fi ce aduce nou poemul tău.
pentru textul : Liane și umbre denu am nici un motiv să îl urăsc pe adrian. am spus doar cănu mi se pare un spaţiu în care se poate cohabita cel creat de asemenea dialoguri.
pentru textul : Alb şi roşu decât despre raluca poate să facă ce vrea cu
vorbitul ei în doi peri(ACUM SERIOS, DACĂ CINEVA AR SCRIE SUB TEXTUL MEU CĂ ARE ORGASM LITERAR AŞ SIMŢI UNDA DE BĂTAIE DE JOC. TREBURILE EI CU ORGASMELE ŞI DRAGOSTELE NEÎMPĂRTĂŞITE SĂ ŞI LE REZILVE FĂRĂ MINCIUNI ŞI9 FĂRĂ SĂ MINTĂ.)
nu mă amestecă în cârdul aşaziselor ei cuceriri, atât timp cât am refuzat orice comunicare cu ea.a încercat să mă"agaţe" trimiţând mesaje pe fb.
virgil titarenco,îmi cer scuze pentru pocirea numelui.nu a fost cu intenţie.
după câte observ atmosfera aceasta nu îţi displace.
reînnoiesc cererea de desfiinţare a contului şi voi trimite şi al treilea mail.
well, nimic nu este emfatic în întâlnirea cu providența. iar, dacă tu ai fost capabil să continui versul în gând, sunt convins că și ceilalți cititori sunt capabili să o facă...
mulțumiri de lectură plus semnul confesiv, Sebi, din burgul în care când plouă când ninge, ca o femeie nehotărâtă între râs și plâns...
pentru textul : acolo unde se întorc valurile deIn "Dar mai mult de vesnic somn cu lene" pica ritmul. Poate are trebui sa revizuiti versul. Textul este destul de simplu, de vioi, nu iese in evidenta prin ceva anume, are un aer invechit. E placut la citire, nu-ti lasa ceva deosebit in minte, dar va spun ce mi s-a zis si mie de multe ori... "nu se mai scrie asa". Ialin
pentru textul : a opta mea zi deTextul e bun, transmite emoţie. E reprezentativ pentru tine si merge de tipărit pe coperta a patra a unui volum viitor. E un poem de maturitate, un poem simplu şi înţelept.
Căţelul pământului nu e deloc o expresie uzată, ci este drumul lung de la mit, basm, până la realitate. Mitul - cel al Cerberului. Basmul - cel în care Dumnezeu şi Sf. Petru au transformat un câine de pază într-un animal nevăzător şi realitatea - animăluţul e orb - orbete se mai numeşte în popor, seamănă cu o cârtiţă - şi locuieşte în vizuini subterane.
pentru textul : urme și umbre deInflexiuni venite din lecturi, fara indoiala consistente. Din pacate nicio traire mai vie, de orginalitate ce sa mai vorbesc, ca nu o gasim niciunul dintre noi? :-) Un poem de domnisoara de pension, placut lecturi, atat, punct Andu
pentru textul : raiul de la marginea potirului deKatya, cîteva observații. Cred că era mai bun titlul precedent. Apoi, personal nu cred că acesta este un experiment vizual. Este o poezie după care ai pus niște copii ale unor tablouri personale. Deci nu se încadrează în conceptul de poezie vizuală. Cred că ar fi mult mai bine dacă ai încadra textul la poezie și eventual ai lăsa imaginile la experiment vizual. Cu rezerva că totuși de vreme ce site-ul Hermeneia nu are o secțiune de prezentare de arte plastice e cam discutabilă prezența de tablouri per se pe Hermeneia. Poate dacă ar exista o cerere sporită să facem și o galerie cu artă plastică, fie desen, fie gravură, fie pictură, fie artă fotografică, fie artă digitală. Poate ne dai tu o idee sau poate coagulezi un interes mai mare pentru așa ceva pe hermeneia și mai mulți ar dori să posteze doar artă grafică. Viitorul o va spune. Dar o poezie vizuala nu este doar un text sub care (sau deasupra căruia am pus o imagine). În secțiunea de poezie se poate pune și imagine la un text (preferabil doar una) care să sugereze ideea că autorul s-a folosit de ea ca inspirație.
pentru textul : One of us debun, citit de cinci ori, influențele sunt acolo, normal, dar rezultatul e pe măsură
pentru textul : pseudopatriarhale I deteribil de expresivă imaginea asta cu genunchii prin poem... și da, patriarhal!
felicitări paule în fața unui text ca ăsta mai mult n-are sens de la mine
nu aici în orice caz
Superb! O cântare utecistă ori poate doar a la şoimii patriei, numai bună de închinat tovarăşei academician, doctor inginer, savant de renume mondial. Cineva ar trebui să vă spună că suntem în 2015 şi că ar fi trebuit să treceţi demult de Bolintineanu.
pentru textul : La toate zânele de pe pământ (for Valentine's day) deer: jiganti - arbori jiganti adica :-) superb
pentru textul : Sunete crescânde deDa, candva a facut parte dinr-un proiect de jurnal, ai intuit bine. Poate va fi, pana la urma. Multumesc pentru atentie, Dana Nicolae, Dancus
pentru textul : Tacut deparerea mea ramine ca a scrie un text poetic religios si contextualizat istoric este foarte greu daca nu imposibil. este foarte usor sa aluneci in bombasticism adulator sau descriptiv insipid. poezia nu este "ana are mere" ci poezia este "ana are mere... in sin" ca si sexualitatea, spiritul religios poate deveni foarte plictisitor daca nu stie sa ascunda si sa sugereze subtil. osanale poate scrie oricine, poezie foarte putini. dar nu iti fa probleme, puteam sa fiu si mai dur
pentru textul : Athosul deJ'ai recu dans mon âme l'aphoristique d'une essence memorable, qu'il t'avait dit parfois: "tu as besoin d'un seul mot d’amour par jour pour vivre mieux", et generalement, ces trois verses du fin. Merveilleuse image!
pentru textul : tant qu’il y aura des ailes deFaina compozitie... nu stiu de ce dar mie figura masculina imi lasa o impresie ca sta cu spatele desi e clar ca ideea ar fi ca ambii se indreapta spre privitor... poate rezolutia nu e buna, dar am privit atent de mai multe ori si tot asa mi se pare. In rest mi-a placut si zic si eu iar ca Vlad e un artist adevarat. Felicitari. Andu P.S. Verifica din cate stiu eu "rastalmacire" are un inteles contrar a ceea ce cred ca ai vrut sa-i spui comentatorului anterior... daca el nu s-a sesizat ce mi-o fi venit mie? :-)
pentru textul : clasa muncitoare merge în paradis depentru mine, poemul incepe de la "la sfarsitul zilei..." aceasta e povestea textului. primele 2 secvente au frumusetea lor dar pentru altceva. poate de aceea virgil vorbeste despre banal si simplitate.
pentru textul : copacul cu ramuri în formă de w decitind insa textul asa cum mi-a placut, am simtit ca intensitatea textului creste spre final. de aceea, finalul mi s-a parut foarte...adevarat.
si spun asta pt ca, dincolo de argumentul prin care fac apel la emotie, despre aceasta tema se scrie, din pacate, mai putin.
ideea sugerata de titlu e faina, dar constructia "cu crengi" nu suna bine pre limba noastra.
e un taram de transfer, intre doctori si sfinti, o zona in care cleiul de oase e solutie pentru lipit aripile, angelic, cinic si macabru, zbaterea, starea aceea am vrut sa o redau, transformarea, multumesc, Ela, voi modifica, desigur Bianca, iti multumesc pentru atentionare, stiam de rugamintea lui Virgil, dar am retinut si ca era "valabila" numai pentru primele doua luni de "functionare" a site-ului. In acel articol la care ai facut trimitere, Virgil scrie referitor la acea "rugaminte": "Știu că vă cer un efort mai deosebit sau poate o alegere mai neobișnuită dar as dori lucrul acesta de la voi pentru fiecare text în primele doua luni. După aceea puteți opta să procedați cum doriți, dar în primele două luni am nevoie de acest element de clarificare". Care doua luni au trecut. Poate nu am inteles eu exact, in acest caz te rog sa-mi comunici, in virtutea acelorasi imbolduri care au dus la comentariul tau anterior, tocmai pentru a-mi repara eroarea si a nu ma mai afunda in greseala.
pentru textul : Fabrica de îngeri deStrofa a treia mi-a smuls un zâmbet și mi-a reprezentat poetul trei de a în ipostaza ce probabil îl caracterizează.
pentru textul : Sub soarele Perugiei deRestul poemului e barbologie elitistă, sau praf în ochii cititorului, însă e doar părerea mea.
Aștept încă cu interes ceva mai substanțial de la acest autor cu potențial dar care deocamdată alege să se complacă într-o superficialitate cu accente aristocratice împrumutate de pe ici, de pe colo.
Margas
nu ma asteptam la asa ceva felicitarile mele, roxana
pentru textul : Odată un indian iubea o americancă deArată excelent! Interesantă ideea, merită și motivează. Dacă ajunge să fie obiect și decernat ca premiu, mă înscriu din oficiu la orice concurs. Chiar și de... balet.
pentru textul : trofeu Hermeneia deOriana, asta sint eu. noaptea insamintez paradigme si dau de mincare la fluturi. imi place barocul imaginilor, cuvintelor noi prin asociatie. cresc o duzina de migdali pe balcon doar se vor intoarce din migratie turmele gindurilor maligne. in rest, oficial sint bine.
pentru textul : nostalgia dePentru fereastra si dexteritatea de a conduce ideea fara ratacire, fara a creea un labirint ci doar un traseu.
pentru textul : alter ego deConcentrare, atentie, intensitate...sa fie aici masura unui eu si alter eu...?
Timpul? Unde se incadreaza notiunea de timp si spatiu in acest text?
nu știu dacă e chiar un experiment, dar storfa secundă are prea puțin ca să devină o tautologie reușită. felicitări pentru riscul asumat.
pentru textul : femeia cu umbre dein primul rind in publicarea initala avea greseli de tiparire.
pentru textul : Judecata de Apoi dein al doilea rind stau si ma intreb si eu asa ca omul, unde este poezia aici?
si sint dispus sa aflu raspunsuri de la tine si de la oricine ar vrea sa comenteze aici.
in orice caz, sper ca sensibilitatile religioase, culturale sau spirituale ale cuiva nu vor juca un rol nefast in oferirea unui raspuns deschis si onest.
iar despre "cutia cu nisip", cred ca faptul ca se gaseste in contextul sectiunii "experimentale" ar trebui sa spuna ceva... adica nu este un fel de cos de gunoi ci mai degraba un spatiu in care ceva ce poate fi definit ca "experimental" incearca sa capete o forma.
poate ca mai corect ar fi sa te intreb, ce anume este experiment in acest text care mie mi se pare de o banalitate deboradanta?
frumos titlu. si ideea. esti pe drum. drumul cel bun il fac talpile tale. walk on
pentru textul : scrisori de îmblânzit mâinile deam rezerve fata de titlu si cu privire la ultimul vers. in rest un text matur, bine concentrat. cred ca optativul din strofa a doua face putin disonanta cu restul. apreciez puterea de a sugera.
pentru textul : trecere în revistă deD-le Buricea, a cam trecut vremea cântărilor de partid. Pentru că această poezie nu este cu nimic altfel decât pupăturile de gambe comuniste și sus puse. Fie ea dedicată oricărei distinse și stimate și respectate și adorate doamne. Acest text este mult mai slab decât toate textele dumneavoastră, care, la rându-le, sunt sub orice critică.
pentru textul : De ziua ta stimată și distinsă doamnă deNu sunt un fan al produselor Avon, ci Amway, deci imi permit sa nu fiu incantata si sa critic textul. Iata un "vers" ce schioapata sub multe aspecte: "și mă gândesc mai există, nu-i așa?" E nevoie de maiestrie pentru a utiliza verbul "a gandi" in poezie. Uite un citat din Eminescu: "- Cum? Când lumea mi-e deschisa, a privi gandesti ca pot Ca intreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?" Si de ce nu "și gândesc ca mai există, nu-i așa?" si de ce semn de intrebare aici si nu la sfarsitul textului ca sa nu imi dea impresia ca lipseste subiectul si... ce vrea de fapt sa imi spuna acest "vers" de sine statator? Si de ce nu "clipe ce explodeaza"? Si chiar aveai nevoie de "ca" in "ca o exonerare". Si si si... Si gandesc ca mai ai de lucru la acest text daca vrei sa isi merite penita. S-auzim de bine!
pentru textul : avon cosmetics demultumesc pentru citire
pentru textul : Nelinişte decand am scris poezia era atat de toamna afara incat am vrut sa creez o iamgine mai accentuata.
oricum mesajul se poate transmite si fara alaturarile semnalate de dv
stima.
Pagini